O scurtă istorie și evoluție a site-ului româno-bulgar Podul Prieteniei

1. Începuturile (2015): Experiența, limba și textul inițial „Despre blog”

Am lansat site-ul în septembrie 2015, după ce m-am întors la Ruse din Sofia. La momentul respectiv, vorbeam deja fluent limba română și acumulasem o experiență practică semnificativă prin călătoriile efectuate în România. În calitate de jurnalist, am scris analize și am realizat interviuri cu intelectuali și experți români pe teme politice și sociale. Am realizat chiar și reportaje de la fața locului în timpul alegerilor din România din 2012 și 2014. Datorită acestei activități, am stabilit contacte personale cu români de toate vârstele.

Când a fost lansată platforma, am scris următorul text pentru secțiunea „Despre blog”, publicat pe 20 septembrie 2015, care prezenta obiectivele proiectului (adresa web inițială a „Podului Prieteniei” era https://movafaq.wordpress.com/):

„În perioada Renașterii, tinerii bulgari își atingeau majoratul traversând Dunărea și stabilindu-se la nord de aceasta. Rămânând fidel acestei tradiții, am continuat să explorez România de-a lungul anilor. Traversez Podul Prieteniei de lângă Ruse atât în calitate de turist, cât și în scopuri profesionale.

Am lucrat ca jurnalist timp de aproape șapte ani, ceea ce mi-a oferit ocazia să intervievez unii dintre cei mai importanți intelectuali și experți români în probleme politice și sociale. Între timp, am învățat limba română la un nivel care îmi permite să realizez interviuri în această limbă. Mi-am făcut prieteni — români care sunt dispuși să mă ajute fără a cere nimic în schimb. Acum simt că apropierea celor două popoare este o cauză importantă pentru mine.

Sunt conștient că mulți bulgari știu puține lucruri despre România și români. Cunoștințele și interesul lor față de sârbi, greci și turci par mult mai puternice. La fel, românii nu știu prea multe despre vecinii lor din sud, în afară de stațiunile de la Marea Neagră unde le place să-și petreacă vacanțele și de Bansko.

Prin intermediul acestui blog, sper să promovez înțelegerea reciprocă între cele două națiuni ale noastre. Îmi propun să traduc interviuri și articole interesante dintr-o limbă în cealaltă, precum și să public conținut original. În timp, sper ca cititorii de pe ambele maluri ale Dunării să dezvolte o curiozitate față de personalitățile și poveștile fascinante ale vecinilor lor. Sper, de asemenea, că parteneriatul România-Bulgaria se va consolida și se va accelera pe autostrada modernității.

Numele „movafaq” ar putea aduce noroc — în persană, înseamnă „succes”, „acord” și „realizare”.

Încă de la început, ideea a fost aceea de a stabili un canal direct de comunicare pentru a promova înțelegerea reciprocă, compensând lipsa de interes și de profunzime din mass-media de pe ambele maluri ale graniței. Acum, la aproape 11 ani distanță, pot afirma cu certitudine că Podul Prieteniei a jucat un rol esențial în creșterea și dezvoltarea mea personală. M-a dus în multe locuri din cele două țări (România și Bulgaria) și din UE. Mi-a permis să stabilesc numeroase contacte profesionale și prietenii personale. De asemenea, a încurajat dezvoltarea unei filosofii specifice, pe care o numesc filosofia „podului prieteniei”. Mai multe detalii despre aceasta pot fi citite aici.

2. Etapele dezvoltării blogului

Dezvoltarea platformei a trecut prin trei sau patru etape principale, care sunt strâns legate atât de evenimente personale, cât și de contextul geopolitic mai larg.

Etapa întâi (2016–2019): Creștere și prezență în mass-media

În acești ani, blogul s-a dezvoltat activ. Acest proces a coincis cu colaborarea mea cu o platformă bulgaro-româno-poloneză, progresistă la acea vreme. Perioada a coincis cu evoluții politice interne semnificative în România, legate de redefinirea și reducerea treptată a luptei României împotriva corupției.

Deoarece cunoșteam subiectul în detaliu și urmăream sursele românești, eram invitat frecvent la Radio Naționalul Bulgar, mai precis la emisiunea de politică internațională „Sâmbătă 150”, unde comentam aceste evenimente pentru publicul bulgar.

