Autori: Laurențiu Pleșca, Bogdan Cozma, Vladimir Mitev, Cross-border Talks, 20 ianuarie 2026

Rezumat

Articolul detaliază „transformarea tăcută” a Republicii Moldova pe drumul său spre integrarea europeană, punând accentul pe reformele instituționale și pe rolul strategic al legăturilor cu România și Bulgaria.

I. Reforme instituționale și europenizare:

• Procesul de transformare: Europenizarea Moldovei nu este doar o aspirație, ci un proces de transformare instituțională profundă, ghidat de votul pro-european al populației.
• Importanța strategică: Moldova are o importanță strategică pentru UE datorită poziției sale la granița estică, vecinătății cu Ucraina și simbolisticii sale ca stat ex-sovietic în tranziție democratică.
• Statutul de candidat: Obținerea statutului în iunie 2022 a impus un regim de monitorizare continuă, cu reforme cheie în justiție (evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor) ca condiții non-negociabile.
• Cooperarea tehnică: Misiuni UE (EUBAM, EUFOR), programe de twinning și Misiunea Civilă a Uniunii Europene contribuie la integrarea administrativă și la securizarea reformelor.
• Integrarea economică: Acordul de Asociere și DCFTA au reorientat comerțul, UE absorbind peste 65% din exporturile moldovenești, în special în sectorul agricol.
• Vulnerabilitatea energetică: Criza energetică a demonstrat solidaritatea pragmatică a UE și a accelerat conectarea la rețelele europene prin România și Ucraina.
• Fragilitate și contestare: Parcursul rămâne fragil din cauza corupției sistemice, fragilității instituționale și diviziunilor geopolitice interne, vizibile la referendumul constituțional din octombrie 2024.

II. Reconectarea culturală cu România:

• Factor de europenizare: Legăturile culturale cu România au contribuit la apropierea societății moldovenești de spațiul european, depășind efectele rusificării din perioada sovietică.
• Prima perioadă (1991-2009): O apropiere timidă, facilitată de televiziunea românească (PRO TV Chișinău) și canalele de desene animate în limba română, formând o generație conectată lingvistic. Exportul pop-cultural moldovenesc în România (O-Zone, Zdob și Zdub).
• A doua perioadă (după 2010): O deschidere majoră prin simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei române, care a oferit cetățenie europeană pentru peste 850.000 de moldoveni. S-a înregistrat un aflux de studenți moldoveni în universitățile românești (80% din studenții moldoveni din UE). Curtea Constituțională a decis în 2013 că limba română este limba de stat. Convergența în entertainment a continuat cu artiști și creatori de conținut moldoveni prezenți în spațiul mediatic românesc.
• A treia perioadă (după 2022): Invazia rusă a Ucrainei a accelerat reorientarea media către conținut românesc și occidental, ducând la o scădere a încrederii în mass-media rusă.

III. Relațiile bulgaro-moldovene:

• Noua renaștere: Relațiile dintre Sofia și Chișinău sunt în creștere, determinate de viziunea comună asupra integrării europene și de transformările geopolitice.
• Contextul geopolitic: Admiterea Bulgariei și României în Schengen (2025) și intrarea Bulgariei în zona euro (2026) au consolidat poziția lor în UE, creând un climat fertil pentru cooperarea bulgaro-moldovene.
• Bulgarii din Basarabia: Comunitatea bulgară din sudul Moldovei (în special raionul Taraclia, unde reprezintă peste 66% din populație) este văzută ca o „arhivă vie” a Renașterii Bulgare. Deși există o tensiune politică (comunitățile sudice au votat masiv împotriva aderării la UE), Bulgaria este considerată un partener-cheie pentru integrarea lor lină.
• Educația ca soft power: Deschiderea filialei Universității din Ruse „Anghel Kăncev” la Taraclia este un simbol al cooperării, oferind diplome recunoscute în UE și burse gratuite pentru bulgari și găgăuzi.
• Conectivitatea: Bulgaria este un partener comercial important (locul 6 în UE) și își consolidează prezența mediatică (club de presă BTA, extinderea BNR).
• Rolul de „avocat”: Bulgaria acționează ca un „pod” și un „avocat” al Moldovei la Bruxelles, sprijinind proiecte de educație și societate civilă.

