Doru Dragomir: Promovăm afacerile româno-bulgare în pachet comun

Preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România a acordat acest interviu despre influenţa crizei generate de COVID-19, contracararea ei, viziunea Camerei privind dezvoltarea infrastructurii şi promovarea relaţiilor economice bilaterale

Vladimir Mitev

Doru Dragomir este preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România care are sedii la Sofia şi la Bucureşti. El a lucrat timp de peste 20 de ani în sectorul privat, experimentand marea inflaţie din 1996 din România şi criza internaţională, care a lovit Europa de Sud-Est în 2008-2009. Dragomir a absolvit EMBA la Asesbuss & Michael J. Coles College la Universitatea Kennesaw State din Georgia USA în anul 2007 şi educaţie juridică absolvită în România.

Camera de Comerţ are peste 40 de membri din ambele țări, care provin din 25 de sectoare economice diferite. Ea este una dintre cele două camere bilaterale cu focus special asupra relaţiilor economice româno-bulgare.

Domnule Dragomir, criza generată de coronavirus a dus la schimbări în viaţa şi economia ţărilor noastre. Cum a influenţat ea membrii Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria România (BCCBR) şi relaţiile economice dintre România şi Bulgaria?

Cu siguranţă criza sanitară a influenţat toată economia. Membri noştri sunt deja prezenţi pe ambele piețe. Ei n-au resimţit obligatoriu o problemă în activitatea lor între România şi Bulgaria. Fiecare dintre entităţile juridice, române sau bulgare, s-a confruntat cu problemele inerente la nivel naţional, în funcţie de industria din care proveneau.

Problemele la nivelul membrilor Camerei au aparut în cadrul companiilor care n-au putut să-şi deschidă entităţi în cealaltă ţară sau să găsească parteneri. Identificarea partenerilor a fost mai dificilă în prima lună şi jumătate. A fost mai dificilă până la 20 aprilie, datorită lipsei de comunicare. Lumea s-a blocat. Companiile au încercat să se concentreze asupra ceea ce au de făcut pentru supraviețuire. Nimeni nu s-a gândit la dezvoltare, la relaţii cu alte zone.

Pe de altă parte a fost o problemă legată de zonă de transport şi comerţ. Multe dintre companiile care făceau comerţ punctual, au blocat acest comerţ, tot datorită faptului că a fost o pauză de comunicare. A fost greu să comunice. A fost greu sa facă comerţ online. A fost o scădere destul de mare în zona comercială.

Din punctul nostru de vedere, partea strict legată de logistică şi transport a funcţionat bine. Am putut trece Dunărea prin 3-4 puncte de frontieră. Nu s-au creat întârzieri la vamă. Dar pentru dezvoltarea de afaceri noi nu s-a lucrat. Atât în România cât şi în Bulgaria, la nivel naţional, a existat un blocaj mare în cadrul companiilor, datorită fricii pentru sănătate. S-a lucrat dificil la nivel naţional.

Vor fi recuperate scăderile în volumul de activitate care a existat înainte?

Înclin să cred că va avea loc o diminuare a comerţului bilateral între România şi Bulgaria. Nu vom putea să ne mai gândim la nivelul de cinci miliarde euro schimburi comerciale, pe care le-am avut în anul 2019.

Nu cred că scăderile vor fi recuperate ca sume. Dar este clar că lucrurile s-au îmbunătățit mult în comparație cu martie şi aprilie. Depinde ce se va întâmplă la nivel medical. Dacă România şi Bulgaria ar intra iarăși într-un lockdown, probabil vom avea o scădere de 25% în comparație cu 2019. Ultimele cifre statistice al Ministerului de Finanţe din România estimează că scăderea economică ă României la sfârșitul 2020 va fi 5-6% spre deosebire de estimările anterioare de la martie, care spuneau 9%. Sper să fie aşa. Nu ştiu cum sunt făcute aceste calcule.

