Vladimir Mitev, Mediapool, 11 februarie 2026
Cuprins
- Rezumat
- 1. Aderarea Bulgariei la zona euro (1 ianuarie 2026)
- 2. „Modelul românesc” divergent
- 3. Trăind „pe credit” și ajustări bugetare
- 4. Schimbări de paradigmă în modelul de dezvoltare
- 5. Bursa de Valori București (BVB) dinamică
- 6. Lider în domeniul energiei și liberalizare
- 7. Relațiile regionale și impactul practic al monedei euro
- Introducere
- Interviu
Rezumat
Acest rezumat surprinde întregul conținut al interviului realizat de Mediapool cu economistul Aurelian Dochia cu privire la traiectorii economice divergente ale României și Bulgariei, impactul extinderii zonei euro în 2026 și ajustările fiscale interne ale României.
1. Aderarea Bulgariei la zona euro (1 ianuarie 2026)
Aurelian Dochia felicită Bulgaria pentru aderarea la zona euro, considerând-o o mișcare către „grupul central” al UE. Deși nu se așteaptă la schimbări dramatice imediate, el anticipează beneficii pe termen lung în comerț, investiții străine și turism. El observă că economia bulgară a demonstrat decenii de stabilitate financiară, oferind o bază solidă pentru această tranziție.
2. „Modelul românesc” divergent
România rămâne în imposibilitatea de a adera la zona euro, deoarece nu a îndeplinit criteriile Tratatului de la Maastricht – în special în ceea ce privește inflația și ratele dobânzilor – aproape în fiecare an din 2015. Dochia subliniază o diferență fundamentală de strategie care datează de la sfârșitul anilor 1990:
- Calea Bulgariei: a optat pentru siguranță și stabilitate prin intermediul unui Consiliu Monetar, abandonând politica monetară independentă. Acest lucru a dus la riscuri mai mici, dar la o convergență mai lentă a PIB-ului (în prezent la ~65% din media UE).
- Calea României: a menținut controlul asupra politicii sale monetare, alegând un model de creștere mai riscant, bazat pe consum. Acest lucru a dus la o creștere mai rapidă (atingând ~80% din media UE), dar a avut ca rezultat dezechilibre cronice.
3. Trăind „pe credit” și ajustări bugetare
Dochia afirmă că „România a trăit mai bine decât Bulgaria, dar pe credit”. Deficitele bugetare masive au necesitat măsuri de austeritate și ajustări bugetare introduse de guvernul Bolojan.
- Austeritate: Deși nepopulare și costisitoare din punct de vedere politic, aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru restabilirea echilibrului între producție și consum.
- Redresarea economică: După faza de ajustare, guvernul se îndreaptă către un plan de redresare axat pe investiții, fonduri europene și dereglementare fiscală pentru a stimula mediul de afaceri fără a reaprinde inflația.
4. Schimbări de paradigmă în modelul de dezvoltare
Economistul susține că schimbarea modelului de dezvoltare al României nu este doar rezultatul alegerilor din 2025, ci o reacție la schimbările globale (fragmentarea globalizării). Strategia actuală pune accentul pe:
- Reducerea dependenței de piețele internaționale de capital.
- Stimularea capitalului intern românesc.
- Atragerea investițiilor străine în special în sectoarele inovatoare și de înaltă tehnologie.
- Creșterea rezilienței naționale în sectoarele economic, financiar și militar.
5. Bursa de Valori București (BVB) dinamică
BVB a înregistrat o creștere spectaculoasă în 2025, impulsionată de listarea marilor companii energetice de stat, precum *Hidroelectrica*, și de o revenire a pieței globale. Dochia observă că aceasta este o fază de „recuperare”. El clarifică faptul că, deși bursa oferă randamente mai mari, economiile din bănci nu sunt „neproductive”, deoarece finanțează împrumuturi și obligațiuni. Cu toate acestea, nevoile ridicate de finanțare ale statului rămân un concurent major pentru capitalul de investiții privat.
