Eughenia Tarleva: Bulgarii din Banat din satul Dudeștii Vechi nu doar își păstrează tradițiile, ci duc o viață plină de dinamism!

Vladimir Mitev

Rezumatul interviului cu Eughenia Tarleva

Profilul Eugheniei Tarleva

• Origine și studii: Născută în 1989 în satul Cairaclia (o comunitate bulgară istorică din Basarabia). A absolvit Liceul Teoretic Bulgar „Vasil Levski” din Chișinău, are o diplomă de licență și una de masterat în economie de la Universitatea de Stat din Moldova, precum și o specializare la Universitatea „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia.
• Activitate: Manager cultural, activistă socială și mamă a patru copii. De peste 10 ani lucrează pentru conservarea patrimoniului etnic bulgar din Basarabia.
• Proiect în cadrul Culture Moves Europe (2026): Selectată pentru a participa la un program de mobilitate al UE, prin care va realiza un proiect de cercetare la sfârșitul lunii mai 2026 în satul Dudeștii Vechi, Banatul românesc. Scopul este studierea managementului cultural și a cadrelor juridice ale bulgarilor din Banat pentru un viitor transfer de bune practici către Moldova.

Impresii de la vizita în Dudeștii Vechi (Banat)

• O comunitate dinamică: Bulgarii din Banat nu doar își păstrează istoria de 300 de ani, ci trăiesc dinamic și modern.
• Interacțiune instituțională de succes: Există un parteneriat excelent între structurile municipale (Căminul cultural „Iaru Ronkov” și Centrul cultural „Carol Telbizov”) și societatea civilă (Uniunea Bulgarilor din Banat).
• Cultură „vie”: Spațiul etnic „U babne” (La bunica) funcționează ca un „muzeu viu”, unde oamenii se adună pentru a comunica autentic, a sărbători și a cânta cântece populare, în loc să admire exponate în vitrine.

Relații și diferențe între bulgarii din Basarabia și cei din Banat

• Diferențe istorice și culturale:
  • Bulgarii din Banat sunt catolici, folosind o grafie latină specifică și dialectul banat.
  • Bulgarii din Basarabia sunt ortodocși și au crescut cu alfabetul chirilic.
• Modele de sprijin din partea statului:
  • În Moldova: Se bazează în principal pe diplomația externă, mecenatul și participarea activă a Ambasadei Republicii Bulgaria. Finanțarea provine în principal din Bulgaria sau de la persoane private, din cauza restricțiilor economice ale Moldovei.
  • În România: Model de integrare internă stabilă. Statul garantează un loc de deputat minorității bulgare, iar Uniunea Bulgarilor din Banat primește finanțare bugetară directă.
• Rolul UE: Programele europene precum Culture Moves Europe ajută la evidențierea legăturilor istorice la nivel sistemic și la implementarea unor modele funcționale de păstrare a identității.

Integrarea europeană și sudul Moldovei

• Prioritățile populației locale: Oamenii din sudul Moldovei (bulgari și găgăuzi) apreciază mai presus de toate pacea, stabilitatea, respectul reciproc și bunăstarea economică.
• Spațiul cultural european: Programele de mobilitate ale UE reprezintă o punte de dezvoltare, care ajută actorii culturali să facă schimb de experiență profesională și să simtă că comunitățile lor sunt o parte valoroasă a marii familii europene.

Integrarea în mediul vorbitor de limba română

• O oportunitate, nu o izolare: Cunoașterea limbii de stat este esențială pentru realizarea socială și profesională. Vremurile minorităților izolate au apus.
• Exemplul din Moldova: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pregătește specialiști cu dublă specializare – „Limba și literatura română și bulgară”.
• Exemplul din Banat: Bulgarii din Dudeștii Vechi combină cu succes limba română cu dialectul lor local, în timp ce 341 de elevi învață limba bulgară standard cu alfabetul chirilic la școala locală, menținând legături cu Bulgaria și Moldova.

Interviu

Introducere

Eughenia Tarleva este manager cultural și activist social din Republica Moldova. De peste 10 ani se dedică conservării și popularizării moștenirii etnice bulgare din Basarabia.

