Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile

Specializată în limbi slave de sud, Ruxandra Lambru de la Universitatea din București ne-a acordat un interviu în care vorbește despre experiențele sale de lector străin în universitățile din Bulgaria și despre relațiile academice și umane dintre români și bulgari

Vladimir Mitev

Ruxandra Lambru este lector universitar doctor la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Între 2010 și 2017 a fost lector de limba română la Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria. Cunoaște limbile sârbă, croată, macedoneană, bulgară. Domeniile sale de interes sunt lingvistica, paleografia slavo-română, epigrafia, limbile slave de sud. Ca specialist în paleografie slavă și chirilică, a colaborat la mai multe proiecte ale Institutului de Arte ”George Oprescu”, ale Universității Naționale de Arte și ale Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”.

Doamna Lambru, la mijlocul lunii mai 2018, Universitatea din Bucureşti a organizat pentru prima dată o sărbătorire a culturii bulgare ca parte a Săptămânii Culturilor Slave, la rândul ei o premieră. Cum a fost primită sărbătoarea de profesorii, studenţii şi oaspeţii prezenţi? Ne putem aştepta ca această iniţiativă să devină o tradiţie?

Da, a fost o premieră pe mai multe planuri. Departamentul de Filologie Rusă și Slavă a organizat în primăvara aceasta (14-18 mai) Săptămâna Culturilor Slave, eveniment conceput ca o prezentare proaspătă a țărilor și culturilor slave, și spun ”proaspătă” pentru că a fost făcută din perspectiva tinerilor, studenții acestor secții fiind promotorii și protagoniștii acestei săptămâni. Profesorii, desigur, i-au îndrumat pe studenți, i-au susținut, dar temele, imaginile, momentele artistice au fost alese, pregătite, prezentate în totalitate de studenți. În aceste 4 zile au fost evenimente speciale dedicate, pe rând, Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei și Ucrainei. Rusia nu face parte din această enumerare, deoarece a avut o altă săptămână, dedicată doar culturii ruse.

Oaspeții au fost numeroși: ambasadori și alți reprezentați diplomatici, deputații minorităților slave, funcționari de rang înalt din Ministerul Educației sau Ministerul Culturii, reprezentanți ai Universității. Dar a existat și o altă categorie de oaspeți – invitații din țările slave: un regizor bulgar, o scriitoare din Serbia, un ansamblu folcloric de la Sofia, un muzeograf cu o expoziție itinerantă de la Veliko Târnovo ș.a.

Aproape toate ar fi de menționat aici, atât de deosebite și de cuceritoare au fost. Reacțiile au fost pozitive, aș spune chiar entuziaste din partea tuturor celor implicați – oaspeți și organizatori deopotrivă, astfel încât am convingerea că inițiativa se va mai repeta.

Dvs. predaţi limba română în străinătate, dar sunteţi şi specialist în slavă veche și slavonă (pe care în Bulgaria o numim limba bulgară veche). Sunteţi traducător autorizat în şi din limbile sârbă şi croată. Vorbiţi alte limbi din fosta Iugoslavie şi limba bulgară. Cum aţi decis să vă specializaţi în sfera cercetărilor slave? Ce v-a provocat să învăţaţi în adâncime limbile şi culturile popoarelor slave din Balcani?

Am avut norocul să am profesori extraordinari, care mi-au insuflat dragoste pentru acest domeniu al cercetărilor slave, și le mulțumesc tuturor. Un gând special pentru regretații profesori G. Mihăilă, M. Mitu, Dan Horia Mazilu, care au fost un model pentru mine în studiu și mai ales în predare. Iar iubirea pentru limbile slave de sud a venit din dorința de a mă apropia de ”frumoasele necunoscute”, cultura și limba vecinilor noștri despre care știm atât de puține lucruri. Mi-am dorit să pot citi literatură în original în cât mai multe limbi, mi se pare că doar așa ajungi la sufletul unui popor.

Dvs. aţi predat limba română în două din universităţile cele mai importante din Bulgaria – Universitatea din Sofia şi Universitatea din Veliko Târnovo. Ce impresii aveţi cu privire la nivelul interesului şi adâncimii în stăpânirea limbii română şi a culturii române în aceste instituţii de studii superioare? Ce probleme aţi avut în munca sa ca profesor în Sofia şi Veliko Târnovo? Ce iniţiative, reacţii şi reuşite ale studenţilor Dvs. v-au dat un sens de împlinire în munca din Bulgaria?

Mă bucură întrebarea dumneavoastră, îmi dă ocazia să spun cât sunt de recunoscătoare pentru aceste etape ale parcursului meu profesional. Atât la Sofia, cât și la Veliko Târnovo am fost plăcut impresionată de studenții care studiau limba română. Majoritatea veneau la această secție dornici să studieze limba română, având o puternică motivație interioară și foarte deciși să termine aceste studii și să le dea un sens în cariera lor profesională. Am lucrat foarte bine cu studenții bulgari în predarea limbii române, le mulțumesc pentru tot ce m-au învățat prin curiozitatea lor și dorința de a afla cât mai multe despre cultura română. O mențiune specială pentru cadrele didactice bulgare care predau această limbă la Sofia și la Veliko Târnovo, sunt de un înalt nivel profesional și uman.

