Rumen Radev a făcut declarații prietenoase, și nu ostile, la adresa României în cadrul Forumului Economic de la Sofia

Introducere

La 26 octombrie 2026, premierul bulgar Rumen Radev a ținut un discurs în fața participanților la Forumul Economic de la Sofia, în care a prezentat poziția guvernului său cu privire la probleme cheie precum securitatea regională, dezvoltarea infrastructurii și altele. Declarațiile sale din acest discurs au fost prezentate în mass-media bulgară și română ca acuzații la adresa României, potrivit cărora, deoarece a numit vinovatul pentru atacurile asupra navigației civile de la începutul lunii octombrie – Rusia – aceasta a suferit noi lovituri și este singura vinovată. Două zile mai târziu, o navă a fost atacată în zona economică specială a Bulgariei din Marea Neagră, ceea ce arată că nici poziția ambiguă a lui Radev în ceea ce privește identificarea autorului atacurilor nu ajută țara sa să beneficieze de mai multă securitate. Dar altceva e mai important.

Interpretarea cuvintelor lui Radev în mass-media românească a stârnit o furie puternică, care s-a împletit cu suspiciunile tradiționale ale românilor față de el, conform cărora ar avea o atitudine pro-rusă, dacă nu chiar ceva mai grav. Astfel, pe parcursul următoarelor zile, a apărut o oarecare agitație în atitudinea unor elite și cetățeni români. S-a reamintit din nou celebra frază a poetului național Mihai Eminescu, potrivit căreia bulgarii au „gât gros” și sunt „bulgaroi”, nu „bulgari” – ceea ce sugerează că în ei există ceva sălbatic și grosolan.

Eu, Vlad Mitev, am crezut inițial, de asemenea ca mai mulți oameni din România și Bulgaria, că Radev a spus ceva grosolan și am avut un rol în distribuirea acestui mesaj. Discursul lui Radev este însă disponibil pe YouTube și, ascultându-l, mesajul lui Radev către România sună cu totul altfel – prietenos și binevoitor față de președintele român Nicușor Dan, către noul prim-ministru român Luca Niculescu și către ambasadoarea României la Sofia, Brândușa Predescu. Radev îșimanifestă dorința de a colabora cu aceștia și menționează ce a întreprins deja împreună cu partenerii săi români ca răspuns la atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră. Cuvintele lui, care se referă la „identificarea vinovatului” (Rusia) de către România, sună diferit în discurs, fiind formulate în sensul că nu există o soluție ușoară la problema apărută cu privire la securitatea navigației civile în Marea Neagră. Radev subliniază că România a făcut ceea ce îi cere opoziția bulgară și nu a obținut o mai mare siguranță. Dar concluzia sa nu conține nicio acuzație la adresa României. El atrage pur și simplu atenția asupra faptului că problema amenințării la adresa navelor din partea de vest a Mării Negre nu are o soluție ușoară.

Declarația lui Radev a fost făcută după două săptămâni intense, în care el, împreună cu președintele român Nicușor Dan, a solicitat un sprijin mai mare la Bruxelles din partea Consiliului European și a NATO. De asemenea, aceasta a venit la o zi după primul tur al alegerilor prezidențiale, în care candidata și actuala președintă Iliana Iotova, susținută de partidul de guvernământ „Bulgaria Progresistă” al lui Rumen Radev, a obținut cu doar 3% mai mult decât adversarul său – finansitul și fostul prim-ministru interimar Andrei Giurov, susținut de partidele anticorupție Continuăm Schmbarea și Bulgaria Democrată.

Două zile mai târziu – pe 28 octombrie 2026, la Sofia s-au reunit miniștrii apărării și șefii statelor majore generale din Bulgaria, România și Turcia. De la Sofia, aceștia și-au exprimat voința comună de a intensifica coordonarea și schimbul de informații de intelligence între ei. Ministrul turc al apărării, Yașar Güler, a adresat un avertisment Ucrainei și Rusiei să înceteze atacurile asupra navelor din Marea Neagră.