S-a născut în 1989 în comunitatea bulgară istorică din satul Cairaclia. A absolvit Liceul Teoretic Bulgar „Vasil Levski” din Chișinău, după care a obținut diploma de licență și masterat în domeniul economic la Universitatea de Stat din Moldova, precum și o specializare postuniversitară la Universitatea „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia. Este mama a patru copii și îmbină cu succes experiența sa profesională în domeniul cultural, educațional și juridic cu proiecte comunitare.

În 2026 a fost selectată să participe la prestigiosul program de mobilitate al Uniunii Europene Culture Moves Europe, în cadrul căruia a realizat un proiect de cercetare axat pe transferul de bune practici de la comunitățile bulgarilor din Banat, România, către Republica Moldova.

Proiectul

Doamnă Tarleva, ce s-a întâmplat în cadrul acestui proiect? Cu ce v-a îmbogățit experiența comunicării cu oamenii din Banat?

Vizita mea la Star Beșenov (în română Dudeștii Vechi) la sfârșitul lunii mai 2026 a fost realizată în cadrul programului european de mobilitate Culture Moves Europe.

Obiectivul principal a fost studierea experienței instituționale, a cadrelor juridice și a managementului cultural al bulgarilor din Banat, în vederea unui viitor transfer de bune practici către comunitățile noastre din Moldova. Vizita mea a coincis cu Ziua Sfinților Frați Chiril și Metodiu, a alfabetului bulgar, a învățământului și a culturii, ceea ce a dat un start puternic, atât emoțional, cât și practic, proiectului.

Șederea mea acolo m-a îmbogățit extrem de mult. Am avut ocazia să văd cum o comunitate, care a trecut prin aproape 300 de ani de provocări istorice, nu doar își păstrează memoria, ci trăiește dinamic. Am văzut cum interacționează perfect structurile comunitare (cum ar fi Casa de Cultură „Iaku Ronkov” și Centrul Cultural „Karol Telbizov”, finanțate de primărie) și societatea civilă, reprezentată de Uniunea Bulgarilor din Banat (cu structura sa extinsă). Pentru mine a fost o sursă de inspirație să intru în contact cu spațiul etnic „U babne” (La bunica) – un „muzeu viu”, unde oamenii se adună nu pentru a privi exponate în vitrine, ci pentru a socializa, a sărbători și a cânta împreună cântece populare. Aceasta este o energie culturală pură, autentică. Am fost profund inspirată de atitudinea deschisă și caldă cu care m-au întâmpinat oamenii! Partea gazdă, reprezentată de Societatea Bulgară, mi-a oferit o primire extrem de ospitalieră și fructuoasă!

Legăturile dintre bulgarii din Basarabia și cei din Banat

Dumneavoastră faceți parte din comunitatea bulgarilor din Basarabia și ați fost la bulgarii din Banat. Cât de intense sunt legăturile dintre cele două comunități? În ce măsură acestea se realizează în mod natural și în ce măsură statele contribuie la acest lucru?

Legăturile dintre cele două comunități ale noastre au o istorie proprie. Cunoașterea noastră instituțională a început cu ani în urmă la Varna, în timpul Parlamentului Mondial al Bulgarilor, unde organizațiile noastre au găsit pentru prima dată puncte comune. De atunci menținem contacte, deși nu atât de intense pe cât ne-am dori. La nivel personal, legăturile se creează foarte natural – prin interacțiunea dintre anumiți oameni de cultură, cercetători și jurnaliști, care împărtășesc cauza comună a păstrării identității bulgare.

Cele două comunități sunt foarte diferite prin destinul lor istoric – bulgarii din Banat sunt catolici, care de secole au folosit propria lor grafie latină specifică și dialectul banat, în timp ce noi, bulgarii din Basarabia, suntem ortodocși și am crescut cu alfabetul chirilic. Aceste diferențe ne îmbogățesc însă și ne întăresc interesul reciproc.