Concluzie: Transformarea europeană a Moldovei este profundă și face întoarcerea înapoi din ce în ce mai improbabilă. România și Bulgaria sunt esențiale în această ecuație, România ca principal vector de conectare și Bulgaria ca exemplu complementar de sprijin, în special pentru minoritatea bulgară, contribuind la ancorarea țării în spațiul european.

I.Reforme instituționale ale Moldovei

Traiectoria europeană a Republicii Moldova nu mai este o simplă aspirație politică declarativă, ci un proces de transformare instituțională care redefinește fundamentele statului. Dincolo de momentele simbolice și de retorica geopolitică, europenizarea Moldovei se produce prin reforme tehnice, ajustări administrative și rețele de cooperare care, deși adesea invizibile pentru publicul larg, generează efecte structurale durabile.

În ultimii ani, parcursul pro-european al Chișinăului a trecut de la declarații de intenție la acțiune concretă, de la angajamente politice generale la reforme care modifică în mod ireversibil arhitectura administrativă, juridică și economică a țării. Totul datorită votului de încredere din partea populației pentru o guvernare cu fața spre Europa. Iar această transformare tăcută reprezintă coloana vertebrală a ancorării Moldovei în spațiul european și oferă cadrul în care legăturile cu România și Bulgaria capătă relevanță strategică.

În contextul geopolitic actual, Republica Moldova a căpătat o importanță strategică deosebită pentru Uniunea Europeană. Nu doar prin poziționarea sa la granița estică a Uniunii Europene și în imediata vecinătate a Ucrainei aflate în război, ci și prin simbolistica sa ca stat ex-sovietic aflat într-o tranziție prelungită către instituții democratice funcționale, stabilitate economică și integrare europeană. Moldova este specială pentru Uniunea Europeană prin combinația dintre poziția sa strategică, dimensiunea redusă care o face un candidat mai ușor de gestionat și importanța sa simbolică într-un context de competiție geopolitică acută cu Rusia. Succesul Moldovei ar putea deveni un precedent pentru alte state din Vecinătatea Estică și ar consolida rolul Uniunii Europene ca bastion al valorilor democratice.

Statutul de candidat ca mecanism de disciplinare instituțională

Obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană în iunie 2022 a reprezentat un punct de cotitură nu prin valoarea sa simbolică, ci prin consecințele sale instituționale. Statutul de candidat funcționează ca un contract de transformare sistemică, plasând statul într-un regim de monitorizare continuă, în care fiecare capitol de negociere devine un exercițiu de recalibrare a statalității.

Reformele din justiție ilustrează cel mai bine această logică. Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, deși contestat și adesea politizat în dezbaterea internă, este perceput la Bruxelles ca o condiție non-negociabilă. Independența justiției nu este un capitol de negociere, ci un criteriu de acces. În acest sens, Moldova a internalizat treptat ideea că integrarea europeană nu este o destinație finală, ci un set de standarde care trebuie implementate și menținute.

Codru Vrabie: Reforma judiciară din Republica Moldova încă nu are succese

Cooperarea tehnică ca infrastructură invizibilă a europenizării

Dincolo de reformele vizibile, parcursul european al Moldovei se consolidează printr-o cooperare tehnică densă, adesea ignorată de dezbaterea publică. Experții europeni nu acționează doar ca simpli consultanți, ci ca participanți direcți în procesele de legiferare și implementare a politicilor publice.