În ziua de 1 noiembrie, Iliana Iotova a fost aleasă președinta Bulgariei, obținând un avans de în jur de 20% față de contracandidatul său, Andrei Ghiurov. Mai jos se află stenograma discursului lui Rumen Radev, care a stârnit atâtea controverse. Invit fiecare om care era furios la adresa lui Radev să caute cel puțin o propoziție ostilă la adresa României în cuvintele prim-ministrului bulgar. 

Discursul lui Rumen Radev

Introducere

Stimate domnule Tsomokos, stimate domnule Kremdes, stimați organizatori ai acestui eveniment oportun, stimați oaspeți de rang înalt, doamnelor și domnilor,

Mă aflu din nou pe această tribună înaltă. Vă vom aștepta puțin să vă puneți căștile…

Excelențele Voastre, deoarece prezența dumneavoastră aici este extrem de importantă. Mă aflu din nou pe această tribună înaltă și este o onoare pentru mine că putem vorbi deschis despre provocările cu care ne confruntăm. Iar rezolvarea acestor provocări necesită un dialog deschis și dinamic, deoarece și vremurile sunt dinamice. Acesta ne pune în față, pe lângă provocări, și oportunități. Oportunități de a stabili împreună obiectivele strategice ale Bulgariei și ale regiunii. De a căuta împreună soluții pentru acestea.

Nu cred că este nevoie să ne oprim asupra situației geopolitice extrem de dinamice, mai ales în domeniul securității. Cu toții vedem ce se întâmplă în jurul nostru — la nord, la sud. Cu toții suportăm consecințele crizelor tot mai profunde, ale conflictului global — militar, economic, tehnologic.

De la războiul din Ucraina, care de mult nu mai este un război între două țări. Acesta s-a transformat într-un conflict global și într-un război de epuizare. Și nu trebuie să permitem ca acesta să se transforme într-un război de distrugere.

La sud de noi — conflictele din Orientul Mijlociu — vedem ce se întâmplă cu prețurile, în special cu prețurile combustibililor. Acest lucru este de o importanță crucială pentru noi. Așadar, nu voi face astfel de analize.

Știu că timpul meu este extrem de limitat, deoarece în scurt timp va avea loc aici o dezbatere foarte pertinentă, care va contribui la atingerea obiectivului acestui forum. De aceea, voi fi concis și voi trece direct la problemele și întrebările care ne interesează pe toți — pe noi, mediul de afaceri bulgar, precum și pe partenerii noștri străini.

Iar întrebările sunt complexe. Cum ne vom adapta mai rapid și mai adecvat la aceste schimbări geopolitice dinamice și cum vom căuta oportunități strategice pentru țara noastră și pentru întreaga regiune? Cum ne vom asigura securitatea? Pentru că aceasta este fundamentul tuturor celorlalte activități. Fără securitate nu există dezvoltare socială, nu există economie, nu există investiții în capitalul uman.

Cum vom reuși să fim împreună mai rezistenți și mai puternici? Aceasta este o întrebare extrem de importantă. Și aici, cooperarea regională și alianțele regionale vor căpăta o importanță din ce în ce mai mare. În ceea ce ne privește în mod special — cum vom face față mai repede moștenirii economice și financiare grele? Vă reamintesc: ne aflăm încă într-o tendință de scădere a investițiilor — mă refer la investițiile străine directe, la exporturi, la producția industrială.

Ceea ce am moștenit — o trezorerie goală, cu datorii, fără buget, cu un Plan de redresare și reziliență neglijat, cu cheltuieli sociale care cresc în mod exploziv și, tocmai, cu o lipsă de investiții de capital. Cum vom rezolva aceste provocări în Bugetul 2027, pe care îl vom prezenta săptămâna viitoare? Și anume: pe de o parte, să garantăm veniturile, să garantăm politica demografică, să garantăm sprijinul pentru investiții, pentru a avea creștere economică, iar pe de altă parte — să reducem deficitul, și asta în mod semnificativ, să reducem îndatorarea.