6. Lider în domeniul energiei și liberalizare
În ciuda îngrijorărilor legate de eliminarea subvențiilor interne în 2025, Dochia este optimist în ceea ce privește viitorul energetic al României:
- Puterea regională: cu câmpurile de gaze din Marea Neagră care se preconizează că vor intra în funcțiune în 2027 și cu boom-ul energiei regenerabile (eoliană, solară și prosumatori), România este poziționată pentru a deveni un lider regional în domeniul energiei.
- Perspectivele prețurilor: el prevede că, pe măsură ce piața se stabilizează și noi capacități de producție intră în funcțiune, concurența crescută va determina de fapt scăderea prețurilor atât pentru gospodării, cât și pentru industrie.
7. Relațiile regionale și impactul practic al monedei euro
Indiferent dacă România va adera în curând la zona euro, Dochia subliniază că majoritatea comerțului regional (inclusiv cu Polonia) este deja denominat în euro. Adoptarea monedei de către Bulgaria nu va schimba fundamental mecanismele comerciale, dar va simplifica viața turiștilor români. El consideră că volumul comerțului dintre cele două țări vecine va continua să crească, având în vedere proximitatea geografică și complementaritatea economică.
Introducere
Aurelian Dochia este un economist român a cărui carieră a îmbinat activități de consultanță pentru firme și instituții din România și pentru instituții financiare internaționale (Banca Mondială, OCDE, BERD sau FMI) cu poziții de conducere în sistemul financiar-bancar românesc (membru în consiliul de administrație a BRD-Groupe Societe Generale și director executiv al diviziei bancă de investiții). La începutul anilor 1990, Aurelian Dochia a ocupat poziții guvernamentale (Președinte al Agenției Naționale pentru Privatizare) și a fost membru în Parlament (deputat în Adunarea Constituantă 1990-1992). Înainte de 1990 a fost cercetător în cadrul Institutului de Economie Națională al Academiei Române, unde și-a obținut și doctoratul. A publicat numeroase studii în reviste de specialitate precum și articole în presă și este autor sau coautor al mai multor cărți.
Interviu
Introducerea monedei euro în Bulgaria
Domnule Dochia, cum priviți introducerea monedei euro în Bulgaria de la 1 ianuarie 2026? Ce efecte așteptați să aibă ea pentru regiunea Europei de Sud-Est și relațiile economice româno-bulgare? Ce arată această aderare despre economia și finanțele Bulgariei?
Nu pot decât să felicit Bulgaria pentru acest pas important pe care l-a făcut către o integrare mai avansată în Uniunea Europeană. Făcând parte din zona euro, Bulgaria este astăzi membră a acelui nucleu de țări care trasează un posibil viitor european tot mai integrat nu doar la nivel economic, ci și decizional-politic. Prin trecerea la euro în ianuarie 2026, Bulgaria face o dovadă a stabilității sale economice și financiare, menținută pe o perioadă de decenii, și această bază solidă oferă perspective bune pentru evoluția sa viitoare ca membră a zonei euro. Nu cred că vom vedea pe termen scurt efecte dramatice ale acestei schimbări nici în Bulgaria și nici în relația cu partenerii săi economici apropiați, dar evoluții pozitive se vor produce treptat la nivelul intensificării comerțului, al creșterii investițiilor străine sau al turismului. Și relațiile economice româno-bulgare se vor intensifica în acest context și turiștii români în Bulgaria sunt printre primii beneficiari ai trecerii la moneda europeană în țara în care atât de mulți își petrec vacanțele.
România și zona euro
De ce România nu se grăbește să adere la zona euro? În ce măsură modelul românesc din ultimii ani de creștere bazată pe consum intră în coliziune cu apartenența la zona euro (pentru că strictul control asupra finanțelor din zona euro ar putea reduce creșterea consumului)? Cum sectorul industrial orientat pe export privește aderarea la zona euro – va câștiga sau va pierde din aderare? De ce nu apare până în prezent în România o coaliție de afaceri, decidenți și cetățeni, interesați de aderarea la zona euro în mod vizibil și asumat?
