Ce pot face România și Bulgaria după loviturile asupra navelor comerciale din Marea Neagră?

B1 TV, 18 octombrie 2026

Rezumat

Emisiunea moderată de Răzvan Munteanu la Check Media a analizat degradarea situației de securitate din Marea Neagră, marcată de interceptarea unor drone rusești de tip Geran-4 de către avioanele F-16 ale Armatei Române și de atacurile asupra navelor comerciale din zonele economice și apele teritoriale ale României și Bulgariei.

Iată principalele puncte și idei dezbătute de invitați:

• Intervenția ministrului apărării, Radu Miruță: A confirmat doborârea recentă a două drone cu motor-propulsor ce zburau cu 450 km/h spre Tulcea/Ucraina, menționând că avioanele F-16 au acționat pe baza unor modele predictive calculate în prealabil. A subliniat eforturile de promovare a unui comandament NATO cu prezență fizică la Marea Neagră (CTF) și de achiziție a patru noi nave prin mecanismul SAFE, reafirmând necesitatea unor acțiuni diplomatice ferme, întrucât resursele de pe timp de pace nu pot acoperi permanent frecvența acestor incidente.
• Perspectiva politologului Radu Carp: A argumentat că Federația Rusă testează deliberat reacția României și a Bulgariei, profitând de scăderea vigilenței opiniei publice din cauza dezinformării. A arătat că intensitatea atacurilor din Marea Neagră s-a dublat față de cea din Marea Baltică, avertizând că următoarele ținte vizate pot fi infrastructura critică Gaz Neptun Deep și portul Giurgiulești (Republica Moldova), în condițiile în care mecanismele comune de intervenție româno-bulgare sunt încă la început.
• Perspectiva expertului de securitate Iulian Fota: A criticat lipsa de fermitate a NATO și a României în Marea Neagră, amintind că nicio navă de război aliată (non-riverană) nu a mai intrat în regiune din noiembrie 2021. A semnalat că Rusia duce un război hibrid/politic agresiv extins împotriva întregii Alianțe și că România a eșuat din 2014 încoace să-și modernizeze capabilitățile navale militare (optând doar pentru nave de patrulare), lăsând neclară responsabilitatea instituțională privind securitatea platformelor maritime și energetice.
• Perspectiva jurnalistului bulgar Vladimir Mitev: A precizat că presa și societatea din Bulgaria urmăresc cu o îngrijorare crescută aceste evenimente, mai ales din cauza riscurilor economice mari asupra exporturilor de cereale și a lanțurilor industriale. În Bulgaria există un pachet de măsuri așteptat de la NATO privind consolidarea apărării aeriene și antidronă, opiniile generale fiind pesimiste – se așteaptă noi escaladări.
• Perspectiva analistului Ștefan Popescu: A accentuat faptul că teritoriul național și zona economică exclusivă intră tot mai mult în geografia directă a războiului, punând în pericol libertatea de navigație și investițiile energetice viitoare. A solicitat o acțiune diplomatică românească mult mai fermă pentru a obține sprijin militar și echipamente concrete de la aliați, nu doar declarații de solidaritate.

Video

Emisiune

Introducere

Răzvan Munteanu, moderator:

Bună seara, dragi prieteni! Sunt Răzvan Munteanu la Check Media. Vom discuta în prima parte a emisiunii noastre despre Marea Neagră. Marea Neagră devine o zonă din ce în ce mai nesigură, pentru că astăzi avioanele F-16 ale Armatei Române au doborât alte două drone care au intrat în spațiul aerian al țării noastre. Pe de altă parte, nave comerciale au fost lovite de către drone, atât în România, cât și în Bulgaria.

Am avut chiar o întrevedere a președintelui României, Nicușor Dan, cu Mark Rutte, șeful NATO. Ce urmează pentru țara noastră și cum răspundem acestor amenințări de securitate? Urmează să dialogăm și să dezbatem alături de invitații mei.

Profesorul Radu Carp, bună seara!

Radu Carp, politolog:

Bună seara!

Răzvan Munteanu:

Profesorul Iulia Fota, bună seara, domnule Fota!

Iulia Fota, expert de securitate:

Bună seara!

Interviu cu ministrul român al apărării Radu Miruță

Răzvan Munteanu:

Pentru început, prin telefon îl salutăm pe ministrul apărării naționale, domnul Radu Miruță. Bună seara, domnule ministru!

Radu Miruță, ministrul apărării:

Bună seara!

Răzvan Munteanu:

Domnule ministru, în cadrul acestor incidente de astăzi, în care aeronavele F-16 au doborât două drone, știm ceva despre proveniența dronelor? Ce ținte urmau să lovească? Ce informații avem concret despre aceste evenimente?

Radu Miruță:

În primul rând, evenimentele au fost aseară, la ora 18:00, nu astăzi.

Răzvan Munteanu:

Ok.

Radu Miruță:

Știm că aceste drone, în premieră doborâte de Armata Română, ca tip, au fost noile drone cu motor cu reacție, motor-propulsor, care zburau cu viteze mult mai mari decât cele doborâte până acum, 450 km per oră. Au coborât de la 3.000 de metri, intrând în spațiul aerian românesc.

Au fost interceptate și doborâte de avioanele de vânătoare, care fuseseră trimise la întâmpinare în acea zonă. Imaginați-vă că prima dronă a intrat la 17:59 și la 18:01 a fost deja doborâtă. A doua a intrat la ora 18:00, adică un minut mai târziu, și a fost doborâtă la 18:05. Înaintăm încercând să învățăm cât de mult se poate din toate caracteristicile și tipologiile pe care le observăm de fiecare dată când o dronă intră în spațiul aerian românesc. Și uitați că de data asta s-a dovedit că predicțiile pe care le-am calculat la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au dovedit a fi corecte, pentru că în cele două minute de când au intrat dronele nu se putea decola și ajunge la interceptare în acea zonă, deci avioanele au fost trimise înainte acolo și s-a demonstrat că modelul pe care l-am calculat a fost unul corect. Felicitări colegilor mei care se ocupă în permanență de astfel de îmbunătățiri ale modelelor pe care le utilizăm! Având în vedere că drona zbura cu 450 km per oră, din datele de pe radar și din spusele piloților, era o dronă model Geran-4.

Asta ne duce cu gândul că era una de proveniență rusească, pentru că tipul de dronă este de acolo. De asemenea, zona din care venea și unde se ducea era în Tulcea, urma să intre în Ucraina. Caracteristicile astea arată, cu o probabilitate destul de mare, că nu este din zona dronelor ucrainene.

Răzvan Munteanu:

Domnule ministru, președintele Nicușor Dan, așa cum am vorbit și în introducere, a avut o întâlnire cu șeful NATO, domnul Mark Rutte. Ce măsuri concrete privind sporirea securității în Marea Neagră ar putea să ceară România din punct de vedere militar aliaților din NATO?

