Paradoxul de la Sofia: Cum au ajuns liberalii pro-europeni și naționaliștii rusofili în aceeași tabără. „Aștept să continue”

Robert Vîrban, Adevărul, 6 decembrie 2025

Rezumat

Articolul discută o nouă perioadă de turbulențe politice și sociale în Bulgaria, marcată de proteste ample (peste 50.000 de oameni) împotriva guvernului.

• Factorul declanșator: Proiectul de buget pentru 2026, care includea măsuri nepopulare precum dublarea impozitului pe dividende (de la 5% la 10%) și creșterea contribuțiilor sociale, a mobilizat sindicatele și patronatele.
• Cauza principală: Opoziția este catalizată de prezența și influența omului de afaceri și politicianului Delian Peevski, considerat de o mare parte a societății ca fiind un simbol al corupției și al unui stat capturat. Actualul guvern depinde de susținerea lui Peevski, ceea ce alimentează nemulțumirile.
• Paradoxul de la Sofia (Alianța Improbabilă): Protestele unesc o alianță neașteptată de forțe:
  • Liberalii pro-europeni/Anticorupție (precum „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria Democrată”), care îl văd pe Peevski ca un politician corupt și un contestatar al elitelor liberale (mai ales după inițiativa sa de a investiga „rețeaua Soros”).
  • Curentul suveranist/Naționalist (reprezentat de partidul „Renaștere” și Președintele Rumen Radev), care sunt sceptici, de exemplu, față de aderarea la zona euro.
  • Aceste două tabere, cu viziuni diferite asupra lumii, au găsit un inamic comun în Peevski și în sistemul de putere pe care îl reprezintă. Situația seamănă cu protestele din 2020.
• Rolul Președintelui Rumen Radev: Acesta joacă o carte complexă, atrăgând zona patriotică prin cereri precum referendumul pentru zona euro, dar și pe cea liberală prin retorica sa vehementă anticorupție și anti-Peevski.
• Perspective: Deși protestele continuă și este așteptată o moțiune de cenzură, formarea unei majorități parlamentare stabile fără partidul GERB al lui Boiko Borisov rămâne dificilă. Jurnalistul Vladimir Mitev nu anticipează alegeri anticipate, considerând că instabilitatea politică ar fi riscantă în contextul pregătirii pentru aderarea la zona euro.

Intro

Bulgaria traversează o nouă perioadă de turbulențe politice și sociale, marcată de proteste. Peste 50.000 de oameni au ieșit în stradă săptămâna trecută la Sofia și în alte orașe, nemulțumiți de modul în care este guvernată țara. Deși factorul declanșator al protestelor a fost proiectul de buget pe anul viitor care prevedea majorarea unor taxe, cauzele protestelor sunt mult mai complexe. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică, pentru „Adevărul”, resorturile acestei crize și rolul omului de afaceri Delyan Peevski, personajul care a reușit să unească opoziția prin simpla sa prezență la putere.

Situația de la Sofia pare un déjà vu al anului 2020. Piețele se umplu din nou de oameni nemulțumiți, chiar în timp ce țara vecină se pregătește de atingerea unui obiectiv strategic major: aderarea la zona euro. De această dată, inamicul comun nu mai este doar fostul premier Boiko Borisov, ci o figură cel puțin la fel de controversată.

Factorul Peevski

În centrul nemulțumirilor se află Delyan Peevski, om de afaceri și politician cu o influență masivă, perceput de o mare parte a societății drept simbolul corupției și al statului capturat. Vladimir Mitev subliniază că actualul guvern depinde de susținerea lui Peevski, un detaliu care inflamează spiritele.

„Cred că un lucru important, care trebuie avut în vedere, este faptul că actualul guvern este susținut de un om de afaceri și politician, Delyan Peevski, perceput de multă lume ca fiind arogant. De exemplu, anumite trucuri legate de proceduri, anumite atitudini, certuri în Parlament sau în jurul Parlamentului s-au acumulat în timp și au deranjat o parte din populație.

Mai important, nu spun că acesta este singurul motiv, dar anul acesta Peevski a sprijinit înființarea unei comisii parlamentare care trebuia să investigheze activitatea a ceea ce am putea numi „rețeaua Soros” în Bulgaria. Cred că aceste inițiative nu au făcut decât să deranjeze elitele liberale.

Asta este, în esență, motivația liberalilor în multe privințe. Principala este că Peevski este văzut ca o persoană coruptă și, pe de altă parte, ca cineva care a contestat ceea ce fac ei. Chiar dacă această comisie, din câte știu, nu a făcut nimic concret, simpla ei înființare și discursul asociat, orientat împotriva elitelor legate de ideea de societate deschisă, au contribuit la tensiune”, a explicat Vladimir Mitev.