Din păcate, România nu a putut și nu poate gândi trecerea la euro dintr-un motiv foarte simplu: cu excepția anilor 2015 și 2016, România nu a îndeplinit niciodată condițiile impuse de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro. Problema insurmontabilă a fost permanent nivelul ridicat al inflației și, implicit, al dobânzilor, care în România a depășit semnificativ nivelul european de referință. Totul a pornit de la modul în care fiecare dintre țările noastre a răspuns crizei economice și financiare din 1997: Bulgaria a decis să renunțe la politica monetară proprie adoptând Consiliul Monetar, în vreme ce în România Banca Națională a continuat să păstreze controlul politicii monetare. Ca urmare, cele două economii s-au înscris pe traiectorii diferite de creștere: pornind de la un nivel similar al produsului intern brut pe locuitor, România a ajuns astăzi la 78-80% din media Uniunii Europene, în vreme ce Bulgaria se situează undeva la 65%. Dacă luăm însă în considerare indicatorii economici de stabilitate (deficit bugetar, deficit comercial, datorie publică, inflație, curs valutar), Bulgaria se situează mai bine decât România și, din acest motiv, riscurile de derapaj, de șocuri negative sunt mai mici în Bulgaria. România a ales calea mai riscantă, Bulgaria calea mai sigură.
România rămâne angajată în adoptarea monedei unice europene. Dar toată lumea, de la oficiali la mediul de afaceri, își dă seama că în momentul de față orice discuție pe această temă este oarecum inutilă pentru că în viitorul previzibil România nu poate îndeplini criteriile tehnice necesare adoptării euro. De asemenea, schimbările de amploare care au loc acum în economia europeană și mondială încurajează ideea că păstrarea controlului asupra pârghiilor politicilor monetare ar putea fi de ajutor în contracararea șocurilor externe negative. În plus, companiile, firmele și consumatorii și-au creat mecanisme de adaptare la mediul economic mai volatil din România: chiar dacă auzim adesea plângeri legate de nivelul prea ridicat al inflației sau al dobânzilor în comparație cu cele din zona euro, soluția propusă este aceea de creștere a veniturilor, nu de control al cheltuielilor și întărire a disciplinei financiare. Multe tranzacții importante în România (imobiliare, auto, chiar și abonamente de telefonie) sunt denominate în euro, chiar dacă sunt plătite în lei. Trebuie să remarcăm faptul că moneda națională a fost surprinzător de stabilă de-a lungul anilor în raport cu euro, contribuind la formarea unui înșelător și periculos sentiment de siguranță și dezinteres pentru riscul valutar.
Măsurile de austeritate în România
Guvernul Bolojan a declarat la începutul lunii februarie că perioada de ajustare bugetară s-a încheiat și acum se va trece la perioada de recuperare economică. Acest anunț a venit chiar într-un moment în care protestele angajaților din domeniul educației împotriva austerității continuă. Cum apreciați efectele din măsurile de austeritate introduse de guvernul Bolojan – asupra finanțele și economia țării și asupra bunăstării românilor? Observăm o corecție a economiei după o perioadă de creștere și expansiune sau e vorbă de o criză mai profundă? În ce măsură accentul pe afaceri, pe slăbirea reglementării, pe încurajarea și stimularea investițiilor este cel corect pentru economia românească și pentru români?
Măsurile de ajustare a deficitului bugetar erau absolut necesare și urgente, dar ele sunt nepopulare și costisitoare politic, pentru că implică stagnarea sau chiar reducerea veniturilor pentru largi categorii de populație. Adevărul este că România, spre deosebire de Bulgaria, a trăit mai bine, dar pe datorie! Și o asemenea situație nu poate continua la nesfârșit; până la urmă, datoria trebuie plătită. Ne aflăm în acest moment neplăcut în care începem să restabilim echilibrul dintre producție și consum, venituri și cheltuieli bugetare, importuri și exporturi. Primele rezultate sunt vizibile în cifrele privind execuția bugetară din 2025 și sunt încurajatoare. Partea a doua a planului de reechilibrare presupune măsuri de stimulare a creșterii economice, dar guvernul României trebuie ca de această dată să stimuleze economia fără a agrava deficitul bugetar și fără a determina impulsuri inflaționiste. Măsurile propuse recent, concentrate spre investiții, atragerea fondurilor europene și mici ajustări fiscale și de reglementare care să îmbunătățească mediul de afaceri sunt, după părerea mea, cele mai potrivite în acest moment. Sunt șanse ca economia României să atingă în anul 2026 o creștere mai mare decât cea pe care se întemeiază bugetul și asta ar fi, desigur, cea mai bună soluție pentru depășirea problemelor cu care ne confruntăm. Dar riscurile rămân foarte ridicate datorită imprevizibilității mediului internațional și fragilității coaliției politice aflate la guvernare.