A doua etapă (2019–2022): Criză și luptă

În 2019, am trecut printr-o tragedie familială care m-a afectat profund la nivel personal. Acest eveniment a dus la o lungă perioadă de incertitudine care a durat până în 2022. În această fază, activitatea site-ului a fost în mare parte una de inerție, chiar dacă a continuat. Cu toate acestea, începutul invaziei militare rusești pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, a schimbat echilibrul de putere în regiune și a dus la o redefinire completă a relațiilor româno-bulgare. Acest context extern m-a determinat să reevaluez unele dintre relațiile personale și profesionale pe care le menținusem până atunci.

Evenimentele din 2022 și schimbările pe care le-au adus în regiune și în politica UE au permis intrarea deplină a Bulgariei și a României în spațiul Schengen în 2025, intrarea Bulgariei în zona euro în 2026, precum și depunerea cererii de aderare a celor două țări la OCDE. Cu alte cuvinte, integrarea celor două țări în UE a avansat și astfel, tragicul război din Ucraina, rezultatul unei greșeli strategice și etice a domnului Vladimir Putin, a influențat, în mod ironic, în bine Europa de Sud-Est.

Faza a treia (2022–prezent): Dezvoltare profesională și un nou context regional

În septembrie 2022, am devenit redactor la redacția de limbă română a Radio Bulgaria, recent înființată, unde am preluat responsabilitatea pentru știrile în limba română la Radio Naționalul Bulgar. Câteva luni mai târziu — în februarie 2023 — am fost numit corespondent al Radio România în Bulgaria. Acest lucru mi-a conferit un nou rol profesional și a consolidat caracterul transfrontalier al activității mele.

Această a treia fază a coincis, de asemenea, cu eforturile depuse de guvernele bulgar și român pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale la nivel politic, economic și cultural. În martie 2023, cele două țări au semnat o declarație de parteneriat strategic, iar în decembrie 2025, Grecia, Bulgaria și România au semnat un memorandum de înțelegere privind dezvoltarea coridoarelor de infrastructură regionale. În această nouă realitate, site-ul web a început să funcționeze în ritmul schimburilor din ce în ce mai intense dintre țări.

Încă mă gândesc dacă starea actuală a activității din cadrul proiectului „Podul Prieteniei” (în 2026) ar trebui considerată a patra etapă a dezvoltării sale. Designul site-ului a fost modernizat. Există planuri de a lansa un podcast video cu imagini de arhivă pe temele proiectului. Există o cooperare amplă cu mai multe instituții media din Bulgaria și România, inclusiv canale de televiziune de prim rang, mass-media liberale precum Mediapool în Bulgaria și Comunitatea Liberală 1848 în România, precum și mass-media progresiste precum Cross-border Talks din Polonia, alături de mass-media economice. Cel mai important, mă încurajează încrederea pe care mi-au acordat-o prietenii, colegii, partenerii și persoanele intervievate din România. Înființarea secțiunii grecești a „Podului Prieteniei” în 2026, cu ajutorul dr. Yorgos Christidis, un specialist grec în afaceri balcanice, este un alt semn că ne îndreptăm în direcția corectă.

Îmi dau seama că s-au întâmplat multe lucruri din 2015 încoace. În același timp, cred că sunt încă aceeași persoană care eram atunci. Poate că latura mea profesională și socială s-a dezvoltat în continuare. Dar motorul, forța motrice și esența a ceea ce sunt rămân neschimbate.

3. Evoluția abordării filosofice a relațiilor româno-bulgare

În schimb, teoria mea privind schimbarea în relațiile româno-bulgare și modul în care acestea ar trebui să evolueze a cunoscut o dezvoltare semnificativă de-a lungul anilor. Prima postare a fost scrisă în 2022, cu puțin timp înainte de invazia rusă a Ucrainei, și a prezentat înțelegerea mea inițială a conceptelor de „identitate statică” și „identitate dinamică”. Doi ani mai târziu, am aprofundat aceste idei, împărtășind viziunea mea privind o politică externă nehegemonică, realizată de cetățeni, care să creeze sincronizare între popoarele din Europa de Sud-Est. Cel mai recent eseu din această serie a fost publicat în decembrie 2025, în urma protestelor anticorupție din Bulgaria care au dus la căderea guvernului lui Rosen Jeliazkov și a fost dedicat ideii de posttranziție.