Radu Miruță:

Până acum, trebuie înțeles un lucru raportat la realitate: suprafața Mării Negre e de două ori suprafața României. Nu tot ce se întâmplă în Marea Neagră este în responsabilitatea României.

Pe noi, la nivel național, ne interesează fantastic ca Marea Neagră să fie o zonă sigură de navigație. Se întâmplă mai multe lucruri. În primul rând, există la nivel…și Turcia, alături de România, un memorandum de înțelegere cu privire la asigurarea unor căi libere de navigație, căruia i s-a adăugat și asigurarea protecției în zona infrastructurii critice. În al doilea rând, am cerut ministrului bulgar, după ce am avut o discuție cu el săptămâna trecută, i-am trimis o scrisoare pe care mi-a confirmat că o va semna, pentru ca la nivel NATO să existe un comandament pe Marea Neagră care să aibă prezență fizică și în România. Turcia își dorește ca acest comandament să existe cu prezență fizică la țărmul turcesc al Mării Negre și operațional să fie cu ofițerii primiți și de România, însă la locația de acolo. Noi ne dorim ca această rotație să nu aibă loc doar la nivel de personal, ci și la nivel de locație. Un astfel de CTF nu există la nivel NATO acum.

Ne dorim ca el să fie pus în funcțiune, pentru că asta ar însemna un comandament al NATO cu resurse trimise de toate țările sau din partea oricărui stat membru NATO, adică mai mult decât ce avem până acum. România a gândit aceste lucruri și luând în calcul mecanismele SAFE prin care am comandat patru noi capabilități, patru nave, pentru că nu-i suficient ca noi să dorim, să cerem și să spunem că avem nevoie — trebuie să punem și pe masă niște resurse. Aceste patru nave care sunt acum dovedit contractate sunt un element în plus de credibilitate la adresa României atunci când solicită astfel de situații.

Se întâmplă lucruri din moment ce, deasupra Mării Negre, România doboară drone. Nu e ca și cum nu e luată niciun fel de măsură. Vă reamintesc o decizie oarecum istorică raportată la ultimele decenii, de acum o lună de zile, când Armata Română a decis trimiterea unui avion de vânătoare cu ordin de tragere la o adâncime de 160 de kilometri deasupra Mării Negre — situație care nu se mai întâmplase la o asemenea adâncime cu un avion trimis cu ordin de tragere care a și tras. Mă refer la situația acelei drone care ajunsese la 150 de metri de infrastructura critică de la Neptun Deep și care a fost anihilată până la urmă prin tragere din avioane de vânătoare.

Se întâmplă astfel de lucruri, însă și din partea cealaltă frecvența este una foarte mare. Și atunci, totuși, lucrurile sunt din perspectivă diferită. Între Rusia și Ucraina este un război cu alt nivel de resurse implicate.

România nu este o țară aflată în război, iar pe timp de pace planurile de apărare ale României presupun un anumit tip de resurse implicate. Nu ne putem aștepta ca cu resursele disponibile sau puse la dispoziție pe timp de pace să reacționăm unor situații de o asemenea anvergură și cu o asemenea frecvență. Trebuie să existe un protest foarte ferm la nivel diplomatic, pentru că România, nefiind o țară implicată în război, nu este ca și cum e normal și trebuie să ne obișnuim cu situația în care de câteva ori pe săptămână ridicăm avioane de vânătoare, uneori pentru a contracara dronele care intră ilegal în spațiul aerian românesc.

Este o regulă de drept internațional pe care Rusia trebuie să o respecte.

Răzvan Munteanu:

Domnule ministru, ați spus și ați punctat foarte bine că nu tot ce se întâmplă în Marea Neagră este responsabilitatea României. Dincolo de aceste aspecte pe care le-ați enumerat anterior în cadrul intervenției telefonice, totuși, aici la Marea Neagră avem încă două state membre NATO, cum sunt Bulgaria și Turcia. Luați în calcul dezvoltarea unor mecanisme comune, cel puțin cu aceste alte două țări riverane, Bulgaria și Turcia, astfel încât să avem un mecanism de detectare și de interceptare a dronelor realizat în comun?

Totuși, ar putea fi realizat sub egida NATO, de ce nu?

Radu Miruță:

Nu tot ce se întâmplă la Marea Neagră este responsabilitatea României, dar absolut tot ce se întâmplă în Marea Neagră este de interes pentru România. Suntem o țară membră NATO, suntem o țară a Uniunii Europene cu ieșire mare la Marea Neagră, avem cel mai mare șantier naval dintre țările europene membre NATO, ne interesează absolut tot ce mișcă pe Marea Neagră. Da, nu numai că luăm în calcul, ci și facem asta.

Acțiunile de deminare pentru asigurarea unor șine libere de navigație sau pentru protecția infrastructurii critice se întâmplă atât cu nave, cât și cu militarii — și ai Bulgariei, și ai Turciei. Este o acțiune care se întâmplă în comun.

Acest comandament, acest CTF, Task Force la Marea Neagră, este o inițiativă pe care noi o împingem și la nivel militar, și la nivel diplomatic, aducând argumente proporționale, care presupune o acțiune în comun a NATO, nu doar a celor trei țări membre NATO de la Marea Neagră. De asemenea, există și un nivel de discuție în cadrul Uniunii Europene pentru o acțiune comună la Marea Neagră, însă România nu poate decide în dreptul altor țări. România poate să-și perimetreze foarte bine interesele și poate să lupte diplomatic și politic pentru ca aceste interese să fie atinse.

Este nevoie de relevanța României la Marea Neagră și este nevoie de a aduce la Marea Neagră o pondere mai mare a NATO, iar asta se întâmplă printr-o acțiune comună sub egida NATO, cum este acest CTF, care astăzi nu există nici în Turcia.

Analiza a situației actuale din perspective românești

Răzvan Munteanu:

Bun, domnule ministru! Mulțumim foarte mult pentru intervenția telefonică. A fost Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale. Domnule Fota, domnule Carp, vreau să continuăm analiza și aș vrea să vă întrebuințez, începând cu dumneavoastră, domnule profesor Carp, considerați că Federația Rusă testează deliberat NATO în momentul de față?

Radu Carp, politolog:

Evident că Federația Rusă testează deliberat, dar n-aș spune neapărat NATO, ci România și Bulgaria în ultima vreme. De ce? Pentru că s-a văzut că aceste țări, mă rog, uneori ripostează, alteori mai puțin, în funcție de posibilitățile tehnice, dar s-a văzut că intensitatea reacției în cadrul opiniei publice a scăzut foarte mult.

Adică dacă la început, când au avut loc primele astfel de incursiuni cu drone rusești, a fost o reacție mai generală de revoltă, astăzi, dacă întrebăm oamenii obișnuiți cine este la originea acestor drone, jumătate vă spun că de fapt sunt ucrainenii. Aici am ajuns, din păcate, datorită dezinformării. Și asta testează Federația Rusă: să încerce să scadă această susținere din partea opiniei publice pentru Ucraina.