Ce ştiu este că dacă România va ajunge la peste 9% de scădere economică va fi necesară o perioadă foarte lungă ca să recuperăm această scădere.

BCCBR a făcut diferite activităţi pentru a ameliora efectele negative asupra membrilor şi asupra relaţiilor bilaterale economice. Ne puteţi spune ceva mai mult despre aceste activităţi? Ce aţi reuşit să faceţi? Şi ce nu aţi reuşit?

Am avut o perioadă în care am blocat activitatea celor două birouri din Sofia şi Bucureşti, pentru că trebuia să vedem ce se va întâmpla din punct de vedere strict medical. Odată ce imensa frică a tuturor a început să se diminueze, a fost evident pentru noi că trebuie să începem să lucrăm din nou. Problema principală n-a fost cu privire la logistică. Nu am avut cereri cu privire la bunuri şi la tranzitul lor. Problema a fost la nivelul forţei de muncă.

În comparaţie cu anul 2014, când numărul angajaţilor români în Bulgaria şi a bulgarilor angajaţi în România a fost până la 100 de persoane, în 2020 numărul acesta a crescut. Incapacitatea de traversare a graniţelor a creat probleme pentru afaceri pe ambele părţi ale Dunării. În a doua lună de stare de urgenţă din România şi din Bulgaria am început o serie de demersuri către ambele guverne în care am cerut că oamenii de afaceri care pot dovedi interes economic semnificativ să poată trece graniţa fără a intra în carantină timp de 14 zile. Am explicat ambelor guverne că ne gândim la românii şi la bulgarii care pot dovedi că au afaceri în cealaltă ţară, pe care trebuie să le verifice şi sa le supravegheze, la românii şi la bulgarii angajaţi cu contract de muncă în cealaltă ţară, la cetăţenii români şi bulgari care pot dovedi printr-un contract că au relaţii comerciale cu firme din cealaltă ţară.

Asta a însemnat o serie de cereri şi adrese către Ministerul Sănătăţii din Bulgaria, către Ministerul Economiei din Bulgaria şi către Ambasada Bulgară din Bucureşti, iar de partea cealaltă către Ambasada României din Sofia, Ministerul de Interne din România (care a fost autoritatea competentă în reacţia la corona virus) şi Ministerul Economiei. Pot să spun că am avut succes. Autorităţile din ambele ţări au înţeles punctul nostru de vedere.

România a permis intrarea în ţară a oamenilor de afaceri care pot să dovedească un interes comercial în România, începând cu 18 mai. Bulgaria începând cu 22 mai a permis accesul în Bulgaria pentru oameni de afaceri, fără carantină.

Când ai interes de afaceri, nu poţi să pierzi 14 zile la intrarea în cealaltă ţară şi 14 la întoarcerea în țara ta. Guvernele au înţeles, au permis accesul. În Bulgaria declaraţia pe care am semnat-o la trecerea frontierei avea trecută în ea aproape complet informațiile trimise de noi în cererea adresată Ministerului Sănătăţii.

De ce n-a fost mediatizată această relaxare pentru oamenii de afaceri?

Cel mai probabil este vină noastră. N-am putut mediatiza îndeajuns succesul nostru. Am comunicat în reţelele noastre, în rețeaua Camerelor regionale de comerţ, între Camerele profesionale din Bulgaria, companiile cu care colaborăm. Recunosc că nici eu nu înţeleg foarte clar de ce presa din Bulgaria n-a reacţionat în niciun sens pentru demersul nostru. În România presa a reacţionat mai bine.

Aş înclina să cred că este tot datorită faptului că presa era mult mai ocupată de problema sanitară. România este în prezent al doilea partener comercial din UE pentru Bulgaria. Deci este o ţară importantă. Avem multe companii care creează aceste 5 miliarde de euro schimb comercial din anul 2019.

Dar înţeleg punctul Dvs. de vedere. Data viitoare vom încerca să fim mai buni în zona de comunicare.