Alianța improbabilă: „Suveraniștii” și „Liberalii”, din nou împreună

Ceea ce face situația din Bulgaria cu adevărat interesantă este compoziția eterogenă a străzii. Pe de o parte, se află partidele reformiste pro-europene, precum „Continuăm Schimbarea” sau „Bulgaria Democrată”. Pe de altă parte, protestele sunt alimentate de curentul suveranist, reprezentat în principal de partidul „Renaștere” și, de președintele Rumen Radev.

„Sunt mulți factori diferiți, dar aceste două tendințe, chiar dacă în principiu au viziuni diferite despre lume, au acum un inamic comun. De exemplu, partide precum „Continuăm Schimbarea” sau „Bulgaria Democrată” susțin aderarea la zona euro, în timp ce suveraniștii sunt sceptici. Totuși, în momentul de față, aceste două tabere au ajuns din nou să se regăsească de aceeași parte a baricadei. Protestele seamănă într-un fel cu cele din 2020, când exista o alianță neoficială între liberal-anticorupție și suveraniști-naționaliști, iar mobilizarea era împotriva lui Borisov, atunci prim-ministru, și a procurorului-șef Gheșev. Iar Gheșev, care între timp a dispărut din prim-plan, era perceput ca apropiat de Peevski. Deci avem, într-un sens, o repetiție a ceva ce s-a mai întâmplat”, a explicat Mitev.

Președintele Rumen Radev joacă o carte complexă în acest context. El reușește să capteze atenția zonei patriotice prin cereri precum referendumul pentru zona euro, dar menține o punte de comunicare și cu zona liberală prin retorica sa anticorupție vehementă la adresa lui Peevski.

„Președintele Rumen Radev încearcă să câștige teren pe zona suveranistă. În plus, Radev are o retorică clar anti-Peevski și anticorupție. Astfel, Radev apare, pe de o parte, deschis către cei mai patrioți și mai sensibili la tema suveranității – de exemplu, el a cerut organizarea unui referendum privind aderarea la zona euro. Pe de altă parte, retorica sa anticorupție îl apropie de zona liberală, în sens larg, a tendinței anticorupție.”, explică Mitev, sugerând că președintele își consolidează poziția pentru o eventuală lansare a unui propriu proiect politic.

Creșterea taxelor – scânteia care a declanșat protestele

Dincolo de jocurile politice, protestele au avut un declanșator economic concret: proiectul de buget pentru anul viitor. Conceput ca un buget de tranziție către moneda euro, acesta prevedea măsuri nepopulare, inclusiv dublarea impozitului pe dividende de la 5% la 10% și creșterea contribuțiilor sociale.

Această propunere a mobilizat rapid sindicatele și patronatele, categorii care, în mod obișnuit, nu ies în stradă alături de activiștii civici. Reacția liderului GERB, Boiko Borisov, a fost una de repliere tactică. După primele proteste de la finalul lunii noiembrie, Borisov a retras bugetul pentru reexaminare, în încercarea de a calma spiritele.

„Aceasta a generat o nemulțumire care, în timp, a atras tot mai multe grupuri – sindicate și organizații patronale. Primul protest, de la sfârșitul lui noiembrie, a fost provocat și de oameni din sindicate sau din organizațiile patronale. Apoi Borisov, ca răspuns la proteste, a început să facă compromisuri privind bugetul și a redeschis dialogul social, ceea ce a redus opoziția sindicatelor și patronatelor față de buget, din câte înțeleg. Acum încearcă să reducă tensiunea cu zona anticorupție”, arată Mitev.

Perspectivele imediate rămân incerte. Deși strada cere schimbare, aritmetica parlamentară este implacabilă: formarea unei majorități fără partidul lui Borisov, GERB, pare aproape imposibilă.

„Vedem ce va fi. Observ că protestele nu sunt atât de mult îndreptate personal împotriva lui, pentru că el nu este foarte vizibil în prim-plan. Dar cred că, dacă acest guvern cade și se schimbă formula de guvernare, Borisov tot ar putea rămâne influent, pentru că partidul său este puternic și este greu să se formeze o majoritate fără GERB”, arată Mitev.

În aceste condiții, sunt șanse mari ca protestele să continue.

„Aștept ca protestele să continue. Sunt indicii în acest sens: săptămâna viitoare va avea loc un protest mai mare. Tot săptămâna viitoare va fi discutată și o moțiune de cenzură. Nu sunt sigur că vor exista alegeri anticipate. Mi se pare riscant să intri în zona euro cu instabilitate politică. Nu am informații interne, dar nu cred că Bulgaria își permite o instabilitate puternică”, subliniază Vladimir Mitev.

Foto: Protestele de la Sofia de la 1 decembrie 2025 (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author