Dintre reușitele studenților mei aș menționa înscrierea la doctorat a unuia dintre absolvenți, specializarea în predarea limbii române a unui absolvent de master, un alt absolvent de master este specializat în traduceri în și din limba română… Majoritatea absolvenților s-au angajat în domenii sau posturi în care cunoașterea limbii române a constituit un avantaj – firme ce colaborează cu România, site-uri sau call center-uri unde este nevoie (și) de limba română, hoteluri sau alte unități HORECA din Bulgaria care au clienți turiști din România. Și alte situații asemănătoare.

Care este nivelul colaborării bilaterale dintre universităţile din România unde se studiază bulgaristica şi cele din Bulgaria unde se învaţă limba română? În ce măsură legăturile existente sunt suficiente pentru a se ajunge la o cunoaştere şi o colaborare mai bune între cadrele universitare din ambele ţări?

Nivelul colaborării depinde de la instituție la instituție. În general colaborarea este foarte bună, sunt semnate acorduri bilaterale prin care se pot face schimburi de studenți și profesori prin programele Erasmus. Limba română se studiază la universitățile din Sofia și Veliko Târnovo, cu școlarizare în fiecare an, în timp ce limba bulgară se studiază la Universitatea din București cu școlarizare din doi în doi ani, iar la Craiova ca lectorat (specializare facultativă). Studenții români participă la cursurile de vară organizate de Sofia și Veliko Târnovo, iar cei din Bulgaria merg la cursurile de vară de la Alba Iulia, Craiova sau Constanța. Din păcate, Universitatea din București (Facultatea de Litere) oferă doar două locuri pentru Bulgaria, care sunt alocate Universității din Sofia, poate pe considerentul că doar acolo se studiază filologia. În ceea ce privește cadrele universitare, acestea sunt nelipsite de la conferințele organizate de universitățile sau instituțiile Academiei din ambele țări, prilej de întâlniri și de schimb de idei. În ceea ce mă privește, anul acesta am fost la Sofia în luna mai pentru a ține două prelegeri în cadrul programului Erasmus Plus, iar la începutul lunii iunie am participat cu o lucrare la conferința Limbă, cultură, comunicare organizată de Facultatea de Limbi Moderne de la Veliko Târnovo. Ca să răspund pe scurt la întrebarea Dvs, cred că există legături strânse între universități, între studenții și cadrele didactice din cele două țări, dar mereu există loc și de mai bine.

În afară de dimensiunile ştiinţifice şi de predare ale activității Dvs. în Bulgaria, Dvs. cu siguranţă aţi avut şi multe contacte umane şi impresii despre bulgari. Ce aţi învaţat despre noi şi ţara noastră în timpul care aţi trăit în Bulgaria?

Am aflat, într-adevăr, multe lucruri despre bulgari și despre cultura lor. Nu am știut înainte multe lucruri despre istoria veche a Bulgariei și am fost plăcut surprinsă de bogățiile păstrate în muzeele și în siturile arheologice din țara Dvs. vizitat multe muzee interesante, cetăți și mănăstiri care au fost

În munca Dvs. din Bulgaria şi acum din România, sunteţi un pod între popoarele noastre. Ce faceţi pentru a-i încuraja pe studenţii şi doctoranzii bulgari să construiască propriile lor poduri către români?

Este poate puțin prea pretențios să spunem că sunt un pod. Mai curând creez punți, atunci când îmi stă în puteri. Am fost lector de limba română la Sofia și la Veliko Târnovo, am promovat limba, literatura, într-un cuvânt cultura română în nenumărate ocazii. Am organizat seri culturale românești și proiecții de film, am participat la întâlniri cu scriitori și am făcut excursii cu ei la București (sau măcar le-am fost ghid). Acum, revenind la Universitatea din București, țin legătura cu universitățile din Bulgaria, sunt mentor pentru studenții și doctoranzii bulgari care vin la Universitatea București prin programul Erasmus. Încurajez tinerii bulgari să continue contactul cu limba română, cu spațiul românesc, indiferent de preocupările lor ulterioare. Unii sunt aproape, mai dau o fugă într-o excursie în România, alții sunt departe… O fostă studentă trăiește acum în Las Vegas și, pentru că am rămas în legătură prin intermediul rețelelor sociale, observ cu plăcere că, printre fotografiile cu palmieri, cu party-uri nebune sau cu plaje însorite postează și citate din Panait Istrati, autorul ei preferat. Nu sunt un snob cultural și mă bucur chiar și pentru astfel de ”lucruri mici”, pornite de la o discuție sau de la un seminar care pentru cineva a însemnat cu adevărat ceva.

În ce măsură îi susţineţi pe românii care sunt curioşi în legătură cu Bulgaria?

Dacă exclud mediul academic (deși…), pot spune că aproape de fiecare dată lupt să dobor niște prejudecăți. Nu mă întrebați care sunt acele prejudecăți… Defectul românilor este că le găsesc tuturor defecte! Lăsând însă gluma la o parte, îi îndemn pe cei care se interesează de Bulgaria să citească măcar puțin despre istorie, despre arhitectură, despre arta medievală și nu în ultimul rând să citească Un roman natural al lui Gheorghi Gospodinov sau Râul de sticlă al lui Emil Andreev, traduse în ultimii ani în limba română.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

About Author