Pentru că lucrurile nu sunt explicate și aici este un deficit de comunicare. De ce vrea Federația Rusă să lovească neapărat în această zonă? Am văzut astăzi în presa franceză o hartă care, din păcate, nu apare și în presa de la noi, care se referă la atacurile cu drone rusești pe teritoriul țărilor NATO începând cu luna iulie.

Și am observat un lucru foarte interesant: atacurile din Marea Neagră sunt duble față de atacurile din zona Baltică, ceea ce înseamnă, practic, o inversare a polilor de interes pentru Federația Rusă. Asta s-a întâmplat în ultimele trei luni.

Lucrul ăsta trebuie remarcat și asta trebuie să susțină România și la Bruxelles, în fața NATO: anume faptul că, în momentul de față, întregul flanc estic este amenințat de Rusia și, mai mult, Marea Neagră a devenit un punct nodal al conflictului. Și mai este un aspect pe care, iarăși, cred că îl ignorăm deliberat, anume faptul că Federația Rusă atacă orice navă care încearcă să intre în porturile ucrainene la Marea Neagră și pe Dunăre, precum și orice navă care iese din aceste porturi — care a avut norocul cumva să intre și să reușească să iasă. Indiferent unde se află — că se află în apele teritoriale ucrainene, că se află în apele teritoriale ale României, că se află în zona economică exclusivă, că se află în apele teritoriale ale Bulgariei — Rusia atacă deliberat aceste nave. 

Și ultimul aspect pe care vreau să-l spun este că, mă rog, cooperarea româno-bulgară este deficitară. De-abia acum începem să ne punem problema legată de cum am putea să interconectăm mecanismele. Și dau un exemplu foarte simplu: regulile de interceptare ale acestor drone, de engagement, sunt diferite în România față de Bulgaria. Deci e nevoie de timp.

Federația Rusă speculează faptul că, așa cum a spus și domnul Miruță, mecanismele astea de colaborare România-Bulgaria-Turcia încă sunt la început în Marea Neagră. E vina tuturor acestor țări că de cinci ani, practic, n-au reușit să ia în calcul și această ipoteză.

Răzvan Munteanu:

Domnule Fota, perspectiva dumneavoastră?

Iulia Fota:

Păi, perspectiva mea e că noi ne îmbătăm cu apă rece crezând că în chestiunea cu NATO se va rezolva ceva. Nu se va rezolva nimic, pentru că NATO are niște limite de acțiune, iar limitele le cam știm și le vedem. Sau cel puțin unii dintre noi le știm și le vedem. 

Dau un exemplu: într-un articol din Foreign Affairs de acum câteva luni, Julie Smith povestește o chestie foarte interesantă. În 2024 s-a pus problema la NATO a unei strategii pe Rusia — chestiune pe care inclusiv eu, când eram în Ministerul de Externe, am ridicat-o, și au mai ridicat-o și polonezii, și balticii. Pentru că, după a doua agresiune rusă împotriva Ucrainei, vrem să știm: „Domnule, cum stăm în relația cu NATO?”. Aici aș face o paranteză: când am plecat din Ministerul de Externe, la începutul lui 2024, încă erau țări NATO care nu erau convinse că Actul Fondator NATO-Rusia nu ar mai fi valabil în continuare, deși fusese semnat într-o perioadă bună, când încă mai era un minim de cooperare cu rușii.

Și, în fine, aici nu vreau să intru în niște chestii care sunt prea sensibile. Dar asta îți arată că încă e confuzie în NATO vis-a-vis de cum trebuie abordată chestiunea cu Rusia, din cauza unor state membre.

Și ce spune Julie Smith? Deși s-a discutat în 2024 și s-a propus strategia în 2025, deci la un an, Rusia nici măcar nu e menționată în actul final al summitului. Deci e clar că a existat acolo o rezistență. Un stat sau mai multe state n-au vrut să facă din Rusia o problemă pentru NATO la modul ăsta. Evident, ca să zic așa și pe față. 

Deci, de ce insist pe acest aspect? Pentru că noi avem o situație pe care nu o vom rezolva prea curând, pentru că unele țări NATO nu vor și atunci blochează decizia. Ultima navă NATO în Marea Neagră a fost în noiembrie 2021. O navă, cred că o fregată sau o corvetă franceză, a ieșit din Marea Neagră prin Bosfor.

Și din momentul ăla nicio țară NATO — nu vorbim de țările riverane: Bulgaria, România și Turcia — nu a mai intrat cu o navă de război în Marea Neagră. Și rușii știu chestiunea asta. Pentru ei, ăsta e un semnal că NATO nu va avea curajul să-i înfrunte naval în Marea Neagră și, evident, e o încurajare continuă pentru ei, mai ales acum. Două precizări aici:

1. Sunt hotărâți și deja au făcut un război total împotriva Ucrainei, se vede.

2. Au intensificat… că eu aici nu-s de acord cu profesorul Carp: războiul rușilor nu e numai împotriva Ucrainei. Împotriva Ucrainei este agresiunea militară convențională. Dar Rusia duce un război de ăsta politic, un political warfare, putem să-i zicem și hibrid dacă vreți, deși e o diferență între ele.

L-au intensificat iarăși în ultimele luni, că de-aia avem drone la Leipzig. Ok, Marea Neagră ca Marea Neagră: ucrainenii exportă cereale și rușii vor să le omoare exporturile de cereale în primul rând, pentru că de aici vin foarte mulți bani. Dar ce caută dronele rusești la Leipzig? Și ăsta e doar un exemplu printre multe altele.

Deci Rusia a intensificat și războiul împotriva Alianței pe ansamblu, iar Alianța este în urmă cu răspunsul. Iar acum, că în America avem aceste evoluții atât de urâte, de neplăcute și de surprinzătoare… și aici aș mai pune o informație pe masa dumneavoastră și a telespectatorilor.

Răzvan Munteanu:

Vă rog!

Iulia Fota:

Azi-dimineață am pus-o și pe Facebook. Aflu dintr-un articol sau dintr-o analiză de presă că Witkoff și cu Jared Kushner le-au cerut ucrainenilor să cedeze total în fața rușilor, fără ca Rusia să facă vreo concesie.

Deci noi aveam imaginea aia că se face o negociere, un compromis, ceea ce însemna că fiecare tabără vine cu ceva. Nu! Cei doi emisari, negociatori americani, le-au cerut ucrainenilor de curând să cedeze total în fața pretențiilor rusești — deci să le dea Donbasul rușilor cu totul — fără ca rușii să facă vreo concesie în tot conflictul ăsta legat de agresiunea lor împotriva Ucrainei.