Ce schimbă această criză – nu doar cea sanitară, ci şi cea din economie, pentru ambele ţări în relaţia lor?

Cred că există câteva lucruri care se schimbă. BCCBR gândeşte în termeni de afaceri. Pe termen scurt vom avea o reducere a nivelului de comerţ din cauza restricţiilor. Foarte probabil vom avea un nivel redus de investiţii de o parte şi de altă a Dunării. Acest nivel redus provine din dorinţa companiilor de a-si scădea costurile şi de a supraviețui.

Multe dintre industrii au avut scăderi masive în vânzări. Nu e vorba numai de companiile din industria Horeca, ci și de un lanţ de companii care furnizează servicii către hoteluri, restaurante, etc. Foarte puţini se vor gândi la dezvoltarea de business şi investiţii.

Un alt lucru pe care, din păcate, îl vom vedea în curând este un nivel de şomaj ridicat în comparaţie cu anul trecut. Odată ce nivelul şomajului creşte, poate că oamenii, potenţialii angajaţi, vor fi un pic mai disponibili să se gândească la oportunităţi de o parte sau cealaltă parte a Dunării.

Am avut la sfârşitul anului 2018 un eveniment pe care l-am organizat la Ruse la Univeristatea Angel Kâncev. Am dus 10 firme din Bucureşti din diverse industrii, de la construcţii până la IT. Ele au pus la dispoziţie la Ruse un număr de 40 de posturi. Erau libere, deschise la Bucureşti, pentru cetățeni bulgari. Surpriza noastră a fost că am avut un număr foarte redus de oameni care s-au interesat de job-urile propuse. Au venit numai 300 de persoane, iar aceștia au venit mai mult din curiozitate, să vadă despre ce este vorba. Foarte puţini oameni au continuat discuţiile cu companiile după acest eveniment.

Această creştere a şomajului i-ar putea îndemna pe oameni să renunțe la mentalitatea sedentară şi să caute un loc de muncă acolo unde acesta există. Aici văd o oportunitate.

A doua oportunitate majoră în această situaţie este că, companiile vest europene şi americane nu pot să-şi permită să fie prizonierii zonei asiatice ca să producă. Asta înseamnă că România şi Bulgaria pot împreună (subliniez, nu separat, ci împreună) să reprezinte o soluţie foarte bună de relocare a anumitor industrii reprezentative pentru zona occidentală. România şi Bulgaria sunt parte din piaţa comună şi au cultura europeană. Companiile din sectorul auto din Germania care au avut o scădere halucinantă, pot să înceapă să ia în considerare zona noastră ca potenţial pentru zona lor de furnizori. Credem cu tărie în această idee. Am început să discutăm cu diferite entităţi din ambele ţări că să pregătim o strategie de atragere a investiţiilor, a partenerilor noştri, inclusiv sprijinită la nivel guvernamental româno-bulgar, care să ajute potenţialii investitori în genul acesta de industrii.

Este un vechi vis al meu şi al Camerei de Comerţ. Mereu am susţinut că dacă reuşim să identificăm companii române şi bulgare, care au servicii complementare şi care pot face pachete de servicii, propuse pe pieţe terţe, aceasta ar putea să fie una dintre marile noastre oportunităţi.

Ce aţi reuşit să realizaţi ca relaţii dintre companiile din România şi din Bulgaria. Ştiu că aţi realizat unele proiecte…

Istoria noastră a arătat destul de multe lucruri, cu care putem să ne laudăm. Cel mai important lucru este să mărim foarte mult aria în care românii şi bulgarii încep să aibă informaţie unii despre ceilalţi. Până în anul 2010 principala zonă de comerţ între România şi Bulgaria era reprezentată de zonă de frontieră. Începând cu 2010 lucrurile au început să se schimbe. Am făcut eforturi că să promovăm piaţa română pe întreagul teritoriu al Bulgariei şi să promovăm piaţa bulgară pe întregul teritoriu al României.