Modelul economic românesc
Care sunt schimbările cele mai semnificative în modelul economic românesc după alegerile prezidențiale din mai 2025 și investirea guvernului Bolojan? Ce rol continuă să joace în acest model investițiile directe străine în sectoare precum industria auto, sectorul IT, samd?
Schimbarea modelului de dezvoltare nu este, după părerea mea, un rezultat al alegerilor prezidențiale sau al instalării la guvern a unei alte coaliții politice. Modelul de dezvoltare se schimbă și evoluează permanent, pe măsură ce condițiile se schimbă: Germania este nevoită să găsească un nou model de dezvoltare, Uniunea Europeană și țările membre ale acesteia sunt în căutarea unui nou model, Statele Unite încearcă să impună un nou model… În lumea spre care ne îndreptăm, multe dintre paradigmele care au funcționat în ultimele decenii nu vor mai fi valide și noi reguli și tipuri de relații sunt în curs de a fi stabilite. Globalizarea și interdependențele create de ea sunt privite acum cu prudență și preeminența intereselor naționale riscă să fragmenteze economia mondială. Ca urmare a acestei schimbări de paradigmă și a revoluției tehnologice prin care trecem astăzi, modelele de dezvoltare se modifică nu doar la nivel național, ci și la nivelul sectoarelor economiei și chiar la nivelul companiilor și firmelor. România trebuie să se adapteze acestor schimbări și măsurile luate de Guvernul Bolojan merg în această direcție: mai puțină dependență de piețele internaționale de capital, stimularea capitalului românesc, investiții străine în sectoare cheie cu tehnologii inovative, creșterea rezilienței naționale în toate domeniile – economic, financiar, politic sau militar. Pentru România, integrarea europeană rămâne cea mai bună soluție de creștere a rezilienței naționale, chiar dacă, evident, în unele domenii interesele ar putea să fie divergente. De aceea, oportunismul și flexibilitatea, îmbunătățirea capacității de negociere și de reacție rapidă la evenimente constituie instrumente adecvate poziției pe care o are România în ansamblul Uniunii Europene. Capacitatea clasei politice românești va fi greu pusă la încercare.
Bursa de Valori din București
Indicele Bursei de Valori București crește în continuare în ultimul an. Care e semnificația acestei tendințe? În ce măsură statul român a reușit să învigoreze bursa, astfel încât economisirile cetățenilor să nu stea neproductive în bănci, ci să hrănească activitatea economică din România? Care sunt rezultatele și efectele din dinamismul Bursei de Valori București pentru economia românească?
Creșterea spectaculoasă înregistrată de Bursa de Valori București este în bună măsură o recuperare a unei rămâneri în urmă care trebuia să se petreacă. Ea a fost favorizată de listarea câtorva mari companii de stat din industria energetică (Hidroelectrica) și de optimismul general al burselor lumii, care în 2025 au crescut dincolo de așteptări. Potențial de creștere mai există; tot mai multe companii private devin interesate de atragerea de capital pe bursa de valori ca urmare a unor listări de succes, care au sporit optimismul emitenților față de această modalitate de finanțare. Există, de asemenea, tot mai mulți investitori persoane fizice interesați de această modalitate de plasament al economiilor lor și există investitori instituționali români și străini cu resurse semnificative care sunt gata să investească în companii cu potențial. Nevoile de finanțare ale statului sunt și vor rămâne foarte mari în anii următori și vor constitui principalul concurent pentru investiția în companiile listate la BVB. Vreau să subliniez faptul că economiile populației nu rămân neproductive nici atunci când sunt plasate în bănci, deoarece depozitele bancare sunt folosite pentru acordarea de credite, pentru achiziția de obligațiuni ș.a.m.d. Diferența o face randamentul, câștigul mai mare (însoțit de un risc mai mare) pe care îl obține un investitor atunci când cumpără obligațiuni sau acțiuni pe bursă în comparație cu dobânda unui depozit bancar.