Ca să vă dați seama cât de sumbru e tabloul! Deci, dacă noi avem așteptări dinspre NATO că NATO îi va descuraja pe ruși, cred că ne îmbătăm cu apă rece. Ce se poate face?

1. Capabilitățile. Îl lăudam pe ministrul Miruță că are un lucru bun și mi-a plăcut: a avut curajul să angajeze prin foc obiective rusești. Asta este de lăudat și e bine că a făcut-o, pentru că următorul ministru care vine după el nu va avea atâta curaj și atunci vom avea tot timpul o antiteză pe care o vom folosi: 

Răzvan Munteanu:

Stați să vedem, să nu ne pripim… 

Iulia Fota:

Aha, am niște bănuieli… În fine.

2. Unde l-aș critica pe ministrul Miruță? Mai întâi l-am lăudat, acum l-aș critica: nu a avut suficient curaj să se impună în fața generalilor când s-a pus problema de construcție de nave, să fie mai ambițios și mai vânjos în ceea ce ne dorim. Pentru că ce se va construi la Mangalia? Două nave de patrulare. Nava de patrulare nu e navă de război.

Răzvan Munteanu:

Stați un pic, domnule Fota! Adică vreți să spuneți că generalii care și-au impus viziunea în fața…

Iulian Fota:

Păi eu nu cred că vine de la ministru.

Răzvan Munteanu:

Bun, generalii aceia…

Iulia Fota:

Eu am o teorie a mea, dar nu e prea plăcută.

Răzvan Munteanu:

Că acei generali nu au urmărit interesul național?

Iulia Fota:

Nu au curajul să înfrunte Rusia naval, pe Marea Neagră, ca să vă spun ce cred eu.

Răzvan Munteanu:

Și chiar dacă generalii români nu au curajul să înfrunte Rusia naval pe Marea Neagră, totuși sabotează interesul național?

Iulia Fota:

Nu, nu. E o altă viziune de a proteja interesul național. Bun, e chiar o discuție cu politica de echilibru, în fine, e complicat. Adică putem discuta, n-am o problemă.

Deci eu nu înțeleg… Să nu-mi spuneți că e o întâmplare că, de la povestea lui Cioloș cu cele trei sau patru — că nici nu mai știu câte erau — fregate… cred că erau fregate sau corvete, oricum erau nave superioare… Alea sunt nave de război! Între fregate, corvete și navele astea de patrulare e o diferență notabilă. Alea pot să ducă un război, pot să suporte lovituri.

Sunt altfel construite, au ceea ce se numește fortăreață în interior, o cușcă metalică care le asigură supraviețuirea inclusiv când navele sunt lovite. Navele astea de patrulare nu au așa ceva.

Și de aceea ele sunt de patrulare. Dacă au și ceva armament pe ele, ok, dar nu sunt nave de război.

Deci noi, din 2014, când a început agresiunea rusă, și mai ales din 2022, n-am fost capabili să facem o modernizare semnificativă pe linia navelor de război. Împingătoare, remorchere, nave de patrulare… Da, frate, dar nu-i ții pe ruși la respect! Nu, nu-i ții pe ruși la respect.

Radu Carp:

Dacă pot să intervin în continuare a ceea ce spunea Ion Fota: într-adevăr, aceste nave NATO n-au mai intrat încă dinainte de începutul războiului din Ucraina.

Iulia Fota:

Noiembrie 2021.

Radu Carp:

Este un lucru esențial. Pentru că România, dacă ați urmărit, n-a cerut la NATO o chestiune extrem de simplă: anume escortarea acestor nave în Marea Neagră.

O escortare nu se poate face ca să aibă un element de descurajare de către nave românești — oricum avem puține — sau bulgare, da? Ci poate fi făcută cu implicarea NATO.

Ori România nici măcar n-a cerut acest lucru.

Iulia Fota:

Aici mergem prea departe. Prin escortare deja am deveni parte participantă la conflict.

Radu Carp:

Nu, vorbeam de nave civile care transportă cereale.

Iulia Fota:

Nu există așa ceva. Eu nu sunt de acord. Au vrut ucrainenii tot felul de lucruri de la noi; așa ceva nu se poate accepta.

Pentru că, repet, în momentul ăla rușii au bază să te lovească și pe tine. Și ce ai făcut?

Radu Carp:

Dacă nave înmatriculate în România, Turcia și Bulgaria escortează navele ucrainene, este evident că nu este un act de război îndreptat împotriva Federației Ruse. E un act puternic, însă, de descurajare. Însă noi nici măcar n-am luat în calcul această ipoteză.

Iulia Fota:

Rusia nu judecă lucrurile așa. Și dacă te lovește, la NATO ți se va spune: „Nu te supăra, ești neprofesionist, nu știi și te-ai băgat, descurcă-te singur!”. Și ne trezim într-o situație foarte gravă.

Răzvan Munteanu:

Suntem cu toții de acord și cred că înțelegem că și la…

Iulia Fota:

Deci navele alea de la NATO nu trebuie să vină să fie escorte.

Răzvan Munteanu:

Atât România, cât și alte țări au purtat discuții mult mai ample decât ceea ce s-a făcut.

Iulia Fota:

E mare internațională, deci nu au voie rușii să-și impună propriile reguli. Și NATO, după părerea mea, a dat dovadă de slăbiciune acceptând punctul de vedere rusesc.

Răzvan Munteanu:

Am vorbit despre Bulgaria aici în platou și mi s-a alăturat un expert din Bulgaria, Vladimir Mitev, jurnalist și expert bulgar, vorbitor de limbă română. Domnule Mitev, bună seara!

Da, cred că avem o problemă cu conexiunea la internet. O să ne reîntoarcem la Vladimir Mitev.

Radu Carp:

Eu aș vrea să completez iarăși la ce spunea domnul Iulia Fota: referitor la acțiunea acestor, așa-ziși, negociatori. Astăzi a apărut în presă ideea că aceștia ar fi cerut reluarea Nord Stream, adică reluarea tranzitului de gaz rusesc în Europa.

Și au cerut în mod oficial asta liderilor europeni. Se pare că Germania s-a opus puternic. Dar simplul fapt că se pune din nou direct problema reluării gazului rusesc din partea Statelor Unite înseamnă că evoluțiile, într-adevăr, sunt foarte îngrijorătoare.

Răzvan Munteanu:

Da. Domnule Fota, știți ce este interesant? De ce arhitectura de securitate din zona Mării Baltice s-a consolidat odată cu începerea războiului din Ucraina, iar aici, în regiunea extinsă a Mării Negre, nu s-a consolidat atât de mult?

Iulia Fota:

Din mai multe motive. În primul rând, Marea Baltică e mare NATO. Cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea Baltică a devenit lac NATO.

