Vladimir Mitev, Tax Dog, 13 noiembrie 2015
Acest articol a fost publicat la 13 noiembrie pe blogul ”Tax Justice” (https://taxdog.wordpress.com/). Articolul e scris că parte a proiectului ”Împreuna pentru justiție taxală”, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de societatea ecologica ”Pentru Pământ”. Conținutul acestui articol este in intregime responsabilitatea autorului și cu siguranța nu reflectă încrederilor UE.
Guvernul roman a pierdut puterea la începutul lunii noiembrie, după protestele a mii de oameni, inflamate de incidentul din clubul ”Colectiv” din București, care a luat viața a zeci de oameni. Chiar dacă problemele lui Victor Ponta și ale apropiațiilor sai cu justiția sunt clare pentru toată lumea, în sfera economica guvernul a făcut în general treaba buna. Creșterea economica din ultimii ani este în jur de 3% și se afla printre cele mai înalte din Europa. Deci Ponta, fostul ministru financiar, Eugen Teodorovici, și sustinatorii lor din parlament au avut increderea de a nu urma sfăturile FMI și au început să faca politica taxala independentă.
Reformele taxale din România au început înca în 2013, când guvernul social-democratului Ponta a introdus cota preferențiala de la 9% pentru pâine și produsele de panificatie. În 2014 s-a declarat ca aceasta decizie a micsorat evaziunea fiscala, a stimulat consumația și a sprijinit oamenii cu venituri mici. De la 1 iunie 2015 cota preferentiala de 9% este deja pentru toate alimentele. Înainte ea a fost 24%.
Cine câștiga?
Guvernul Ponta a sperat să stimuleze creșterea economiei și să micsoreze evaziunea fiscală. Argumentele politice au fost de asemenea importante. Alegătorii social-democraților locuiesc în general mai mult în sate și în orașe mai mici și au venituri mai mici. Creșterea salariul minim, scaderea TVA pentru alimente și alte decizii i-au sprijinit pe alegatorii social-democraților.
O parte din noul Cod fiscal a fost și scaderea cotei comune TVA de la 24% la 20% din 2016. În 2017 TVA trebuie să devină 19%. Se asteapta ca aceasta măsură să stimuleaze consumul intern și să ofere beneficii tuturor companiilor din țara, inclusiv celor straine, care în România joaca un rol mai important in economie decât în Bulgaria. Mai concret, firmele din sectorele de agricultură și alimente câștigă. Ele au în mare parte cu capital românesc.
Unii dintre economiștii români sustin măsurile taxale ale lui Ponta, alții sunt sceptici. FMI este împotriva. Analizele instituției din Washington arată că reducerea TVA va duce la scaderea veniturilor bugetale. Acest lucru va ridica deficitul bugetar și va dauna stabilitatii economice a tării, adică achitarii datoriilor ei.
Contextul e cu siguranța mai complex. După economistul Ilie Șerbanescu, care în anii `90 a fost ministrul reformei, FMI recomandă României un deficit bugetar foarte mic – în jur de 1-1,5 din PIB. ”Cea ce este total absurd în situația unei tări subdezvoltate cum este România, care pentru promovarea dezvolării are nevoie de un deficit mult mai mare în scopul stimulării investițiilor”, explică veteranul comentator.
Pericol pentru buget
Un detaliu important pentru pachetul fiscal al guvernului este creșterea veniturilor lucrătorilor bugetari. De la 1 octobrie 2015 s-au marit salariile angajaților din sănătate cu 25%. La ultima ședința a guvernului Ponta s-a decis ca salariile din sectorul de invățământ să fie majorate cu 15% incepand cu 1 decembrie 2015.
Economistul Aurelian Dochia, care e director managerial al departamentului de finanțe corporative la banca BRD-Societe General se teme ca aceasta combinație intre creșterea salariilor și reducerea TVA poate avea efecte adverse economice. Înainte de Recesiunea mare România, ca și alte tări est-europene, inregristra o creștere mare datorită investițiilor straine abundente, șomajului scazut și altor factori benefici.
Excese de bani au încurajat guvernantii români să mareasca mult pensiile și salariile în sectorul statal. Cu venirea crizei economice mondiale și disparitia capitalurilor România a trebuit să faca imprumuturi pentru a plati cheltuielile bugetare. În 2009 și 2011 au fost luate imprumuturi de la FMI, Banca mondială și Uniunea Europeana pentru respectiv 12,35 miliarde și 3,6 miliarde euro.