Această europenizare din interior funcționează pe mai multe niveluri, prin misiunile Uniunii Europene prezente la Chișinău, prin programele de gemelare instituțională care conectează ministere și agenții moldovenești cu omologii lor europeni, dar și prin finanțările direcționate către societatea civilă. Această cooperare funcționează pe mai multe niveluri. În primul rând, prin intermediul misiunilor UE prezente la Chișinău, și anume EUBAM (misiunea de asistență la frontieră) sau EUFOR (misiunea de consiliere și asistență). În al doilea rând, prin programele de gemelare instituțională (twinning), care leagă ministere și agenții moldovenești de omologii lor europeni. Un rol central îl joacă Misiunea Civilă a Uniunii Europene în Republica Moldova, care sprijină consolidarea statului de drept, combaterea amenințărilor hibride și creșterea rezilienței instituționale. Prin expertiză directă și asistență operațională, această misiune contribuie la securizarea procesului de reformă într-un mediu geopolitic volatil.

Rezultatul este formarea unei rețele instituționale care ancorează Moldova în ecosistemul administrativ european și face reversibilitatea politică din ce în ce mai costisitoare.

Pragmatismul economic și integrarea pieței europene

Dimensiunea economică reprezintă una dintre cele mai tangibile expresii ale europenizării pentru cetățeanul moldovean. Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător au restructurat fundamental comerțul extern al Moldovei. Uniunea Europeană absoarbe astăzi peste 65 la sută din exporturile moldovenești, comparativ cu aproximativ 46 la sută în 2013.

Această reorientare reflectă adaptarea producătorilor moldoveni la standardele europene de calitate, siguranță alimentară și conformitate tehnică. În special sectorul agricol a devenit profund integrat în lanțurile de valoare europene, generând interdependențe economice care consolidează parcursul european dincolo de ciclurile electorale.

Paula Erizanu: Europenizarea din Republica Moldova se simte la mai multe niveluri

Vulnerabilitatea energetică și logica solidarității europene

Criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a testat atât reziliența Moldovei, cât și credibilitatea angajamentului european față de statele candidate. Răspunsul Uniunii Europene, prin asistență financiară, diversificarea surselor de energie și conectarea la rețelele electrice europene prin România și Ucraina, a demonstrat o solidaritate pragmatică ghidată de considerente strategice.

Pentru Bruxelles, stabilitatea Moldovei nu mai este doar o problemă de vecinătate, ci una de securitate regională. În acest context, vulnerabilitatea geografică a Moldovei se transformă într un atu strategic care accelerează integrarea funcțională și cooperarea cu statele membre din proximitate.

România joacă un rol esențial în această ecuație, funcționând ca principal vector de conectare a Moldovei la spațiul european. De la interconectările energetice și sprijinul financiar direct, până la mobilitatea oferită prin cetățenia română și accesul la piața muncii europene, România face integrarea europeană tangibilă pentru cetățenii moldoveni.

Bulgaria oferă un exemplu complementar de sprijin european, prin relația sa cu minoritatea bulgară din sudul Republicii Moldova. Deși insuficient valorificată, această legătură reprezintă o platformă importantă pentru cooperare educațională, culturală și instituțională, contribuind la europenizarea la nivel local și la consolidarea legăturilor Moldovei cu Uniunea Europeană.

Limite structurale și contestare internă

Parcursul european al Moldovei rămâne însă fragil. Corupția sistemică, fragilitatea instituțională și persistența rețelelor oligarhice continuă să submineze implementarea reformelor. Rapoartele Comisiei Europene reflectă această ambivalență, recunoscând progrese reale, dar inegale.

La nivel societal, europenizarea nu este un proiect consensual. Diviziunile geopolitice traversează comunități și regiuni, iar referendumul constituțional privind integrarea europeană a arătat că o parte semnificativă a populației rămâne sceptică sau ostilă acestui parcurs. Această polarizare sporește importanța mecanismelor de ancorare externă, instituționale, economice și sociale.

Transformarea europeană a Moldovei nu este spectaculoasă, dar este profundă. Ea se produce prin reforme instituționale, integrare economică, cooperare tehnică și legături funcționale cu statele membre ale Uniunii Europene. Prin sprijinirea Moldovei, Uniunea Europeană nu doar își extinde frontierele geografice, ci își reafirmă misiunea de a promova pacea, securitatea și bunăstarea în Europa.