Deși rușii știu lucrul ăsta, vor face în continuare porcării și în Baltica. Mai o ancoră… deși astea nu le-au făcut ei, le-au făcut alții, dar în fine. Deci vor găsi tot felul de forme de astea de război hibrid să-i testeze pe baltici și pe ceilalți, pe suedezi, pe nordici, și să-i zgândăre. Dar mizele sunt diferite strategic pentru ruși.

Pentru că, unu: Ucraina nu exportă prin Baltica. Mai duc ei prin Polonia cu trenurile, da, Polonia exportă, cum să zic așa, în partea asta dinspre vest. Și ca atare rușii n-au curajul să se ducă până acolo.

Doi: Ucraina exportă prin Marea Neagră. Exportul — și vorbim aici de câteva zeci de miliarde pe an când vine vorba de exporturile agricole ale Ucrainei, care e o forță în agricultură — îi face pe ruși să facă tot ce pot să-i împiedice să aibă acces la banii respectivi. Asta e una.

Doi: în continuare, miza Novorosiei e deschisă. Pentru că rușii știu că, dacă iau totuși Sudul și găsesc o formulă să ia Sudul Ucrainei, Ucraina ca stat dispare în timp, nu va fi viabilă.

Și trei: oportunitățile. Pentru că acolo nordicii sunt, cum să spun, coerenți, sunt omogeni, ei cooperează. Păi acum, înainte de a doua agresiune, prin 2020 sau 2021, nordicii și-au integrat aviația militară. Și mă gândeam: „Doamne ajută, două țări NATO integrate, de ce le trebuie și un format regional?”. Pentru că ei — și pe urmă mi-am dat seama — s-au gândit că, dacă NATO nu e capabil sau nu e interesat, dacă avem probleme cu americanii și blochează americanii, ei să fie capabili să opereze și să se ajute unii pe alții. Ceea ce tu n-ai aici, în zona asta! Noi cu bulgarii nu cred că avem integrate — nu mai vorbesc cu Turcia — aviațiile militare pe model nordic.

Deci rușii nu au oportunități de acțiune și nici n-au interese prea mari acolo, pentru că ieșirea spre Mediterana de Est și spre Orientul Mijlociu e prin Marea Neagră, nu prin Baltica, care e o rută mult mai lungă. Deci miza pentru ruși este mult mai mare aici și, cum spunea Gorceakov după ce au fost înfrânți în Primul Război al Crimeii, Marea Neagră pentru ei este poarta spre dominația mondială. Deci, cât timp ei controlează Marea Neagră și își impun punctul de vedere, în momentul ăla au pretenții în continuare. 

Doi: țin Ucraina în șah, țin România în șah, țin Bulgaria în șah, țin și Turcia într-o anumită măsură. De aici să știți că se vede că rușii sunt atenți să nu-i calce pe bătături pe turci, iar Turcia scapă ieftin, pentru că rutele lor spre Caucaz nu se intersectează cu zona asta de război.

Marea Neagră are un caracter paradoxal: partea de nord este zonă de război, ucrainenii cu rușii, iar rușii bombardează și atacă navele astea. Dar partea de sud a Mării Negre, adică dinspre Bosfor direct spre Caucaz, acolo e liniște și pace, pentru că pe acolo își exportă și rușii petrolul ăla sub… în fine, prin flota fantomă pe care o au.

Răzvan Munteanu:

Domnule profesor Carp, credeți că întâlnirea președintelui Dan cu Mark Rutte schimbă ceva în acest context?

Radu Carp:

Asta mie mi se pare că arată, de fapt, că România nu a ieșit dintr-o anumită paradigmă și o anumită rutină. Adică noi am cerut din nou întărirea capacităților, sistemele antidronă și așa mai departe, dar nu am mers mai departe. Pentru că e clar că Federația Rusă va escalada în continuare și este clar că în momentul de față nu sunt soluții decât locale.

Sigur că mecanismul acesta pe care l-a deschis și ministrul Miruță merge pe pilot automat. Deci sunt niște proceduri, sunt angajate procedurile. Unele au succes, altele nu au succes. Dar intensitatea acestor atacuri rusești să știți că pe mine mă pune foarte tare pe gânduri. Pentru că, vedeți, s-a început cu sectorul Dunării, s-a extins apoi la zona economică exclusivă a României în Marea Neagră, apoi a intrat în primă linie marea teritorială a României și, după care, iată, marea teritorială a Bulgariei.

Deci, practic, toate zonele limitrofe Ucrainei din partea celor două state NATO, România și Bulgaria, sunt atacate în prezent. Și mai mult: această navă care a fost salvată cumva de intervenția salutară a Armatei Române plecase din portul Giurgiulești, deci practic din Republica Moldova. Pentru că și Republica Moldova are această ieșire la mare și poate să contribuie la sistemul de navigație în Marea Neagră.

Ce poate face România în situația actuală

Răzvan Munteanu:

Domnilor, e o întrebare care vă vizează pe ambii: ce ar trebui să facă România ca să iasă din acest clișeu al modului în care gestionăm situația? Ce ar trebui să cerem?

Iulia Fota:

Răbdăm, suferim, bombănim, înjurăm… Nu vine nimic.

Răzvan Munteanu:

Deci nu putem să facem nimic niciodată?

Iulia Fota:

Eu vorbesc de securitatea națională. Se spune așa: că e ca aerul, doar când îți lipsește îți dai seama de importanța ei.

Eu tot timpul predau lecția asta studenților și le spun: „Oameni buni, în securitatea națională, dacă nu faci lucrurile din timp, ți-o iei!”. Pentru că de-aia îți lipsește aerul!

Și dacă nu ai o butelie, ceva acolo ca să poți să-ți rezolvi problema, ești mort. Deci noi ar fi trebuit din 2014 — ceea ce polonezii au făcut, dar politicienii noștri responsabili nu au fost în stare — să luăm niște decizii majore vis-a-vis de context. Că polonezii au încadrat autostrada legată de anexarea Crimeii ca amenințare existențială, iar ai noștri… Păi uitați-vă la strategia lui Iohannis din 2015: un dezastru, un ghiveci! De ce ne mirăm acum că suntem neputincioși?

Răzvan Munteanu:

Iohannis a încercat să înființeze acea flotă NATO la Marea Neagră.

Iulia Fota:

Nu e nevoie de flotă, aia e o poveste.

Răzvan Munteanu:

Nu, vă dădeam un exemplu.

Iulia Fota:

Ai nevoie de flotă! Ai nevoie de niște nave cu capabilități puternice care, când ies rușii, să îi noteze și să îi țină la respect. Știți că au scos la început, după a doua agresiune rusă din 2022, au scos două nave prin larg?

Și când s-au… bănuiala mea e că au folosit niște metode rușii, cum au tras cu rachete de semnalizare în elicopterul ăla… adică să dai niște semnale de astea de insatisfacție, de „cară-te de aici că ți-o iei”… Bun. Și ne-am călcat imediat pe coadă, că ne-am dat seama: păi cu ce, cu fregatele alea?