Acestea sunt obiective extrem de contradictorii — foarte dificile, foarte grele, dar vom depune eforturi pentru a le atinge. De aceea, în Bugetul 2027 stabilim priorități clare. În primul rând, este vorba de redresarea finanțelor publice. Sprijin social și familial sporit. Mai multe fonduri pentru apărare. Pentru sectoare de importanță critică precum sănătatea, educația, cultura, sportul și altele.

Stimularea producției, facilități fiscale, astfel încât să mizăm pe creșterea economică, deoarece numai creșterea producției, productivitatea mai mare și competitivitatea sporită pot rezolva cu adevărat problemele bugetare. Vrem să realizăm ceva foarte important – măcar să inversăm tendința. Să schimbăm modelul de dezvoltare economică. De la un model bazat pe consum, redistribuire și forță de muncă ieftină, să trecem la un model de dezvoltare economică accelerată – prin creșterea productivității, a competitivității și a inovațiilor; prin mai multe investiții.

Securitatea din Marea Neagră (partea care se referă la România)

Iată care sunt sarcinile principale și importante pe care le-am stabilit în acest buget. Dar să revin la cea mai importantă condiție – securitatea. Mai ales în ultima perioadă, odată cu atacurile împotriva navelor noastre în Marea Neagră, această problemă a devenit extrem de importantă. Și trebuie să căutăm o soluție cât mai rapid posibil.

Pot spune că, până în prezent, acțiunile instituțiilor bulgare — ale marinarilor noștri, ale salvatorilor noștri, ale echipelor noastre — au fost extrem de rapide, profesionale și bine coordonate. Încă din primele minute ale tragediilor care au avut loc în zona noastră economică exclusivă, echipele noastre de salvare au fost la fața locului, chiar dacă operațiunile de salvare s-au desfășurat în timpul nopții și în condiții meteorologice dificile. Am demonstrat că Bulgaria, în calitate de stat civilizat, își poate îndeplini obligațiile internaționale în materie de căutare și salvare de urgență în zona sa economică exclusivă.

Am întreprins imediat, la nivelul puterii executive, toate măsurile diplomatice necesare: discuții cu NATO, videoconferințe cu Comisia Europeană și cu președintele României. Văd că Brândușa (Brândușa Predescu este ambasadoarea României la Sofia – n.r.) se află aici. Împreună cu Nicușor Dan, ne-am prezentat imediat în fața secretarului general al NATO. Am analizat toate posibilitățile pe care le putem obține ca garanții pentru securitatea noastră.

Împreună cu președintele român, am adus în atenția Consiliului European și a liderilor europeni problema unui memorandum care să interzică, în sfârșit, sau să limiteze atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră.

Am purtat discuții cu noul prim-ministru român, precum și cu președintele Turciei, Erdogan. Acționăm extrem de dinamic și cu toată responsabilitatea. Am mobilizat toate resursele armatei bulgare, întreaga noastră capacitate de apărare aeriană, maritimă și terestră, acolo unde dispunem de sisteme de supraveghere, astfel încât să asigurăm o cunoaștere cât mai aprofundată a situației în spațiul nostru maritim.

Aliații au reacționat. Știți, un avion al aliaților a sosit imediat și efectuează misiuni de patrulare, supraveghere și recunoaștere deasupra țărmurilor Mării Negre. Așteptăm și mai mult sprijin. Cel mai important lucru – și aici trebuie să acordăm atenție: am făcut tot posibilul, în condiții meteorologice dificile, să aducem nava Chelsea 3 în portul din Burgas, pentru a asigura o anchetă minuțioasă și detaliată. Aliații noștri au venit aici cu echipamente de înaltă tehnologie și așteptăm concluziile.

Acum, în ceea ce privește întrebarea care se pune — poate mai degrabă de natură politică, preelectorală, ideologică: „Dar numiți imediat agresorul, ca să-l indicăm împreună.” N-am nimic împotrivă. Am fost singurul prim-ministru care l-a convocat pe ambasadorul rus din cauza celor trei nave vamale de stat ale noastre din Marea Neagră. Și mi-am exprimat foarte clar poziția și punctele de vedere încă din primele zile.