Este curios că guvernul român a achitat în totalitate datoriile sale către FMI în septembrie 2015. Astfel a avut posibilitatea să realizeze o politică fiscală independenta. Apoi, în curând, premierul a fost forțat să demisioneze.
Temerile românilor de o noua înglodare în datorii sunt explicabile. Dar în timpul în care a fost la putere, guvernul Ponta spune că a facut calculele necesare înainte de a mari salariile bugetare și să introduca TVA special pentru alimente. El nu s-a gândit să demisioneze și incepuse procesul de realizare bugetare pentru 2016, in functie de veniturile, care ar acumula cotele mai mici. Ponta a trebuit să se gândească bine dacă România poate face reformele taxale respective.
Chiar dacă vor avea loc alegeri anticipate, este posibil ca socialdemocrații sa conducă din nou țara, pentru că în acest moment acestia se bucura de sprijinul a 40% dintre alegători. In curand va fi clar dacă TVA-ul redus reprezinta un risc sau o șansa pentru România. Guvernul Bulgariei se afla într-o situație buna, putand observa experimentul din afară și putand trage concluzii.
Versiunea guvernului
La începutul lui iulie fostul premier Victor Ponta a anunțat pe postul Realitatea TV că în 2015 se vor plati mai multe taxe, decât era planuit. Până la mijlocul anului plusul este de peste 1 miliard de euro. De asemenea, în 2014 veniturile bugetare le depasesc pe cele planuite. Ponta spune că experți serioși au făcut calcule și că reducerea TVA va fi compensata de evaziunea fiscală mai mică și de veniturile mai mari de la alte obligații către fisc.
„Scaderea TVA-ului la mancare are impact in primul rand asupra populatiei cu venituri mici, nu numai asupra pensionarilor, ci si a somerilor, si a salariatiilor, cu venituri sub salariul mediu pe economie- familii monoprentale, familii defavorizate . Un prim efect este cresterea puterii de cumparare – de 4% pentru familiile cu venituri foarte mari si de pana la 15% pentru familiile cu venituri mici si medii. La nivelul fiecarei familii amintite, avem economii bugetare, ceea ce le permite si achizitionarea altor bunuri de care au nevoie. Impactul acestei masuri nu trebuie vazut numai din punct de vedere al fiscalitatii, ci in special din punct de vedere social. De exemplu, la o familie de pensionari, care au o pensie sociala minima de 400 de lei (90 euro), se face o economie lunara de 90 de lei (20 euro). Nu este mult, dar este o economie”, a precizat ministrul Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.
Ce spun economiștii?
După intrarea în forța a schimbarilor taxale se raportează o evaziune fiscala mai mica. ”Guvernul se laudă cu încasări semnificative de TVA la alimente, dar nu este clar cât anume din încasări se datoreaza reducerii evaziunii fiscale ca urmare a scaderii TVA și cât sporirii consumului de alimente… De fapt, cel mai probabil există un efect pozitiv, legat de o deplasare a economiilor realizate la nivelul consumatorilor din scăderea TVA la alimente către consumul de produse nealimentare”, crede Ilie Șerbanescu.
După parerea lui reducerea TVA pentru alimente este ”o masură obligătorie, întrucât România era practic singura țară din Uniunea Europeană care avea o cota extrem de ridicată de TVA la alimente, deși detine practic cel mai mic nivel de câștiguri salariale din Uniunea Europeană (alături de Bulgaria)”.
”Toata lumea este multumită”, comentează Aurelian Dochia. După parerea lui rezultatul schimbărilor este că ”consumatorii finali platesc mai putin pentru hrana, firmele din lantul de productie si comercializare spera sa isi mareasca vanzarile si profitul si chiar si producatorii si comerciantii din alte sectoare, deoarece o parte din venitul economisit de familii la capitolul hrana se va indrepta spre achizitia altor produse”.
Dar Dochia e în general critic cu privire la noul cod fiscal. ”Reducerea TVA poate avea insa si unele consecinte negative. Scaderea veniturilor bugetului public este cea mai evidenta si ea poate rezulta fie din marirea deficitului bugetar, adica o datorie suplimentara care mai tarziu va trebui rambursata, fie din scaderea cheltuielilor publice cu efect negativ asupra calitatii serviciilor publice”, explica expertul.