Acum trei ani, am scris un studiu intitulat „Politica externă a României în contextul geopolitic și Bulgaria”, publicat de Institutul Diplomatic Bulgar. În acesta, am susținut că capacitatea politicienilor și a oamenilor de afaceri de a transforma relațiile româno-bulgare este limitată, deoarece aceștia nu reușesc să construiască un nivel suficient de încredere în țara vecină. La acea vreme, credeam – într-un mod mai idealist – că soluția consta în implicarea pe scară largă a cetățenilor, a profesioniștilor, a organizațiilor neguvernamentale, precum și a elitelor culturale și academice.

Încă mai cred că oamenii/cetățenii reprezintă soluția. Cu toate acestea, experiența mea din ultimii ani mi-a modificat puțin această perspectivă. Astăzi observ că oamenii obișnuiți nu dispun de experiența, pregătirea și competențele de bază necesare pentru a comunica eficient și a construi încredere cu cealaltă parte. Din acest motiv, am ajuns la concluzia că o schimbare reală necesită apariția unor elite specifice, care să manifeste un interes autentic față de generarea unei noi experiențe în relațiile româno-bulgare și regionale.

Site-ul „Podul Prieteniei” urmărește în prezent tocmai acest obiectiv — generarea unei noi experiențe. Aceasta înseamnă depășirea deliberată a mentalității centrate pe națiune, caracteristică ambelor țări, precum și depășirea neîncrederii, a simplificării excesive și a așa-numitei „identități proxy” (în care actorii locali se definesc pe sine și pe ceilalți prin obediență față de influențele politice locale, naționale sau străine, precum și față de interesele oligarhice și de securitate), care modelează caracterul specific al regiunii noastre.

4. Complexitatea temelor și a intereselor publice

Orientarea tematică a site-ului s-a îndreptat către un nivel mai ridicat de pragmatism și substanță economică. Publicul site-ului Podul Prieteniei este interesat de teme foarte specifice și practice, printre care:

• Starea și dezvoltarea infrastructurii de transport.
• Probleme legate de traficul rutier și regimul de trecere a frontierelor.
• Politica externă și internă a României
• Filme, cărți și alte aspecte culturale românești
• Aderarea Bulgariei la zona euro și rolul Bulgariei ca principal exportator al regiunii și forță stabilizatoare în sectorul energiei electrice („bateria Balcanilor”).

Acum doi sau trei ani, aderarea la Spațiul Schengen era tema principală a site-ului, dar recent am scris mult mai pe larg despre economia românească și sectorul energetic. Deoarece citesc regulat presa românească și am acces direct la experți renumiți în aceste domenii, articolele au căpătat un caracter mai specializat. Viața mea profesională de zi cu zi este organizată în așa fel încât, în practică, locuiesc simultan în ambele țări.

5. Rețele sociale, parteneriate și inițiative practice în 2026

Site-ul este citit de oameni obișnuiți, care folosesc informațiile ca instrument pentru a-și extinde cunoștințele despre țările vecine. Printre canalele importante de comunicare se numără comunitatea Viber în limba bulgară, cu peste 220 de abonați, și newsletter-ul Substack în limba engleză, cu 175 de abonați. Canalul Viber oferă un flux constant de știri, articole și opinii, facilitând înțelegerea vieții socio-politice, economice și culturale din România și Moldova de către cititorii bulgari. Același lucru este valabil și pentru relațiile bilaterale. În același timp, buletinul informativ Substack arhivează conținutul în limba engleză al site-ului web. Substack-ul Podului Prieteniei este popular în România (39% dintre abonați), Bulgaria (20% dintre aceștia), Statele Unite (9%), Regatul Unit (5%) și Polonia (4%). În total, persoane care locuiesc în 25 de țări din întreaga lume și în nouă state americane sunt abonate la buletinul informativ Substack.

Partenerii noștri media oficiali, cu care colaborăm la diferite niveluri, sunt prezentați public pe pagina dedicată a site-ului.

În ultimii ani și mai ales în anul curent (2026), îmi propun să transform capitalul media acumulat în acțiuni concrete pe teren. Acestea includ:

• Eforturi conștiente de organizare a unor evenimente culturale și întâlniri bulgaro-române pentru schimbul de experiențe.
• Oferirea de sprijin mass-mediei românești în realizarea reportajelor în și despre Bulgaria, precum și un sprijin echivalent pentru mass-media bulgară care dorește să pregătească materiale din și despre România.
• Lansarea unui club de limbă română în Ruse, prima întâlnire fiind programată pentru vara anului 2026.