Dar am principii: când acuz, înainte de a acuză, trebuie să am dovezi clare pe masă, și nu să o fac pe baza unor lozinci. Acum a existat o altă poziție: mulți oameni cred că, atunci când arătăm cu degetul spre agresor și îl amenințăm, atacurile se vor opri și astfel ne vom proteja apele teritoriale de potențiale atacuri.

Vreau doar să menționez cazul României. Ei au făcut asta. Într-adevăr, conducerea politică română a ieșit în față și a spus: „Nu contează că nu există dovezi, noi știm că Rusia este responsabilă pentru aceste atacuri și le condamnăm categoric.”

Și ce s-a întâmplat? Două nave — una dintre ele chiar acum câteva zile — au fost lovite și scufundate cu cea mai mare îndrăzneală în apele teritoriale românești. Așadar, vreau să vă spun — problema este foarte complexă. Uneori, chiar și în această situație, este dincolo de posibilitățile noastre să ripostăm singuri.

De aceea am adoptat o poziție clară: împreună cu aliații noștri să facem tot ce este posibil — atât prin mijloace militare, cât și, mai ales, prin mijloace diplomatice — pentru a garanta libertatea navigației în Marea Neagră. Acest lucru este vital pentru economia noastră.

Și doresc să vă asigur că porturile bulgare și apele noastre teritoriale sunt sigure pentru navigație. Am solicitat statistici pentru aceeași perioadă, din septembrie până în prezent, până la aceeași dată, precum și de la începutul lunii octombrie, când au început atacurile, până acum: traficul către și dinspre porturile Varna și Burgas nu a suferit modificări.

Față de anul trecut, înregistrăm volume mult mai mari. Așadar, vom continua să facem tot ce ne stă în putință, cu toate mijloacele posibile, pentru a garanta această siguranță. Ancora securității noastre se află în Uniunea Europeană și în NATO, precum și într-un parteneriat transatlantic puternic cu aliatul nostru strategic, Statele Unite, mai ales când vorbim despre domeniul securității.

Avem datoria de a continua să ne dezvoltăm propria capacitate de apărare. De aceea, în buget alocăm, în mod inevitabil, mai multe fonduri pentru modernizarea armatei bulgare și pentru cooperarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în cadrul programului SAFE de achiziții comune. Aceasta este calea pe care am trasat-o și pe care o urmăm.

Dezvoltarea infrastructurii

Nu putem avea o economie în creștere dacă nu avem conectivitate. Iar această anunțare făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în raportul său de acum doar o lună, conform căreia tocmai Bulgaria va găzdui summitul privind conectivitatea pe Coridorul Central, nu este deloc întâmplătoare. Aceasta este munca activă, aș putea spune proactivă, a guvernului nostru. Pentru că avem de rezolvat o problemă importantă: cum vom transforma, în sfârșit, poziția noastră geografică strategică într-un avantaj economic strategic? Și suntem pe cale, în sfârșit, după zeci de ani, să începem să rezolvăm împreună cu dumneavoastră, desigur, această problemă importantă.

Și nu doar Coridorul Central. Suntem activi, lucrăm și la coridorul care leagă țările din Golf, trecând prin Bulgaria, către partenerii noștri europeni. Acest lucru este extrem de important, mai ales având în vedere ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz. Și acest lucru este legat de o altă problemă, pe care am adus-o în discuție, printre altele, la Consiliul European, în fața tuturor partenerilor. Și aceasta se referă la producția de combustibili în Europa. Pentru că, în ultimele decenii, în Europa s-au închis numeroase rafinării. Iar Europa se confruntă cu un deficit în producția de combustibil pentru aviație. Nevoile noastre sunt acoperite doar în proporție de 60 %. Există un deficit de motorină. Și o importăm în principal din această regiune — mă refer la Europa.