Dochia recunoaște că în ultimii trei ani România are o creștere financiara buna, deficitele de buget și balansele de comerț sunt la niveluri sustenabile, dar în același timp sunt posibile noi șocuri pe piețele financiare din Europa, de exemplu în legatură cu criza din Grecia. ”Consider ca masurile de reducere a fiscalitatii sunt in principiu binevenite dar este prudent sa se aplice gradual, pe mai multi ani, pentru a verifica de fiecare data daca sunt sustenabile si pentru a pastra o marja de manevra in caz de socuri neprevazute”, declară economistul.
Schimbarea regulară a guvernelor, miniștrilor și majoritaților este o tradiție în România. Este dificil să faci politica pe termen lung. De obicei un ministru financiar stă 1-2 ani la postul sau. Eugen Teodorovici nu este o excepție. Temerile de posibile șocuri și evenimentele neașteptate pot fi justificate. Primele informații despre efectul de la reducerea TVA sunt pozitive. Cercetarea agenției pentru cercetări de marketing Nielsen arată că în primele doua săptămâni din iunie 2015 (când cota specială întra în forța) reducera prețurilor alementelor a fost în medie de 11%, iar vânzările au crescut cu 17%.
Este declarat succes și la nivelul bugetului statal. Dupa Ziarul financiar datele de la ANAF (Agenția Naționala pentru Administrația Fiscală) arată că în iunie, în loc de 4,4 miliarde lei (990 mln. euro), care a trebuit să intre de la o cota de 24% TVA pentru alimente, veniturile de la cota 9% sunt de 5,1 miliarde lei.
Scepticism și optimism
Există și o vedere critică asupra acestor date opitmiste. ”Guvernul pretinde că s-au obținut efecte consistente pe linia reducerii fiscale de la reducerea TVA. Rezultatele statistice nu confirmă aceste pretinderi, cu excepția unor cazuri specifice precum producerea pâinii și a unor produse din carne. Evaziunea în domeniu nu este legată de nivelul în sine al TVA, ci de deficiențele în organizarea pieților și de existența unor structuri de tip mafiot în efectuarea și desfacerea importurilor alimentare”, crede Șerbanescu. Dochia face o glumă – evaziunea este la cota 0, când taxele sunt la cota 0.
Chiar dacă guvernul este împotriva FMI pe tema politicii taxale și si-a plătit datoriile către acesta, se preconizeaza incheierea rapida a unui nou contract cu FMI. Acestea sunt opiniile celor mai importanțe instituții din tară: președintele, banca centrală și partidele mari. FMI nu crede că România si-a finalizat in totalitate obligațiile sale referitoare la contractul dintre ei. Bucureștiul va lua unele măsuri în legatură cu reformele structurale. Independența fata de FMI rămâne sub semnul intrebarii pe perioada nedeterminata. Reusitele economice din ultimii ani au permis guvernului să realizeze o politică mai curajoasă în legatură cu salariile și taxele, care are și o funcție socială. Se pare că România poate să aibă cota diferențiala TVA pentru produse, care sunt consumate mai mult de catre populația mai saracă. În același timp această masură trebuie să fie verificată, pentru a se înțegele dacă va fi de succes. Rămâne de vazut dacă noul premier român Dacian Cioloș va încerca să fie împotriva politicii economice a social-democraților. În România exista comentarii, că el are ”mandat” de la FMI să blocheaze noile măsuri sociale. Guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu a spus că tara nu poate intra în 2016 cu ambele măsuri și că trebuia să scape fie de marirea salarilor, fie de reducerea taxelor. Dar dacă Cioloș e foarte ”economic”, poporul poate iesi din nou in stradă, sustinand realizăriile promise de Ponta.
Indiferent de ceea ce urmează în nordul Dunării dupa reforma taxala curajoasă a României, Bulgaria rămâne cam singura în grupul acestor tări europene, care n-au ca instrument social o cota speciala TVA. Ca și în România, la noi opiniile pentru plusurile și minusurile acestei politici sunt controversate. Dar un succes al TVA-ului diferențiat al vecinelor nordice poate fi viral.
Foto: Bucureștiul e centru financiar și reformele taxale lui Ponta provoacă rezistență în anumite cercuri bancare și financiare (sursă: Wikipedia)
Sursă: Tax Dog
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