Radu Carp:

Uitați ce a promis România și n-a făcut! De exemplu, în legătură cu protecția infrastructurilor critice: în momentul când s-a pornit acest proiect numit Neptun Deep, sigur că s-a pus în evidență latura economică, latura politică, latura strategică, dar ideea că trebuie protejate aceste infrastructuri a venit foarte târziu. Mai mult: în momentul în care… v-am spus, nici acum nu există o soluție. Scenariul invadării Insulei Șerpilor în condițiile unui conflict armat n-a fost niciodată luat în calcul de România după 2014. Și asta s-a întâmplat, repet, în prima zi de război.

Deci suntem încă nepregătiți pentru a face față așa.

Iulia Fota:

În 2016, Cioloș a vrut și crease cu Damen un super șantier și o super companie să construim — nu mai știu — trei sau patru fregate sau corvete, nu mai rețin amănuntele. Bun, ok, dar era bătută palma. A venit PSD-ul și a stricat tot deal-ul. Vă dați seama că acum le aveam pe toate pe apă și altfel îi țineam pe ruși la respect!

Răzvan Munteanu:

Acum, cu toată simpatia, nu cred că PSD-ul este de vină chiar pentru tot ce nu funcționează în Armata Română.

Iulia Fota:

Dragnea l-a oprit, nu? Deci deal-ul pe care îl semnase Cioloș cu Damen a fost blocat în guvernul următor, după ce a picat Cioloș. Au fost alegerile și s-a schimbat toată garnitura.

Păi astea sunt decizii care ne costă acum, e un fapt!

Intervenția jurnalistului bulgar Vladimir Mitev

Răzvan Munteanu:

Domnilor, domnilor, mă văd nevoit să vă întrerup. Vladimir Mitev reușește să ni se alăture din nou. Salut, Vladimir!

Sper că acum conexiunea la internet este una bună. Bine ai revenit la Check Media!

Vladimir MItev:

Da, bună seara!

Răzvan Munteanu:

Vladimir, știm foarte bine — am discutat aici înainte ca tu să ni te alături — despre incidentele cu drone care au lovit atât nave comerciale din zona României, cât și din zona Bulgariei. Primul lucru pe care vreau să te întrebi este cum reflectă presa din Sofia aceste incidente de securitate și care este starea populației. Pentru că aici, la noi în România, discutăm foarte mult despre aceste subiecte, iar populația devine din ce în ce mai tensionată. În Bulgaria cum stau lucrurile?

Vladimir MItev:

În opinia mea, atenția presei e foarte mare. Pot da exemplu chiar cu mine: săptămâna aceasta am acordat trei interviuri pentru diferite televiziuni și radiouri, pentru că se cauta oameni care pot oferi o anumită perspectivă ce cuprinde și România. Se vede că vine o perioadă în care România și Bulgaria probabil vor colabora mult mai intensiv în aceste domenii de apărare și securitate. 

Mai mult, există îngrijorare — aș zice mare — în domeniul economic, pentru că acest transport comercial în Marea Neagră e legat de exporturile de grâu din Bulgaria. Bulgaria e un mare producător de grâu, la fel ca România. Nu în ultimul rând, există industrii care, de exemplu, primesc materiale din Ucraina. Deci există o problemă și la nivel de industrie, aș zice. Au fost interviuri în acest sens.

Și, tot așa, nu în ultimul rând, cred că toți oamenii care au o anumită expertiză în aceste domenii de securitate și apărare au fost invitați în ultimele zile la televiziunile sau radiourile din Bulgaria. Și, desigur, pot spune foarte pe scurt — înainte de a-mi pune alte întrebări — că discuțiile pe care le-ați avut în studio sunt foarte similare cu cele care au loc și în Bulgaria.

De exemplu, ideea că Bulgaria și România ar trebui să colaboreze — asta era semnalată de domnul Carp. Pe de altă parte, faptul că, bine, NATO ne susține, dar am auzit și opinii privind ce mai poate fi făcut în contextul în care navele care nu aparțin unor țări riverane ale Mării Negre nu pot sta foarte mult timp în Marea Neagră.

Deci, desigur, asta e doar o introducere. Poate vorbim mai pe larg dacă există alte întrebări.

Răzvan Munteanu:

O să dezvoltăm subiectul după pauza publicitară. O să te rog să rămâi alături de noi, Vladimir Mitev. Mai am o întrebare înainte de a ajunge la acea pauză despre care vorbeam: Bulgaria a solicitat sprijin suplimentar de la NATO, în special sisteme de apărare împotriva dronelor. Vreau să știu ce a reușit să obțină Bulgaria, mai ales după ce, evident, și liderul vostru a avut o întâlnire cu Mark Rutte.

Vladimir MItev:

Pot adăuga aici că întâlnirea a fost, din câte înțeleg, împreună cu Nicușor Dan la Bruxelles. Deci s-a spus deocamdată în termeni generali că va fi întărită apărarea aeriană, inclusiv prin avioane NATO care vor veni în țara noastră. Pe de altă parte, cum ați spus, Bulgaria va adera la programul NATO antidronă și va exista un astfel de sprijin.

Dar pot spune că se așteaptă, de fapt, în săptămâna care vine să fie mai clar ce concret vor oferi membrii NATO pentru Bulgaria. Încă nu avem un răspuns definitiv, dar cu siguranță va exista un astfel de sprijin. Bulgaria a reacționat foarte rapid după această escaladare și cred că la nivel politic există voință să fie sprijinită.

Răzvan Munteanu:

Da, întrebările acestea sunt valabile și la București, dar luăm o scurtă pauză publicitară și ne reîntoarcem. Poate reușim să întrezărim care vor fi răspunsurile la aceste întrebări. 

[După pauza publicitară]

Răzvan Munteanu:

Iulia Fota:, profesorul Radu Carp: și Vladimir Mitev, jurnalist din Bulgaria, rămân alături de noi în continuare.

Vladimir, o ultimă întrebare pe care o am pentru tine: vorbeam la începutul discuției despre incidentele din Marea Neagră și modul în care percepe societatea și clasa politică din Bulgaria aceste amenințări. Cum este văzută acolo situația pe ansamblu? Se vorbește în Bulgaria de o escaladare a acestor situații în zona Mării Negre în perioada următoare sau scenariile sunt mai optimiste?

Vladimir MItev:

Am avut niște discuții informale și cu oameni care se pricep mai mult la subiectele discutate în studio, iar sentimentul oamenilor cu care am discutat e mai degrabă pesimist, în sensul că se așteaptă poate la o escaladare și mai mare. Pentru Bulgaria, această escaladare e ceva relativ nou. România era mult mai expusă până acum la aceste efecte ale războiului. Acum și Bulgaria, poate un pic prin șoc, intră și dezvoltă această conștiință că e în zona apropiată.