Concret, asta a însemnat un proiect, pe care l-am avut împreună cu Autoritatea pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii de la Sofia, prin care am avut un turneu în principalele oraşe din Bulgaria. Am prezentat reprezentanților industriilor principale din aceste oraşe care sunt industriile similare din România. Asta a adus un număr foarte mare de companii mici şi mijlocii, care având informaţie că există furnizori şi potenţiali clienţi în România să înceapă să fie interesați de aceștia. S-a creat o efervescenţă în relaţiile economice bilaterale.

A existat și un proiect de suflet pentru mine, pentru că a îmbinat zona de afaceri şi zona de tradiţii şi cultură. Împreună cu Ministerul Turismului din Sofia şi Ambasada Română am avut o caravană în şapte oraşe din Bulgaria unde am prezentat tradiţiile şi cultura românească, la care am adăugat şi zona de business.

În prezent. numele Camerei de Comerţ Bilaterale şi numele României este bine cunoscut în toate oraşele principale din Bulgaria. În acelaşi timp în România împreună cu partenerii noştri – celelalte Camere bilaterale şi Camerele regionale, am avut o serie de evenimente în zona în care Bulgaria era doar un nume pe harta pentru români: Cluj Napoca, Iaşi. Sunt zone departe de graniţa cu Bulgaria. Braşov este mai aproape, dar este tot departe din punct de vedere al informațiilor. Oamenii de acolo nu ştiau nimic despre afacerile şi companiile din Bulgaria.

La aceste evenimente s-a adăugat creşterea turismului românilor în Bulgaria. Şi asta a dus la creşterea cunoaşterii Bulgariei în România. Românii au văzut ca mâncarea bulgară e la fel de bună ca cea română, că vinul bulgăresc este, deasemenea, unul foarte bun. Atunci, au început să fie interesaţi de astfel de produse și de altele. Şi astfel apare interesul pentru produsele care vin din Bulgaria.

În acelaşi timp am încercat, în limita posibilităților, să contribuim la dezvoltarea business-ului şi educaţiei business-ului. Acum doi ani în cadrul unui proiect european am creat o aplicaţie mobilă pentru educarea antreprenorilor. Atât zona de sud a României, cât şi în nordul Bulgariei, avem un număr mare de utilizatori ai telefoanelor mobile, care doresc să fie antreprenori, dar cărora le lipseşte educaţia în acest sens. Am făcut un studiu destul de amplu – aproape 6 luni, şi rezultatele au arătat că aceşti oameni şi-ar dori să se dezvolte pe sine, dar nu ştiu cum și nu au instrumentele necesare. Pe de altă parte, nu toţi au disponibilitate să folosească un computer. Această aplicaţie este pe piaţa de aplicaţii Android. Acolo sunt informaţii de bază pentru un antreprenor: cum se construieşte un buget, cum se face o prognoză, cum se calculeaza riscul, etc.

Sunt mici subiecte pe fiecare dintre temele generale de afaceri care pot deschide un pic mintea unui antreprenor. N-am introdus zona juridică, pentru că în România si în Bulgaria există specificități legislative. Dar oriunde te afli, informaţiile de management sunt aceleași.

A două platforma pe care am construit-o este pentru meșteșugarii din România şi din Bulgaria. Oriunde suntem în ţările noastre, producătorii şi artizanii locali există, dar nu pot vinde produsele lor, pentru că nu ştiu unde să se ducă ca să le vândă. Atunci, în cadrul acestei platforme, am creat o piaţă, în care meșteșugarii îşi pot oferi produsele şi clienţii pot cumpăra direct de la producător. Am eliminat intermediarii între cele două categorii.