Dar avem un activ strategic care nu are doar importanță regională. Este vorba de rafinăria noastră din Burgas. Mă refer la rafinăria bulgară din Burgas, care în prezent este încă proprietatea „Lukoil”.

Însă deciziile privind această rafinărie se iau în afara Bulgariei, în afara Uniunii Europene. De aceea consider că această rafinărie, care este cu siguranță una dintre cele mai mari și mai moderne din Europa, nu este doar un activ național al nostru. Este un activ european, mai ales în perioade de criză. De aceea, mă aștept ca aici să fim mai activi în calitate de aliați, să căutăm soluții pentru a ne garanta securitatea și independența energetică.

Recent, la sfârșitul lunii trecute, am semnat, împreună cu miniștrii transporturilor din Grecia, Bulgaria și România, un acord extrem de important. Acesta vizează conectarea Mării Egee – Mării Negre – Dunării. Aici se află potențialul imens și perspectiva extraordinară de a extinde împreună aceste legături.

Toate aceste coridoare care trec prin Bulgaria reprezintă o oportunitate uriașă pentru noi de a ne consolida companiile de transport și de expediție, precum și de a construi și investi aici în centre logistice și depozite. Aceasta reprezintă o oportunitate și mai mare pentru ca mărfurile noastre să găsească noi piețe. Așadar, aici ne vom concentra în mod categoric atenția. Dar această conectivitate globală și regională, pe care o avem prin intermediul acestor coridoare, necesită și o conectivitate națională internă.

Și tocmai acest lucru se regăsește în strategia noastră: coridoarele noastre interne de transport să facă parte din aceste coridoare globale. Numai astfel vom avea o dezvoltare accelerată. Și aici suntem hotărâți, în sfârșit, să schimbăm modelul de construire a infrastructurii strategice interne de transport și energie.

Am făcut calcule: dacă continuăm să construim astfel, exclusiv cu fonduri publice, așa cum s-a întâmplat până acum, acest lucru va dura cel puțin 50 de ani. Pentru că legăturile înregistrează totuși o oarecare evoluție, deși dificilă pe axa est-vest în interiorul Bulgariei, dar pe axa nord-sud din Bulgaria acestea se află încă într-o stare extrem de nesatisfăcătoare. De aceea am elaborat noua Lege privind parteneriatul public-privat, astfel încât modelul pe care îl vom aplica să vizeze mobilizarea capitalului privat pentru construirea rapidă a infrastructurii noastre strategice de transport.

Vineri am avut o întâlnire foarte încurajatoare — cu aproape întregul guvern, fondurile de pensii bulgare, Bursa de Valori din Bulgaria și Comisia de Supraveghere Financiară. Sunt extrem de optimist, deoarece toți au primit cu entuziasm această idee. Urmează să înființăm o Companie Națională de Investiții. Urmează să începem să mobilizăm foarte rapid capital prin diverse mijloace.

Urmează ceea ce deja prevădem în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Amenajării Teritoriului, pentru a putea accelera extrem de rapid pregătirea planurilor de urbanism, a procedurilor de expropriere și a studiilor de impact asupra mediului, astfel încât să putem lansa foarte repede, prin parteneriate public-privat, autostrăzile în regim de concesiune.

Și Petrohan cu tunelul — tronsonul este gata. Ruse – Makaza, pentru a face legătura cu Alexandroupolis, despre care am spus la alte conferințe că este un centru strategic de gravitație pentru noi — pentru Bulgaria și pentru regiune. Pentru a putea conecta acest port, prin Bulgaria, mai sus, spre România. Autostrada „Marea Neagră”, autostrada „Rila”. Trebuie să ne gândim, de asemenea, la Vidin – Botevgrad, pentru a o finaliza în sfârșit. Autostrada „Hemus” trebuie finalizată cât mai repede posibil. Autostrada „Tracia” — a treia bandă absolut necesară de la Sofia la Plovdiv.

Și toate acestea trebuie — și avem ambiția, și trebuie — să le realizăm în două mandate. Nu mai putem aștepta, pentru că aceasta reprezintă un obstacol uriaș pentru economia noastră.