Deci nu am observat o atitudine foarte optimistă. Chiar aș putea zice că avem un prim-ministru care a discutat cu Mark Rutte, a fost la Bruxelles. El, desigur, transmite mesaje pozitive, nu are altă opțiune — probabil așa trebuie pentru orice lider — dar mi se pare că, dincolo de mesajele optimiste sau pozitive că avem sprijin și că nu suntem singuri, rămâne îngrijorarea și la nivel înalt de stat.

Răzvan Munteanu:

Vladimir Mitev, îți mulțumim foarte mult pentru intervenția la Check Media!

Așteptări de la situația la Marea Neagră

Domnilor, continuăm analiza și vreau să știu la ce ne putem aștepta, domnule profesor Carp, în perioada următoare.

Radu Carp:

Depinde foarte mult de evoluție.

Răzvan Munteanu:

Întrebarea este simplă: vor escalada astfel de incidente? Vom rămâne pe un platou în care din când în când vom mai vedea câte o dronă? Sau poate lucrurile vor deescalada?

Radu Carp:

Din contra, vor escalada, pentru că, repet, în momentul de față, practic toate zonele din proximitatea României au fost țintite de Federația Rusă. Și mai mult, dacă ați văzut un aspect pe care l-a dezvoltat ministrul Miruță, e vorba de drone mult mai performante care sunt folosite de ruși. Aceste drone Geran au fost folosite începând cu această vară, ca să fiu mai precis, în Ucraina, și iată că deja ele au țintit și zone de pe teritoriul României.

Deci Federația Rusă are un obiectiv specific, anume acela de a intensifica atacurile și de a crea sentimentul în România că de fapt e ceva obișnuit, că trebuie să înțelegem că suntem și noi parte a unui război, că de fapt noi suntem de partea Ucrainei și din cauza asta ni se întâmplă ce ni se întâmplă. Deci asta urmărește Federația Rusă și atunci evident că aceste atacuri vor fi zilnice. Dar ați văzut că ei mai urmăresc ceva: a fost un atac în luna septembrie asupra unui punct de frontieră între Republica Moldova și Ucraina.

Eu mă tem că vor fi din ce în ce mai intense atacurile exact asupra acestor puncte de frontieră: Moldova-Ucraina, România-Moldova, chiar România-Ucraina. Pentru că rușii au prins un punct nevralgic, anume faptul că Republica Moldova nu beneficiază de aceeași protecție aeriană ca România și, mai mult ca sigur, vor intensifica atacurile pe întregul areal al Mării Negre.

Răzvan Munteanu:

Domnule Fota, este industria națională de apărare a României pregătită — am avut și programul SAFE, da? — să dezvolte în scurt timp modalități militare defensive de răspuns la asemenea incidente din zona Mării Negre?

Iulia Fota:

Nu cred, pentru că pregătirea asta ia timp. Sincer, eu încă nu-s convins că noi am început să ridicăm din pământ fabrica de muniție, de pulberi… În fine, asta fiind o chestie absolut grotească, pentru că baza oricărui război e să poți să-ți produci măcar pulberea pentru gloanțe și niște trotil — că, în fine, unul care a făcut armata se mai poate lupta împotriva tancului și cu un ciorap și cu niște trotil, dacă știe cum să-l folosească.

Ori noi nici măcar chestiile astea nu le mai avem, le-am importat de peste tot: de la sârbi, de la brazilieni… în fine, tot felul de soluții de astea de avarie. Deci nu există o atenție specială pentru industria de apărare. Eu o spun de câțiva ani: nu merge așa cum cred guvernanții noștri! Trebuie numit un responsabil guvernamental clar, care să fie fie pe lângă premier, fie pe lângă președinte, să aibă niște prerogative, să aibă măcar rang de secretar de stat și ăla să știe ce are de făcut și să-i piseze, să-i împingă pe ăștia toți de la spate. Pentru că eu în continuare văd dezordine, văd interese private și corupție în zona industriei de apărare, văd — cum să spun — lipsă de orientare strategică clară și lipsă de ambiție. Am mai spus-o și o spun în continuare: dacă lăsăm birocrația să ne hotărască soarta, ne-o merităm!

Pentru că birocrația nu are interes să fie ambițioasă, pentru că își bate capul singură. Deci ambiția trebuie să vină de la politic, ori politicul e în continuare dezinteresat de apărare. Putem spune… la Ilie Bolojan am văzut apărarea țării ca prioritate? Că discutăm acum de pensii, discutăm de tot felul de lucruri…

Răzvan Munteanu:

Acum știți cum este, domnule Fota: și premierul Ilie Bolojan vine în momentul de față cu subiecte mai degrabă electorale pentru publicul larg. Apărarea și securitatea națională a României este un subiect mai sensibil.

Iulia Fota:

În care au murit șapte marinari…

Răzvan Munteanu:

Domnule, este un subiect mai sensibil pe care clasa politică nu l-a consolidat pentru opinia publică în ultimele decenii.

Iulia Fota:

Suntem de patru ani jumătate, aproape cinci ani în război. În faza asta acută, sau și mai rea, agresiunea…

Intervenția analistului geopolitic Ștefan Popescu

Răzvan Munteanu:

Domnule Fota, ar trebui să vedem și un alt punct de vedere. Ștefan Popescu, analist de politică externă, este alături de noi prin telefon. Bună seara, Ștefan!

Ștefan Popescu:

Bună seara!

Răzvan Munteanu:

Ștefan, care este analiza ta asupra acestor incidente de securitate din zona Mării Negre care, iată, nu mai vizează doar România, ci din ce în ce mai mult și Bulgaria?

Ștefan Popescu:

Nu am un alt punct de vedere, sunt absolut de acord. Este îngrijorător faptul că spațiul, teritoriul național al României intră în geografia de război. Până acum erau spațiile limitrofe, adică spațiul de securitate — știți formula lui Gheorghe Brătianu cu spațiul de securitate, care este ceva mai larg —, adică zona economică exclusivă a României și a Bulgariei. Problema este că riscăm să nu mai avem libertate de acțiune în acest spațiu care rămâne formal sub controlul nostru. Noi avem proiecte de investiții acolo, avem interese majore la Marea Neagră.

Vă reamintesc că din 2027 centrul energetic românesc se mută în regiunea Mării Negre. Și mai este ceva: menținerea fluxului logistic către Ucraina nu este numai o responsabilitate a României. Într-adevăr, sunt multe lucruri — și domnul profesor Fota, l-am ascultat mai devreme, a punctat că nu s-au făcut multe teme — dar este și o responsabilitate aliată. Adică eu văd asta ca pe un moment al adevărului, pentru că fluxul logistic către Ucraina reprezintă o problemă pentru întreaga coaliție de voință, pentru Uniunea Europeană, și prin urmare sper ca România să aibă capacitatea diplomatică să obțină mai mult decât o solidaritate declarativă. Noi avem nevoie de echipamente.