În legătură cu aderarea Bulgariei la zona euro, am creat un portofoliu personal de investiții la Bursa de Valori din Bulgaria. Obiectivul meu este ca acest portofoliu să devină baza unui fond care va investi în organizarea de evenimente româno-bulgare, în traducerea de cărți și în susținerea proiectelor mele media transfrontaliere.

6. Aspecte legate de mentalitate și capital social

Una dintre problemele serioase cu care mă confrunt, mai mult la nivel personal decât în ceea ce privește activitatea operațională a site-ului, este legată de mediul social specific al Bulgariei. Observațiile mele sugerează că bulgarii au un capital social redus. Societatea bulgară este puternic divizată în grupuri închise care își manifestă constant și orbeste disprețul față de cei din afară. Din experiența mea, bulgarii se suspectează reciproc în mod constant că ar fi „omul cuiva”, că ar fi marionete, și pur și simplu nu pot depăși mentalitatea lor puternic periferică — nici măcar academicienii de rang înalt, personalitățile din mass-media și alte elite nu sunt imune la acest lucru.

În schimb, românii nu au o cunoaștere aprofundată a problemelor bulgare și par să nu aibă nici dorința, nici curiozitatea, nici imaginația necesare pentru a o dobândi. În timp ce bulgarii sunt inventivi în etichetele pe care ți le pun și în modurile în care te reduc la nimic, românii par să aibă o singură realitate universală la care îi reduc pe bulgari – Rusia.

Prejudecățile și neîncrederea dintre bulgari și români demonstrează că mai este mult de lucru în ambele societăți, atât separat, cât și împreună. Sperăm că această muncă va începe să se desfășoare la o scară mai largă, întrucât, în prezent, cele două țări pur și simplu nu își valorifică potențialul ca vecini.

În schimb, Grecia și Bulgaria au început să-și îmbunătățească relațiile chiar și în timpul Războiului Rece, în anii 1960, când Bulgaria făcea parte din Pactul de la Varșovia, iar Grecia din NATO. După căderea Cortinei de Fier, s-au derulat procese care au dus la intensificarea relațiilor economice, în special între sudul Bulgariei și nordul Greciei. Nimic asemănător nu se observă între sudul României și nordul Bulgariei. Dezghețul în relațiile româno-bulgare a început abia în 2022 și este încă prea mult dirijat de sus, fără a fi preluat de elitele de nivel mediu sau de oamenii obișnuiți.

S-a pierdut mult timp prețios în relațiile bilaterale și regionale dintre bulgari și români. Curios, niciuna dintre cele două națiuni nu pare să fie conștientă de acest lucru sau să-i acorde importanță. Între timp, experiența anilor ’80 și ’90 pare să modeleze în continuare identitatea relațiilor dintre cele două popoare, iar noile evoluții nu par să o transforme în mod vizibil.

Concluzie

Dacă ar fi să rezumăm starea actuală a relațiilor româno-bulgare, s-ar putea spune că cele două națiuni s-ar cunoaște puțin mai bine decât acum zece ani. Cu toate acestea, neîncrederea, lipsa unui interes autentic și reținerea persistă, iar în unele cazuri există chiar o ostilitate tacită. Majoritatea oamenilor din regiune continuă să gândească în categorii depășite, privind lumea prin prisma lobby-urilor politice, economice sau de securitate și a conspirațiilor aferente. Acesta este un mod clasic de gândire specific periferiei.

Podul Prieteniei își propune să conteste aceste atitudini depășite și să ofere o modalitate alternativă de gândire — una care nu se bazează pe o mentalitate pro sau contra. Să nu ne ascundem în spatele țărilor, partidelor și cauzelor. Trebuie să fim capabili să vedem și să apreciem individul din celălalt dincolo de steaguri, etichete și fațade ieftine, astfel încât să fim, la rândul nostru, apreciați în mod similar.

Acesta este un proces lung și complex, al cărui succes final nu este garantat. Adevărul este că există o muncă imensă de făcut pentru îmbunătățirea relațiilor româno-bulgare, iar aceasta abia începe să fie realizată într-o mică măsură. Acest site web va continua să contribuie la acest proces bazându-se pe pragmatism și informații corecte, precum și prin construirea unei rețele de persoane avizate care privesc dincolo de graniță.

Fotografie: Nașterea identității dinamice (sursă: Podul Prieteniei, operă de artă realizată de Gemini, inspirată de un tablou al lui Salvador Dalí)