Moldova, la rândul său, are șansa de a deveni un membru respectat al comunității europene, transformându-se dintr-un stat fragil într o posibilă poveste de succes a integrării europene. Europa nu este o destinație finală, ci un model de guvernare care trebuie internalizat. Iar Moldova a intrat deja într-un proces care face întoarcerea înapoi din ce în ce mai improbabilă.

II. Reconectarea culturală dintre România și Republica Moldova ca factor de europenizare

Reconectarea culturală dintre România și Republica Moldova nu este doar o chestiune de nostalgie sau identitate. În ultimele trei decenii, legăturile culturale cu România au contribuit la apropierea treptată a societății moldovenești de spațiul european. 

Influența culturală românească în Republica Moldova a avut mult de suferit în perioada sovietică, când populația a trecut printr-un proces crâncen de rusificare. Timp de aproape cinci decenii, alfabetul latin a fost înlocuit cu cel chirilic, iar limba vorbită de majoritatea populației a fost redenumită în limba „moldovenească”. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, situația a început să se îmbunătățească. Această evoluție poate fi înțeleasă prin prisma a trei perioade distincte, fiecare marcată de un eveniment transformator. 

Prima perioadă: apropiere timidă după căderea URSS (1991-2009)

Deși independența din 1991 a deschis teoretic ușa către spațiul cultural românesc, realitățile politice și socio-economice precum și inerția instituțională de pe ambele maluri ale Prutului au făcut ca această reconectare să fie dificilă.

Televiziunea a reprezentat primul și cel mai accesibil canal de legătură. PRO TV Chișinău, lansat în decembrie 1998, a devenit principalul post privat din Republica Moldova și a reprezentat pentru mulți moldoveni prima fereastră constantă către cultura contemporană românească. Spre deosebire de canalele rusești care dominau spațiul mediatic, PRO TV aducea nu doar știri locale, ci și seriale, emisiuni de divertisment și formate care conectau publicul moldovean cu ce se întâmpla dincolo de Prut. Ulterior, și alte canale românești au devenit accesibile prin rețelele de cablu extinzând treptat oferta media în limba română. Pentru generația tânără, canalele de desene animate precum Fox Kids (actualul Disney Channel), Cartoon Network, Nickelodeon și Minimax au avut un impact semnificativ. Acestea erau canale din România care transmiteau și în Moldova. Astfel, copiii din generația anilor 90 și începutul anilor 2000 au crescut cu desene animate în limba română, formând prima generație post-sovietică conectată lingvistic la spațiul cultural românesc încă din copilărie.

În schimb, în industria muzicală s-a întâmplat un fenomen în sens invers. Pop-cultura moldovenească a fost cea exportată în România, prin cântăreți precum O-Zone, Pavel Stratan și Zdob și Zdub, care au devenit foarte populari. Pentru artiștii moldoveni, România a devenit adesea primul pas natural către expunerea internațională.

Totuși, în această perioadă legăturile culturale erau limitate de barierele administrative. Moldovenii aveau nevoie de viză pentru a călători în România, iar accesul la educație și piața muncii din spațiul european era restricționat. Schimburile culturale erau clar mult peste nivelul din perioada comunista, dar contactul direct rămânea dificil pentru majoritatea populației.

A doua perioadă: deschiderea porților după 2010

Un moment foarte important a fost decizia președintelui României, Traian Băsescu, de a simplifica procedura de redobândire a cetățeniei române pentru moldoveni. Cetățenia română, care conferă automat și statutul de cetățean european, a deschis porțile către occident pentru foarte mulți moldoveni. Conform ultimelor date, peste 850.000 de moldoveni și-au redobândit cetățenia română, adică aproximativ o treime din populația totală a Republicii Moldova. Foarte mulți dintre acești moldoveni care au redobândit cetățenia românească au plecat să lucreze în țări occidentale inițial, dar treptat mulți au început să lucreze inclusiv în România. De asemenea, mulți tineri moldoveni au optat să studieze în universitățile românești, unii dintre ei alegând să se stabilească în orașe precum București, Cluj, Iași sau Timișoara după terminarea studiilor. A fost instaurat și un program special cu locuri rezervate pentru moldoveni (precum și alți etnici români din Ucraina sau Serbia) în universitățile și liceele din România. In 2025 Republica Moldova avea aproximativ 60.000 de studenți în propriile universități, din care 14.000 de studenți moldoveni studiau în Uniunea Europeană, iar dintre aceștia 11.600 (adică 80%) învățau în România.