În contextul pandemiei, pregătim o platformă prin care experții în diferite domenii pot transfera cunoștințele lor către persoane interesate prin cursuri video live. Acest proiect a pornit în perioadă de lockdown. Prin această conectare se va crea o platforma de trasfer de informații la nivel individual. Acum platforma este în perioada de testare. Deja s-au înscris experţi din diferite domenii – de la sport la muzica, marketing, afaceri, limbi straine. Sperăm ca vom fi gata de lansare în august. În prezent se traduce în engleză, română şi bulgară.

Ne gândim că mulţi oameni vor avea probleme cu locul de muncă. Ne gândim că ei vor trece printr-o perioadă grea. De exemplu, un actor român nu poate munci acum pentru că teatrele sunt închise. Şi el s-a înregistrat ca profesor de pian pe acest platformă.

Pana la finalul anului accesul la platforma va fi gratuit atât pentru experți cât și pentru cei care doresc să obțină informațiile de la ei.

Există un grad insuficient de dezvoltare a infrastructurii între România şi Bulgaria. Ce face BCCBR pentru a rezolva această problemă? Care este viziunea voastră?

Nu putem decât să facem propuneri şi să comunicăm punctul de vedere al business-ului către ambele guverne. Deja suntem în parteneriat cu două dintre organizaţiile importante din România – The Romanian Business Leaders şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Ambele entităţi au ca rol principal promovarea de idei de strategii de dezvoltare naţională. Am întâlnit multă deschidere în ambele organizaţii pentru zona de infrastructură şi transport. Experţii români din acest domeniu cred că avantajele de a gândi infrastructura la nivel regional sunt mai mari decât dacă o gândim numai în plan naţional.

România şi Bulgaria sunt poarta de intrare în Europa dinspre Turcia şi spaţiul eurasiatic. Ele fac parte din zona Mării Negre și prin teritoriul lor trec 5 coridoare de transport europene TEN-T. Unul dintre acestea, cu un mare avantaj din punctul de vedere al reducerii costului, este Dunărea.

Pe întregul fluviu Dunăre există 350 de poduri. Între România şi Bulgaria sunt 2 poduri, deși lungimea Dunării în cele două țări reprezintă 1/5 din totalul lungimi fluviului. Avem o mare problemă în acest sens. La nivel politic se spune des: ”Dunărea uneşte România şi Bulgaria”. În realitate ne ţine izolați. Iată de ce oamenii din ambele părţi ale râului nu vorbesc cealaltă limbă, nici macar la nivel minim. Este una dintre puţinele zone din Europa unde oamenii de pe graniţa nu se înţeleg. Este pentru că Dunarea ţine oamenii separat.

Dacă în zona Vidin există comunitate de vlahi, care vorbesc limba română, în zona Oreahovo-Bechet sunt foarte puţini oameni care vorbesc cealaltă limbă. Mai avem o problemă legată de felul în care cele două ţări văd transportul pe Dunăre. Românii se plâng că bulgarii nu acceptă dragarea Dunării. Malul bulgăresc, în diferite zone, este în medie cu 2 metri mai sus decât cel românesc, ceea ce duce anual la inundații în România. Cea mai simplă soluţie ar fi construcția unei hidrocentrale care să poate regla nivelul apei.

Avem şi alte probleme unde nu se poate ajunge la acord.

Ce împiedica această ajungere la acord?

Unul dintre lucrurile, care au împiedicat o mai bună colaborare între România şi Bulgaria este că autoritățile îşi conştientizează interesul în colaborare într-un mod ne-coordonat. Când partea bulgară ajunge la ideea aceasta, România nu este interesată. Când partea română ajunge la asta, partea bulgară nu este interesată.