Domeniul energetic

Trecem la un alt sector vital pentru economie — acela al energiei. Știm că energia este fundamentul oricărei activități economice. Bulgaria a devenit extrem de repede, într-un fel imperceptibil, lider în Balcani în ceea ce privește capacitățile instalate de baterii pentru stocarea energiei. Chiar ieri a apărut un articol interesant în Reuters, dacă ați observat — acolo se arată categoric:

Dacă luăm în considerare cifrele privind raportul dintre ponderea puterii și capacitatea de stocare a energiei din baterii față de capacitatea întregului sistem energetic și pe cap de locuitor, pot spune că, dacă privim de la Australia, trecând prin Europa, până în California, Bulgaria este lider în ceea ce privește acești coeficienți. Și acest lucru a schimbat deja situația. Știu că mediul de afaceri este extrem de interesat — și nu doar mediul de afaceri — de prețuri mai mici, deoarece acestea garantează o competitivitate mai mare.

Bateriile oferă posibilitatea unei dezvoltări extrem de dinamice a sectorului energiei regenerabile, pentru a putea atinge aceste prețuri mai mici. Și tocmai cu ajutorul bateriilor, în această vară, în timpul marii crize, i-am ajutat și pe vecinii noștri — atât pe România, cât și pe Grecia — deoarece tocmai noaptea, în orele de vârf, s-a folosit energie electrică provenită din bateriile instalate în Bulgaria. Să nu mai vorbim de centralele hidroelectrice reversibile — o spun din nou, dar de data aceasta avem o adevărată ambiție de a construi aceste trei centrale.

Apele din zonele de munte reprezintă o bogăție imensă pe care o deținem. Avem baraje deja construite — trebuie doar să fim mai rapizi și mai flexibili pentru a le pune în funcțiune, deoarece aceasta este bateria cu cel mai ridicat randament și cea mai ecologică. Și când vor porni, vor porni cu adevărat — coridoarele energetice verzi — proiectul „Gregi” din Africa de Nord, care traversează Grecia pentru energie verde; când va porni coridorul de energie verde din Azerbaidjan, tocmai aici, în Bulgaria, ar putea fi locul de stocare care să asigure ciclul zilnic al acestei energii verzi, atunci când aceasta va fi distribuită către restul Europei. Și noi trebuie să profităm de acest potențial și să garantăm un avantaj pentru regiune și pentru Europa.

Investițiile străine directe

În continuare, este foarte important pentru noi să revitalizăm economia — este vorba despre investițiile străine directe. Lucrăm extrem de dinamic și cuprinzător cu parteneri strategici importanți. Nu le voi menționa numele înainte de a semna memorandumurile obligatorii corespunzătoare. Sper însă că lucrurile se află într-o fază destul de avansată.

Unul dintre domeniile în care dorim să atragem investiții străine, și anume investiții strategice, îl reprezintă fabricile de inteligență artificială și marile centre de date. Dispunem de toate regulile comerciale de bază necesare. Avem, așa cum se spune, deja „bateriile” care schimbă regulile jocului. Avem cel mai important element din ceea ce oferim: voință politică, previzibilitate și rapiditate.

Recent, am fost în Franța cu ocazia summitului spațial organizat de președintele Macron. Și acolo am vizitat un astfel de centru — o fabrică de inteligență artificială de 50 de megawați. Pot spune că trebuie să folosim aceste exemple pentru a combate prejudecățile. Pentru că anumite cercuri încearcă să stârnească agitație, spunând că, vedeți voi, asta e îngrozitor, asta e înfricoșător, aceste centre ne-ar consuma toată apa, ar face mult zgomot, ne-ar consuma toată energia electrică, ne-ar ocupa terenurile și așa mai departe. Minciuni absolute!