Sectorul energetic din România
Cum apreciați situația din sectorul energetic după liberalizarea prețurilor de energie electrică și eliminarea subvențiilor pentru consumatori casnici, care a avut loc în 2025 ca parte din pachetele de austeritate? În ce măsură boom-ul prosumatorilor, îmbinat cu afirmarea mai multor companii din domeniul energiei (inclusiv prin bursă), creează premisele unei Românii care e forță în domeniul energiei și face față reformelor la nivel european?
România a avut ambiția de mai multă vreme de a se afirma ca o forță în domeniul energetic în Europa. Potențial există, întrucât România este printre puținele țări europene producătoare de petrol și gaze naturale și are o tradiție în acest domeniu. În 2027 se așteaptă darea în exploatare a zăcămintelor de gaze descoperite în Marea Neagră, ceea ce va întări rolul țării noastre nu doar în domeniul energetic, ci și în domeniul industriei chimice. Există, de asemenea, o dezvoltare impresionantă în domeniul energiilor reciclabile, eoliană și solară, și în 2026 și 2027 vor fi date în exploatare capacități de producție semnificative folosind aceste tehnologii. Surprinzătoare este dezvoltarea explozivă a producției descentralizate de energie electrică prin panouri solare instalate de persoane private și de către firme, pentru consum propriu, dar și pentru a livra în rețea. Se fac progrese și în domeniul stocării energiei (element esențial pentru a beneficia din plin de energiile regenerabile) precum și în infrastructura de transport. Dacă aceste planuri sunt realizate, România poate într-adevăr să devină un actor semnificativ în domeniul energiei în regiune și în Europa.
Liberalizarea prețurilor la energia electrică și la gazele naturale pentru consumatorii casnici provoacă încă îngrijorare și sunt convins că în primăvară vom auzi destule plângeri privind facturile. Cu toate acestea, părerea mea este că pentru majoritatea consumatorilor prețurile vor scădea, poate chiar semnificativ, pe măsură ce piața se va stabiliza și noile capacități de producție vor ajunge să livreze în rețea. Prețurile fixe practicate în ultimii ani au suprimat concurența. Pe măsură ce aceasta își va reintra în drepturi, prețurile vor scădea atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei industriali. Dacă s-ar ajunge la o abundență de energie relativ ieftină, perspectivele industriei și ale creșterii economice în general s-ar îmbunătăți considerabil.
Relațiile economice din regiune după aderarea Bulgariei la zona euro
Romania la fel ca Polonia are piața internă mare și sector industrial bine dezvoltat și are relații comerciale cu Polonia mult mai avansate decât Bulgaria. Oare ne putem aștepta la o orientare mai mare a României în plan economic și politic spre țările dincolo de zona euro în condițiile în care ea nu va adopta în curând moneda europeană unică? Sau dimpotrivă, e posibil că aderarea Bulgariei la zona euro să creeze condiții pentru o aliniere chiar mai strânsă între economia românească și cele ale zonei euro, unde țările din Europa de Vest domină?
Comerțul între toate țările europene se derulează covârșitor în moneda euro, în foarte rare cazuri în moneda națională. Fie că aduce marfă din Polonia sau Bulgaria, un importator român plătește în euro pe care îi obține prin schimb valutar de la banca cu care lucrează. Similar, un exportator va încasa în euro prețul mărfurilor exportate indiferent de țara cu care a făcut tranzacția. Din acest motiv, trecerea la euro a Bulgariei nu va influența relațiile comerciale cu România. Turiștii români sunt singurii care se vor bucura de faptul că nu trebuie să mai cumpere leva de la casele de schimb valutar. Trei factori determină volumul schimburilor comerciale între două țări precum Bulgaria și România: mărimea economiilor lor, complementaritatea structurilor lor economice și distanța geografică între ele. Sunt convins că relațiile comerciale între România și Bulgaria se vor dezvolta în continuare pe măsură ce economiile lor vor crește și vor descoperi noi complementarități care să potențeze avantajele proximității geografice.
Foto: Aurelian Dochia (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