Al doilea lucru care împiedică o colaborare mai strânsă este lipsa de încredere, care este în continuare existentă şi care vine dintr-o istorie comună şi vine din trecutul nostru balcanic. Ştim povesti negative. Pe baza acestor exemple, s-au creat nişte legende, care duc la încredere redusă…

Am avut un caz recent de înţelegere: cum că cel de-al treilea pod va fi pe Sviştov-Zimnicea…

Se vorbește despre el de 2-3 ani. Autoritățile locale din zona și-l doresc, dar la acest nivel de investiție trebuie să existe interes la nivel guvernamental. Așa cum spuneam mai sus, cu privire la acest subiect, cele două țări au alte priorități. În opinia mea, acest pod nu are sens atâta timp cât nu există infrastructură completă pe ambele părţi ale Dunării.

Podul Vidin-Calafat este minunat. Dar pentru a ajunge la el dinspre Sofia durează 3-4 ore. Şi acelaşi lucru dacă ajungi dinspre Drobeta-Turnu Severin şi Craiova. E necesar să ne gândim şi economic. Merită să facem un pod la Sviştov-Zimnicea că să treacă zilnic 100 de maşini? Raspunsul meu este da, dacă putem să mai construim, în același timp, încă 10 poduri pe toată lungimea Dunării. Dacă trebuie săa alegem unul singur……

Dacă facem un pod mai mic, va conta pentru ambele comunităţi…

Se face în prezent anumită muncă pe acest proiect de pod la Sviştov-Zimnicea…

Din câte ştiu, nu.

Există oare înţelegere despre el?

Din câte ştiu nu.

A fost un proiect. S-a discutat la nivel guvernamental. S-a pus în discuţie un astfel de proiect. Partea bulgară a fost foarte interesată de construirea unui asemenea pod. Partea română n-a fost atât de interesată, dar a purtat discuţii. Sau mai bine spus, partea română a fost interesată, dar nu avea buget.

Şi din punctul de vedere economic şi logistic, acest pod nu prea are sens. Este mult mai aproape de Ruse şi Giurgiu. Ruse-Giurgiu cu greu face faţa traficului existent. Normalitatea, cum spune Coaliţia pentru dezvoltarea a României şi cum arată planurile de înainte 2009, ar fi fost pentru un pod la Nicopol – Turnu Măgurele. O dată ce va există pod acolo, se va putea conecta uşor la magistrala care se contruieşte în prezent între Sofia şi Plevna. Iar prin Turnu Măgurele se va putea ajunge la drumul expres Piteşti – Craiova. Din punct de vedere logistic, are sens un astfel de pod, pentru că va reduce distanţa între București şi Sofia – cele două mari centre.

Dacă la acest pod se va putea conecta şi proiectul de hidrocentrală, se vor putea face proiecte pentru finanţare din Bruxelles, şi un astfel de proiect va avea multă valoare adăugată.

Ca să concluzionez, facem tot ce putem că să susținem dezvoltarea infrastructurii. Pentru al treilea an consecutiv suntem parteneri ai Conferinţei Naţionale a Constructorilor de Infrastructură din Bulgaria – cel mai mare eveniment din Bulgaria în acest domeniu. Aducem participanţi din România în fiecare an. Anual identificăm parteneri din ambele ţări pentru minim zece proiecte de infrastructură. Comunicăm punctele noastre de vedere către autorităţi.

Ce este pe orizontul BCCBR ca activităţi în contextul crizei generate de coronavirus?

Evident mediul online începe să fie foarte important pentru economie. Pe de altă parte, în opinia mea mai mult de 80% din relaţiile economice româno-bulgare sunt comerţ şi nu investiţii. Este logic să presupunem că mai mult din acest comerţ se va face online.

Avem o serie întreagă de proiecte pentru a dezvolta cumva această zonă on-line. Unul dintre membrii Camerei este eMag care este principalul jucător pe ambele pieţe online. Sperăm că până la sfârşitul anului vom realiza o serie de soluţii tehnice care să ajută în muncă şi afacerile online.

Mai este ideea de relocare a industriilor dinspre Asia spre România şi Bulgaria. Facem o serie de eforturi pentru a promova avantajele ţărilor noastre. Suntem în relaţie strânsă cu companii din zona asiatică care să vină aici. Unul dintre principatele parteneriate pe care le avem este cu cea mai mare organizaţie de comerţ din India. Încercăm să organizăm venirea unei delegații de oameni de afaceri din India în România şi Bulgaria.