La centrul pe care l-am vizitat — apa circulă într-un circuit închis, probabil că înăuntru sunt trei hidranți și atât. Ușile acestea sunt dotate cu sistem de răcire intern. Niciun zgomot. O suprafață compactă, posibilități uriașe. Și trebuie să punem acest proiect în practică cât mai repede, pentru că asta va propulsa Bulgaria într-o orbită cu totul diferită. Trecem la industriile viitorului — producțiile de înaltă tehnologie.

Apropo, când am vorbit cu acești investitori, care se află deja într-o fază extrem de avansată aici, în Bulgaria — este vorba de un consorțiu serios, euro-american —, aceștia mi-au spus: „Vrem să construim cea mai mare fabrică de inteligență artificială. O vom construi tocmai în Bulgaria.”

Le-am spus: „De ce în Bulgaria? Dacă există o participare europeană serioasă, construiți-o în…“ Nu-mi venea să cred. Le-am spus: „De ce nu o construiți în Germania sau în Franța?“ Mi-au răspuns: „Problema este uriașă — trebuie să așteptăm cinci ani pentru autorizații și pentru racordarea la rețea.“

Iar aici — și ei au conștientizat acest lucru — noi oferim ceea ce contează cel mai mult: rapiditate. Rapiditate în luarea deciziilor. Rapiditate în execuție. Rapiditate în conectare și sprijin la cel mai înalt nivel politic.

Așadar, ne vom concentra eforturile în această direcție. Robotica este un alt domeniu strategic foarte important — mai ales pentru Europa, ca să nu mai vorbim de Bulgaria.

Ne confruntăm cu grave dezechilibre demografice. Ne confruntăm cu o populație care îmbătrânește. Ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă.

În prezent, această problemă se rezolvă prin importuri, din ce în ce mai intense. Odată cu schimbarea hărții etnice, religioase și culturale a Europei. Observăm că acest lucru începe deja să creeze probleme. Modul de a rezolva această problemă este prin robotizare la toate nivelurile.

Și eu cred că în Bulgaria, grație investițiilor acumulate de-a lungul anilor în INSAIT, în dezvoltarea unui ecosistem IT puternic, grație sistemului nostru educațional solid, în special în acest domeniu — lucru pe care îl demonstrăm la olimpiadele internaționale — și grație tradițiilor pe care le avem deja în mecatronică și robotică, putem fi cu adevărat o țară capabilă să preia investiții strategice în acest domeniu. Să nu mai vorbim de industria de apărare — și acolo se desfășoară deja negocieri serioase, ne așteptăm ca în curând să avem progrese și în acest domeniu.

Dar cel mai important lucru pentru noi este sprijinul acordat mediului de afaceri bulgar, antreprenorului bulgar și producătorului bulgar. De aceea, în buget prevădem o serie de măsuri pentru acest sprijin: facilități fiscale pentru activitatea de cercetare științifică și pentru transferul de tehnologii; creșterea pragului de înregistrare în scopuri de TVA; reducerea sarcinii administrative; un ghișeu unic pentru servicii; un portofel digital european, astfel încât totul să se desfășoare mult mai rapid, cu mult mai puțină birocrație pentru mediul de afaceri.

Sprijin pentru investiții: suntem hotărâți să reducem pragul pentru proiectele prioritare de la 25 la 15 milioane, astfel încât și întreprinderile medii din Bulgaria să poată participa imediat. Ajutor pentru exproprieri. Ajutor, în special în zonele industriale, pentru dezvoltarea acestora și pentru infrastructura de acces.

Obiectivul nostru este ca bulgarii, cu spiritul lor antreprenorial, să-și scoată din ce în ce mai mult banii din bănci, unde stau nefolosiți — peste 100 de miliarde — și să-i investească în economia reală. Aceasta este calea pe care o vedem în viitor.

Desigur, vorbim aici și despre investiții în capitalul uman. În ciuda situației bugetare extrem de dificile și grele, alocăm fonduri substanțiale. Majorăm fondurile atât pentru educație, cât și pentru sănătate — în special pentru Spitalul Național de Copii și pentru salariile tinerilor medici.