Un alt moment simbolic important a avut loc pe 5 decembrie 2013, când Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că limba română este limba de stat. Curtea a constatat că Declarația de Independență din 1991, care prevede explicit că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituția. Deși sintagma „limba moldovenească” a rămas formal în textul Constituției, decizia Curții a stabilit că aceasta se subînțelege a fi limba română. A fost o victorie simbolică, chiar dacă modificarea efectivă a articolului 13 din Constituție avea să mai aștepte încă un deceniu.

Nu în ultimul rând, în această perioadă am avut o convergență a conținutului de entertainment din două țări. Pe lângă continuarea trendului artiștilor moldoveni pe piața muzicală din România, cu artiști precum Carla’s Dreams, Irina Rimes, The Motans, Mihail sau Satoshi, au început să apară tot mai mulți moldoveni care participau la emisiuni TV foarte populare din România (iUmor, Românii au Talent și Vocea României). În paralel, în spațiul online, creatorii de conținut din România de pe YouTube, TikTok sau Facebook au strâns o audiență semnificativă din Republica Moldova, dar și în sens invers, creatori din Republica Moldova au ajuns la audiența din România. Toate aceste lucruri, luate separat, pot părea aspecte banale, dar cumulat contribuie la normalizarea ideii că România și Moldova împărtășesc același spațiu pop-cultural.

A treia perioadă: accelerarea după 2022

Invazia rusă a Ucrainei, în februarie 2022, a reprezentat un punct de inflexiune. Pentru o țară aflată lângă zona de război și cu o regiune separatistă prorusă pe propriul teritoriu, amenințarea a devenit brusc concretă. Autoritățile au reacționat prin limitarea canalelor pro-Kremlin, închiderea biroului local Sputnik și suspendarea licențelor posturilor care difuzau dezinformare. Pe acest fond, consumul media s-a reorientat rapid către conținut românesc și occidental, iar schimbarea de atitudine se vede și în date, încrederea în mass-media rusă a scăzut de la 42% în 2021 la 27% în 2023.

Privind imaginea de ansamblu, societatea moldovenească s-a schimbat foarte mult în ultimii 35 de ani, cu mai puțină media rusească, mai mult contact cu România, mai multă libertate de mișcare și o apropiere tot mai mare de Europa. Dacă reformele instituționale sunt partea vizibilă a integrării, apropierea culturală este mecanismul de siguranță al parcursului european, chiar și în eventualitatea unui guvern cu o orientare mai puțin pro-europeană.

III. Relațiile bulgaro-moldovene: Noua renaștere și parcursul european al Republicii Moldova

În arhitectura geopolitică actuală a Europei de Sud-Est, relațiile dintre Sofia și Chișinău traversează o adevărată renaștere. Acest proces este dictat de viziunea comună asupra Republicii Moldova ca viitor stat membru al Uniunii Europene. La baza acestei evoluții stau legăturile profunde de încredere între statul bulgar și comunitățile de bulgari și găgăuzi din sudul Moldovei, dar și transformările tectonice din regiune, începute după invazia rusă pe scară largă în Ucraina în februarie 2022.

Contextul geopolitic: Noul rol al Bulgariei și al României

Războiul din Ucraina a schimbat radical dinamica securității și a cooperării în regiunea Mării Negre. Admiterea deplină a Bulgariei și a României în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025 a eliminat ultimele bariere fizice și psihologice din calea integrării Europei de Sud-Est în UE. Un moment și mai semnificativ a fost 1 ianuarie 2026, când Bulgaria a devenit oficial membră a zonei euro, consolidându-și poziția în „nucleul” proceselor europene.