Ne dorim și gândim regional când vorbim despre România şi Bulgaria. Fiecare ţară are avantajele sale. Dar din punctul de vedere al investitorilor ei vin în „Europa de Est”. Ei nu disting specificul fiecarei țări.

Bulgaria are avantaje fiscale. România are piaţa mai mare decât Bulgaria. Ca să poţi gândi despre ele ca pachet, trebuie să poţi să duci marfa dintr-o ţară în cealaltă.

Căutăm soluţie, un „mini-schengen” româno-bulgar. E prea departe această soluţie. Dar trebuie să găsim o varianta nouă în acest sens.

Ce împiedica realizarea acestei soluţii?

Principala problemă provine din zona legislaţiei europene. UE nu permite să avem soluţii regionale vamale. Ori eşti parte din Schengen, ori nu eşti. Nu vrem neapărat să gândim această relaţie exact ca structura Schengen. Ne interesează să încercăm să dezvoltăm un pic mai mult eficienţă cu care se face, în transportul de persoane şi de marfă, trecerea peste frontiera. Bulgaria a fost tranzitată până la 2020 de 4 milioane de români. Ei toţi reprezintă o şansă pentru dezvoltarea infrastructurii. Ei se opresc pe drum să cumpere lucruri, să viziteze diverse locuri. De asta ne interesează şi zona de turişti.

Acum 6 ani am făcut o propunere către ambele ministere de transport pentru reducerea sumelor pentru trecerea podului la Ruse-Giurgiu. Nu este posibil că un om de afaceri care doreste sa treacă podul de 1-2 ori pe zi, să plătească la fel ca un turist care trece 2 ori pe an. Nu este rentabil nici pentru locuitorii din Ruse şi Giurgiu.

Ce răspuns aţi primit?

Am făcut această propunere în 2014 pentru prima dată. Atunci la aceeaşi masă au fost reprezentanţi ai ambelor ministere. Încă se discută propunerile noastre. Dar suntem încăpăţănaţi şi vom reuşi.

Sper că pe lânga noi vor veni celelalte camere de comerț, naționale, regionale, bilaterale, precum si alte organizatii de suport pentru afaceri. Între aceste structuri nu există multă coerenţă la acest moment.

Această idee de mini-Schengen a fost prezentată şi de blogul meu. Ce ar înseamnă o asemenea soluţie – ca vizele unei ţări vor fi valabile pentru cealaltă ţară, probabil înseamnă acces reciproc la bazele de date…

Când discutăm despre vize nu putem rezolva subiectul datorită legislaţiei europene. Noi gândim aceasta soluție mai puțin din prisma cetățenilor din țările terțe și mai mult ca soluție pentru cetățenii celor două țări România și Bulgaria. Ce ne interesează pe noi, în mod special, este ce se întâmplă cu business-ul bilateral. Realitatea este că ambele Poliţii de frontiera au deja acces la sistemul comun Schengen. Nici România, nici Bulgaria nu sunt membre ale acestui spaţiu. Au instalat sistemul Schengen. Ceea ce credem că trebuie făcut într-un fel sau altul, este să susținem mediul de afaceri pe frontieră. Sperăm să se găsească o soluţie de transport mai rapidă pentru ei. În acest moment prioritatea noastră sunt afacerile. Şi apoi ne vom gândi si la turişti. Nu vrem să intrăm în zona mecanismelor europene asupra unui asemenea demers. Nu este competența noastră. Dar putem (și suntem o voce a comunității de afaceri din ambele țări) și cerem ceea ce este necesar pentru comunitatea de afaceri. Vrem să facem lucruri care sunt posibile din punct de vedere juridic. Şi abia când cadrul juridic este respectat, vom propune soluţii.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

About Author