Prevedem însă un control mult mai strict asupra cheltuirii fondurilor din Casa de Asigurări de Sănătate și, în acest sens, dezvoltăm deja sisteme digitale solide, astfel încât să se pună capăt tuturor scurgerilor și furturilor scandaloase din sistemul de sănătate al cetățenilor bulgari.

După cum vedeți, vor continua și verificările cu toată forța aparatului de aplicare a legii. Ne-am propus, de asemenea, creșterea veniturilor: facilități fiscale pentru familiile cu copii, pentru copiii cu dizabilități; noi facilități fiscale preferențiale pentru dezvoltarea copiilor noștri — pentru oricine practică sport, artă etc.; facilități fiscale pentru o serie de activități. Nu vom lăsa pensionarii fără o majorare a pensiilor, chiar dacă aceasta este minimă; am planificat o majorare și în administrație.

Așadar, acestea sunt, de fapt, cele mai importante investiții. Vom investi și în mai multă siguranță, ca o țară europeană civilizată. Iar noi vrem să fim o țară europeană dezvoltată și demnă.

Cum putem face asta, când oamenii noștri mor pe șosele și ne aflăm pe un loc record — pe care îl împărțim cu România, alternând din când în când în ceea ce privește numărul deceselor rutiere pe cap de locuitor? Înființăm un Centru de siguranță rutieră foarte serios. Vom aloca fonduri pentru achiziționarea de echipamente aeronautice — avioane pentru stingerea incendiilor; o nouă navă de căutare și salvare în Marea Neagră; sisteme digitale de monitorizare a nivelului barajelor. Știți ce se întâmpla în trecut… trebuie să confirmăm acest lucru.

Multe, multe alte lucruri, dar repet — pentru noi, capitalul uman este cel mai important. Sprijin pentru elevi — bursele școlare nu au mai fost modificate de peste un deceniu. Sprijinul pentru studenți este, de asemenea, prevăzut.

Așadar, sper că, prin toate aceste măsuri cuprinzătoare… Acestea sunt doar o parte din politicile, prioritățile și reformele pe care le punem în aplicare — și, credeți-mă, există reforme. Chiar și indirect, în sprijinul cetățenilor și al mediului de afaceri, se încadrează tot ceea ce am întreprins, cum ar fi reducerea taxelor pe produse. Și în prezent există rezistență, unii au pus acest proces în așteptare, pentru că atunci vor exista pierderi. Dar noi vrem ca această chestiune să fie diversificată, le reducem drastic și vrem să existe libertate — ca acest subiect să nu fie rezervat doar pentru o elită. Nu va fi așa, indiferent de rezistența care se va manifesta.

Legea privind resursele subterane va fi adoptată în curând.

Consider că trebuie să fie o lege echitabilă și obiectivă, astfel încât Bulgaria să câștige mai mult din bogățiile sale subterane și, în același timp, să oferim antreprenorilor serioși posibilitatea de a efectua studii ecologice conforme cu toate standardele, pentru ca, în sfârșit, să avem o hartă geologică digitalizată a Bulgariei.

Concluzie

Acest lucru este extrem de important pentru noi și pentru Europa, deoarece Europa trebuie să revină la extracția materiilor prime, a celor de importanță critică, și la prelucrarea acestora. Noi, slavă Domnului, nu am închis-o — dimpotrivă, am dezvoltat-o; nu am închis industria noastră extractivă, o dezvoltăm și intenționăm să continuăm astfel și în viitor.

Și, în final: știu că vor exista rezistențe, dar observăm o serie de schimbări odată cu Legea privind jocurile de noroc. Pentru că, repet, pentru noi cel mai important lucru este să asigurăm dezvoltarea celui mai important factor din orice țară — oamenii noștri. Așadar, vom merge cu hotărâre în această direcție.

Cred că vom face acest lucru prin eforturi comune, împreună cu voi toți. Vă putem promite transparență, deschidere și cooperare și sper că, în aceste vremuri pline de provocări, eforturile noastre vor fi încununate de succes.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Foto: Rumen Radev la Forumul Economic de la Sofia (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author