În paralel, Sofia și Bucureștiul au deblocat multe dosare în relațiile lor bilaterale. Declarația de parteneriat strategic semnată în martie 2023 a oferit un impuls proiectelor de infrastructură, precum noile poduri peste Dunăre și interconectarea energetică îmbunătățită. Tocmai acest climat nou și pozitiv între Sofia și București creează un teren fertil pentru dezvoltarea relațiilor bulgaro-moldovene, în care se văd deja rezultate concrete.

Declarația politică comună pentru un parteneriat strategic între Republica Bulgaria și România

Bulgaria și România ar trebui să colaboreze pentru a sprijini minoritățile din Republica Moldova

Legăturile istorice: Bulgarii din Basarabia ca „arhivă vie” a Renașterii bulgare

Bulgarii din Moldova reprezintă un fenomen cultural unic, fiind adesea descriși drept „arhiva vie” a Renașterii Bulgare. Descendenți ai coloniștilor care au căutat refugiu în urmă cu mai bine de două sute de ani, aceștia au reușit să păstreze limba, obiceiurile și spiritul vechi al strămoșilor lor. Prezența lor este cea mai vizibilă în raionul Taraclia, unde, în 26 de localități, etnicii bulgari reprezintă peste 66% din populație.

Conform datelor ultimului recensământ din 2024, populația Moldovei este de puțin peste 2,4 milioane de locuitori, dintre care 1,6% se autoidentifică oficial ca bulgari. Pentru mulți bulgari basarabeni, pașaportul bulgar nu este doar o legătură emoțională cu patria mamă, ci și un pod real și practic către oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.

În ciuda acestei legături, există o anumită tensiune politică. Bulgarii și găgăuzii, stabiliți în Bugeac după războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea, sunt istoric puternic legați de limba și cultura rusă. În contextul eforturilor de integrare europeană, aceste comunități se simt adesea izolate de cursul politic al partidului PAS și al președintei Maia Sandu. Acest lucru a dus la rezultate paradoxale la referendumul din 20 octombrie 2024, unde peste 90% din populația regiunilor sudice a votat împotriva modificărilor constituționale care să permită aderarea la UE. În această situație complexă, autoritățile moldovene văd în Bulgaria un partener-cheie, care poate servi drept mediator și poate sprijini integrarea lină a acestor comunități în familia europeană.

Educația ca „soft power”: Filiala Universității din Ruse

Cel mai elocvent simbol al noii cooperări este deschiderea filialei Universității din Ruse „Anghel Kăncev” la Taraclia. Acesta este un eveniment istoric – prima instituție bulgară de învățământ superior în afara granițelor țării, creată prin transferul activelor fostei Universități de Stat din Taraclia „Grigore Țamblac”.

Prima recepție include 260 de studenți, printre care se numără și bulgari basarabeni din Ucraina vecină. Pe lângă pedagogia tradițională, au fost introduse discipline moderne, precum managementul afacerilor, informatica și ingineria. Studiile sunt gratuite pentru bulgari și găgăuzi, fiind susținute prin burse oferite de statul bulgar.

Directorul administrativ, Alexander Borimecicov, subliniază că acesta nu este doar un proiect educațional, ci un instrument de combatere a tendințelor demografice negative. Diplomele sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană. Studiile în limbile bulgară și română ajută la depășirea barierei lingvistice și la „redescoperirea rădăcinilor”, după cum notează expertul Mihai Isac.

Mihai Isac: Rolul Bulgariei în Republica Moldova este mult mai mare decât se înțelege la Sofia

Fracturi politice și provocări

Procesul de europenizare în Moldova se confruntă cu anumite contradicții interne. Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au arătat o diviziune clară: în timp ce PAS a câștigat la nivel național, în Taraclia și Găgăuzia aproximativ 80% din voturi au mers către „Blocul Patriotic” pro-rus.