În ceea ce privește sprijinul statului, am descoperit aici o diferență sistemică foarte interesantă. În Moldova, modelul de sprijinire a culturii bulgare se bazează în mare măsură pe diplomația externă și pe mecenat. Ambasada Republicii Bulgaria este extrem de activă, ambasadorul vizitează constant satele, școlile și sărbătorile noastre, iar finanțarea provine în principal din Bulgaria sau de la persoane fizice și companii private. Sprijinul de stat din partea Moldovei este mai limitat din cauza factorilor economici. În România am văzut un model de integrare internă stabilă, în care statul garantează bulgarilor un loc în Parlament, iar Uniunea Bulgarilor din Banat primește finanțare bugetară directă pentru centrele sale culturale și muzee.

Tocmai aici intervine rolul programelor europene de mobilitate precum Culture Moves Europe. Prin astfel de proiecte putem ridica aceste legături istorice la un nou nivel, mult mai eficient. Ele ne oferă posibilitatea de a trece de la întâlniri sporadice la o cooperare sistematică, la schimbul de experiență în gestionarea culturii și la implementarea unor modele europene funcționale pentru păstrarea identității.

UE, bulgarii și găgăuzii

Republica Moldova duce o politică intensă de aderare la UE. Cum este percepută această politică în comunitatea bulgarilor și găgăuzilor din sudul Moldovei? Se simt bulgarii din Basarabia mai europeni, având în vedere că pot participa la astfel de schimburi culturale?

Eu activez exclusiv în domeniul managementului cultural și al educației, de aceea nu mă implic în evaluări politice și nu reprezint opiniile politice ale oamenilor. Pot spune însă că, în regiunile noastre din sudul Moldovei, oamenii apreciază mai presus de toate pacea, respectul reciproc, stabilitatea și bunăstarea economică. Toată lumea își dorește un viitor mai bun pentru copiii lor, școli moderne și oportunități de dezvoltare.

Programele de mobilitate precum Culture Moves Europe, finanțate de Uniunea Europeană, demonstrează cum cultura poate fi o punte către o astfel de dezvoltare. Când un manager cultural sau un cercetător are ocazia să călătorească, să vadă cum funcționează comunitățile din alte țări, cum se modernizează școlile și grădinițele în locuri precum Dudeștii Vechi, cum sunt respectate tradițiile și cultura, aceasta reprezintă o experiență profesională valoroasă. Aceste schimburi ne ajută să ne simțim parte dintr-un mare spațiu cultural european, unde fiecare identitate contează și este respectată.

Mediul românofon

Un lucru comun între bulgarii din Basarabia și cei din Banat este faptul că trăiesc într-un mediu românofon. În ce măsură aceasta reprezintă o șansă pentru mai multe oportunități și în ce măsură îi împinge să se izoleze?

Mediul vorbitor de limba română reprezintă pentru noi, în Moldova, și pentru bulgarii din România, o șansă imensă și un avantaj real. Vremurile în care minoritățile etnice trăiau izolate aparțin trecutului. Astăzi, închiderea în sine nu face decât să limiteze oportunitățile tinerei generații.

Cunoașterea limbii de stat este cheia unei realizări sociale și profesionale de succes. În Moldova avem un exemplu excelent în acest sens – la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” există o facultate specială de filologie, care pregătește specialiști cu dublă specializare: „Limba și literatura română și bulgară”. Acest lucru arată că statul și comunitatea merg mână în mână, creând punți între limbi.

Pentru bulgarii din Banat, din România, limba este, de asemenea, un mediu complet natural de integrare. De exemplu, la sărbătoarea din Dudeștii Vechi, trupa „Teo band” a interpretat cântece atât în dialectul bulgar local, cât și în limba română, iar toți oaspeții au dansat împreună horul tradițional. În plus, faptul că în școala locală din Dudeștii Vechi, în prezent, 341 de elevi învață limba bulgară standard cu alfabetul chirilic, arată cum reușesc aceștia să găsească un echilibru: stăpânesc perfect limba română, își păstrează dialectul banat și, în același timp, se conectează prin alfabetul chirilic cu Bulgaria și Moldova. Aceasta este o bogăție, nu o izolare.

Personal, cunoscând atât limba bulgară, cât și limba română, mi-a fost foarte ușor să mă înțeleg cu oamenii din România.

Foto: Eughenia Tarleva (sursă:‌ Eughenia Tarleva)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author