Echipamente, sigur, care să substituie propriile noastre lacune, dar în același timp este vorba și de un angajament politic al aliaților la Marea Neagră, pentru că singuri nu vom putea face față. Am văzut că… știți, nu vreau să caut circumstanțe atenuante, în multe situații a fost menționată fabrica de pulberi, absolut de acord, dar în Golf, în Arabia Saudită, avem țări care aveau armament ultra-sofisticat și n-au reușit să-și apere infrastructurile critice.

Ori pentru noi… noi nici nu stăm să măsurăm undele de șoc economic în cazul în care, Doamne ferește, ar lovi ceva cu impact economic major pentru România. Pentru că nimeni nu investește în zone vulnerabile. Noi nu am avut — sper să nu se ajungă acolo — o navă guvernamentală care să facă obiectul, nu vreau să merg pe scenarii negre, dar al unor acțiuni ostile. De asemenea, cred că ar fi foarte grav.

Securitatea zonei Neptun Deep

Răzvan Munteanu:

Mulțumim foarte mult, Ștefan Popescu! Domnule profesor Radu Carp, Neptun Deep este în pericol? Putem asista la lovirea infrastructurii critice din zona Neptun Deep?

Radu Carp:

Deocamdată nu există nicio soluție pentru protecția infrastructurilor critice la Marea Neagră în cazul unui atac cu drone. Federația Rusă cunoaște acest lucru. Faptul că nu a țintit această infrastructură se datorează acestei strategii de a avansa treptat în ceea ce privește acest tip de război. Probabil că următoarele ținte ale Federației Ruse vor fi Portul Giurgiulești și Neptun Deep.

Când se va întâmpla acest lucru, nu știm, dar în mod logic cred că acestea vor fi următoarele ținte.

Iulia Fota:

Cine are în grijă Neptun Deep-ul? Avem o întrebare la care încă nu există răspuns: care instituție a statului român are în grijă securitatea platformei și a proiectului Neptun Deep?

S-a văzut la port, când ne-am bâlbâit și nu era clar: a ieșit Ministerul Transporturilor cu un proiect de lege să lămurească măcar cine răspunde de securitatea portului. E un pas înainte, dar de securitatea platformei cine răspunde?

Răzvan Munteanu:

Credeți că după incidentul…

Iulia Fota:

Că ea e o entitate privată! Bun, dar statul român are un interes major aici.

Răzvan Munteanu:

În urma incidentului din portul Constanța, credeți că statul român a pregătit cadrul legislativ și operațional? Am văzut în presă că Ministerul Transporturilor — mi se pare un pic ciudat că au venit ei cu inițiativa, dar în fine, măcar așa…

Iulia Fota:

Tot e bine că facem un pas înainte. Are un proiect de lege vizavi de securitatea Portului Constanța, dar va trebui o organizare.

Macron a avut o întâlnire acum vreo trei săptămâni cu prefecții și li s-au trasat prefecților responsabilități speciale pentru protejarea infrastructurilor critice de pe teritoriul Franței, inclusiv în contextul unor acțiuni rusești, fie de sabotaj, fie de alt tip. Totuși, statul român, măcar să-i copieze pe alții, și tot ar trebui să ne mișcăm și noi în pasul lor, dacă nu cumva avem creativitatea să venim cu propriile soluții. Dar trebuie să ne mișcăm un pic!

Suntem mult prea imobili, suntem lenți și suntem în urma evenimentelor.

Radu Carp:

Astăzi am citit un reportaj al unui jurnalist care a fost la fața locului, la această nouă termocentrală cu care tot ne lăudăm, și relata de la fața locului că nu există niciun fel de protecție împotriva dronelor. Deci la o termocentrală care este esențială pentru sistemul energetic!

Răzvan Munteanu:

Da, sunt foarte multe întrebări la care trebuie să găsim un răspuns în cele din urmă. Dar, domnule profesor, suntem în această situație critică, trebuie să o recunoaștem…

Iulia Fota:

Și Zaharova a amenințat Giurgiuleștiul deja.

Răzvan Munteanu:

Este normal să luăm în calcul cel mai sumbru scenariu. Ce ar trebui să pregătim pentru cel mai sumbru scenariu? Foarte pe scurt, domnule profesor.

Radu Carp:

Totul depinde de cum vor evolua relațiile dintre Federația Rusă și Statele Unite și care va fi rezultatul acestor alegeri mid-term. Pentru că vedem că, în momentul de față, în Statele Unite se încearcă o apropiere pe față în legătură cu Federația Rusă, în ciuda tuturor avertismentelor liderilor europeni. Nu știm cât timp va dura această politică, nu știm ce influență vor avea alegerile mid-term asupra acestei politici.

Răzvan Munteanu:

Domnule Fota, dincolo de ce urmează în Statele Unite ale Americii și de alegerile mid-term, ce trebuie să facă România concret pentru ea astăzi, pentru cel mai sumbru scenariu din viitor?

Iulia Fota:

Strategia asta, din ghiveciul ăsta pe care îl avem din 2025, are câteva idei care sunt bune. Una dintre idei era să facem România puternică — bine, spusă sub forma „putere regională, a doua după Polonia”, în fine… Domnule, nu ai altă variantă! Toți au problemele lor, totul e disfuncțional în momentul ăsta la nivel occidental.

Mai avem și UE, apropo — că vrusesem să spun o chestie mai devreme, când era și colegul bulgar: avem hub-ul de securitate de la Uniunea Europeană, mai discută cineva de el?

Răzvan Munteanu:

Domnilor, auziți muzica din fundal… Din păcate, prima parte… Domnule Fota, sunteți un interlocutor excepțional, dar niciodată nu mă lăsați să-mi termin ideea!

Vă mulțumesc foarte mult pentru prezența la Check Media! Domnule profesor, n-am avut timp să vorbim, dar vreau să vă prezint această carte. Sunteți coautor la Republica Moldova: alegeri și opțiuni politice în timpul războiului hibrid, publicată la Editura Academiei Române.

Este o carte despre care poate ne reîntâlnim în aceeași formulă în platou, toți trei, și vom discuta despre situația din Republica Moldova, care este foarte, foarte tensionată. Și când vorbim de Republica Moldova, vorbim despre România. Scurtă pauză publicitară și ne reîntoarcem cu alte conflicte și alte războaie care arată că deja au luat naștere în Orientul Mijlociu.

Mai multe intervenții ale lui Vladimir Mitev la emisiunea Check Media de la B1 TV

Incidentul cu drona de lângă granița bulgaro-română scoate la iveală ostilitatea română față de Rumen Radev, comportamentul și caracterul lui

Foto: (sursă: Ministerul Apărării Naționale (România), colaj: Gemini)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author