Analiști precum politologul bulgar Alexander Lambov și jurnalistul găgăuz Mihail Sirkeli identifică mai mulți factori critici pentru această scindare. Unul dintre aceștia îl reprezintă atitudinile conservatoare ale comunităților locale, care percep valorile liberale ale UE ca pe o amenințare la adresa familiei tradiționale. Mitologizarea anilor ’80 ca o perioadă de securitate și stabilitate economică este un alt factor. De asemenea, cunoașterea insuficientă a limbii de stat, româna, îi face pe oameni vulnerabili în fața dezinformării hibride din surse externe.

Alexander Lambov: Bulgaria este foarte respectată în Taraclia, dar acest lucru nu influențează modul în care bulgarii din sudul Moldovei votează

Mihail Sirkeli: Republica Moldova are probleme economice, dar cu ajutorul UE le vom rezolva

Conectivitatea economică și mediatică

Între timp, Bulgaria ocupă deja locul 9 în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova și locul 6 între partenerii din UE. Investițiile statului bulgar în proiecte sunt direcționate către reabilitarea clădirilor și a spațiilor urbane prin intermediul fundațiilor locale, precum „Spiritul Bulgar”. Aceste proiecte nu sunt doar cosmetice – ele includ reparații capitale ale școlilor și modernizarea echipamentelor, ceea ce îmbunătățește calitatea vieții la nivel local.

În sfera mediatică, prezența Bulgariei este mai puternică ca niciodată. Agenția bulgară de știri BTA menține un club de presă activ la Taraclia, care servește drept hub informațional, iar radioul național bulgar BNR lucrează la extinderea ariei de emisie în regiune. Printre altele, legăturile mediatice ar urma să ofere informații verificate despre procesele europene.

Rolul Bulgariei de pod și „avocat”

Bulgaria devine tot mai mult un „avocat” al Republicii Moldova la Bruxelles. Programele prin care sute de copii din Taraclia vizitează anual Bulgaria au ca scop construirea unei legături emoționale cu o Bulgarie modernă și europeană.

Oleg Kosîh, bulgar basarabean, se bucură de modul inspirat în care Bulgaria își asumă acest rol:

„Bulgaria ne dă ‘aripi’. Politica sa nu este agresivă, ci se concentrează pe educație și pe societatea civilă. Ea acționează ca un pod care ne ajută să credem în propriile noastre forțe.”

Politologul Dimitar Keranov, care comunică activ experiența bulgară în limba română publicului moldovean, îndeamnă la pași și mai curajoși. În opinia sa, Bulgaria ar trebui să finanțeze proiecte și în regiuni care nu sunt locuite predominant de bulgari, pentru a demonstra că este angajată în succesul întregii Republici Moldova.

Oleg Kosih: Bulgaria acționează ca o punte în sudul Moldovei

Dimitar Keranov: Bulgaria și România trebuie să-și extindă cooperarea în toate domeniile

Concluzie

Parcursul european al Moldovei rămâne însă fragil. Corupția sistemică, fragilitatea instituțională și persistența rețelelor oligarhice continuă să submineze implementarea reformelor. Rapoartele Comisiei Europene reflectă această ambivalență, recunoscând progrese reale, dar inegale.

România joacă un rol esențial în această ecuație, funcționând ca principal vector de conectare a Moldovei la spațiul european. De la interconectările energetice și sprijinul financiar direct, până la mobilitatea oferită prin cetățenia română și accesul la piața muncii europene, România face integrarea europeană tangibilă pentru cetățenii moldoveni.

Bulgaria oferă un exemplu complementar de sprijin european, prin relația sa cu minoritatea bulgară din sudul Republicii Moldova. Această legătură reprezintă o platformă importantă pentru cooperare educațională, culturală și instituțională, contribuind la europenizarea la nivel local și la consolidarea legăturilor Moldovei cu Uniunea Europeană.

Acest articol a fost realizat în cadrul Rețelelor tematice PULSE, o inițiativă europeană care sprijină colaborările jurnalistice transnaționale.

De Laurențiu Pleșca (https://www.agora.md), Bogdan Cozma (https://www.karadeniz-press.ro), Vladimir Mitev (https://www.crossbordertalks.eu/) 

Foto: Republica Moldova își dezvoltă infrastructura (sursă: Pixabay, CC0)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author