Nuclear power plant Cernvoda (source: Petr Štefek, CC BY-SA 3.0 CZ, via Wikipedia Commons)
Vladimir Mitev, Nova TV, 3 august 2026
Cuprins
Rezumat: Criza energetică din România (august 2026)
România se confruntă cu o presiune serioasă asupra sistemului său energetic din cauza secetei, a nivelului scăzut al Dunării și a temperaturilor ridicate, care afectează producția de energie electrică.
Puncte cheie:
- Probleme la centrala nucleară „Cernavoda”: Unul dintre reactoarele centralei a fost oprit, iar al doilea este amenințat cu oprirea din cauza lipsei de apă suficientă pentru răcire. S-au întreprins încercări de dinamitare a rocilor pentru a redirecționa debitul de apă către centrală. Centrala nucleară „Cernavoda” asigură aproximativ 20% din energia electrică a țării.
- Scăderea producției hidroelectrice: Seceta a dus și la o scădere semnificativă a producției centralelor hidroelectrice din țară.
- Măsuri guvernamentale: A fost declarată stare de urgență în sistemul energetic. Autoritățile îndeamnă cetățenii să-și limiteze consumul în orele de vârf de seară (18:00–23:00) și poartă negocieri cu marile întreprinderi industriale pentru reducerea sarcinii. În prezent, nu se discută despre un regim de raționalizare a energiei electrice.
- Importul de energie electrică: România compensează deficitele (care ajung până la 1800 MW în momentele de vârf) prin importuri – inclusiv din Ucraina (care dispune de centrale nucleare funcționale), precum și prin importuri potențiale din Bulgaria și Grecia.
- Echilibrarea rețelei și rolul prosumatorilor: Țara se confruntă cu o penurie de baterii industriale pentru stocarea energiei din surse regenerabile, ceea ce duce la exportul de energie electrică ieftină în timpul zilei și la importul de energie electrică scumpă seara. Ca soluție, se mizează pe așa-numiții prosumatori (gospodării cu surse de energie regenerabilă și baterii cu o putere totală de aproximativ 800 MW), care sunt invitați să alimenteze rețeaua cu energie electrică în orele de vârf.
- Prețuri și piață: Nu se preconizează o modificare a prețurilor pentru consumatorii casnici finali cu contracte fixe, dar prețurile angro de pe bursă sunt în creștere, ceea ce ar putea exercita presiune asupra pieței regionale în cazul unei crize prelungite.
Interviu
Introducere
La 3 august 2026, Nova TV l-a intervievat pe Vladimir Mitev cu privire la criza energetică în care a intrat România.
Vladimir Mitev a oferit informații despre importanța centralei nucleare „Cernavoda” pentru sistemul energetic românesc, despre problemele pe care canicula le provoacă centralelor hidroelectrice din țară, despre importul de energie electrică din Ucraina, despre lipsa bateriilor suficiente în România, dar și despre rolul important al prosumatorilor.
Centrala nucleară „Cernavoda”
Miroslava Ivanova, prezentatoare:
Informația referitoare la centrala nucleară românească „Cernavoda” este că un reactor a fost oprit. Iar acum întrebarea adresată colegului nostru jurnalist Vladimir Mitev, cu care vom intra în legătură prin Viber: se discută această posibilitate și există riscul ca întreaga centrală să fie oprită? Bună dimineața.
Viktor Nikolaev, prezentator:
Bună dimineața.
Vladimir Mitev:
Bună dimineața. Da, se spune că, dacă nu se iau anumite măsuri și nu se modifică alimentarea cu apă – adică dacă nu se asigură cantități mai mari, poate că al doilea bloc al centralei nucleare „Cernavoda” va mai funcționa doar încă 4 zile. De fapt, ieri s-a făcut o încercare de a dinamita o stâncă, pentru a permite apei să ajungă în cantități mai mari în acest braț al râului, unde se află centrala nucleară „Cernavoda”. Încercarea nu a avut succes, dar s-a anunțat că astăzi vor continua aceste încercări. Dar, desigur, se iau măsuri și în multe alte direcții.
Miroslava Ivanova:
Ce anume, de exemplu? Ce altceva se mai face? Și să explicăm de ce este importantă apa pentru centrala nucleară „Cernavoda”. Răcește reactoarele? Acesta este motivul?
Vladimir Mitev:
Da, este pur și simplu necesară pentru răcire. În plus, centrala nucleară „Cernavoda” este o parte importantă a sistemului energetic românesc. Când funcționează ambele reactoare, se estimează că se produce aproximativ 20% din energia electrică totală a României.
În prezent, toate acestea sunt importante, deoarece se constată că, pe de o parte, există niveluri mai scăzute ale apei în centralele hidroelectrice. În România există numeroase centrale hidroelectrice, se mizează pe energia hidroelectrică, dar în prezent aceasta se produce în cantități mai mici. În plus, avem această problemă cu centrala nucleară „Cernavodă”, care trebuie rezolvată. Și, pe lângă asta, se pare că în întreaga regiune consumul de energie electrică a început să scadă. După cum vedeți, și în Ungaria se oprește centrala și așa mai departe.
Așadar, guvernul din România încearcă să reducă consumul de energie electrică. Pe de o parte, încă de sâmbătă a fost declarată stare de urgență în sistemul energetic, ceea ce permite luarea unor decizii mai rapide.
Dar s-a făcut și un apel către populație să consume mai puțin în intervalul orar de seară – undeva între orele 18:00 și 22:00–23:00. Discuții similare au loc și cu marii producători industriali – precum fabricile de ciment, turnătoriile de oțel și așa mai departe.
Importul de energie electrică din Ucraina
Viktor Nikolaev:
Este posibilă o raționalizare a energiei electrice într-o astfel de situație? Sau nimeni nu menționează o astfel de escaladare a problemei?
Vladimir Mitev:
Până acum nu am auzit de astfel de discuții. Este adevărat că situația este mai tensionată, dar s-a menționat totuși că Ucraina este pregătită să furnizeze energie electrică României. Cu ceva timp în urmă, România ajuta Ucraina în acest sens, iar acum se pare că această energie electrică va fi furnizată la prețuri de piață. Așadar, în acest moment, situația nu este una extrem de gravă.
Viktor Nikolaev:
Dar se discută despre importul de energie electrică produsă pe teritoriul Ucrainei. Mi se pare paradoxal pentru o țară aflată în război, dar această opțiune este discutată în prezent, nu-i așa?
Vladimir Mitev:
Cred că nu doar se discută, ci se și pune în practică, din ceea ce citesc în presă. Ucraina are destul de multe centrale nucleare, așa că, personal, nu mă miră. Au existat discuții despre faptul că și Bulgaria și Grecia ar putea fi surse.
Lipsa bateriilor în România și importanța prosumatorilor
Aș dori să atrag atenția aici asupra unui detaliu important: în România există destule surse de energie regenerabilă, dar există o problemă – lipsa bateriilor. Spre deosebire de ceea ce unele dintre mass-media și oamenii noștri din Bulgaria se lăudau la începutul acestui an – la noi există destule baterii. Și se ajunge la o situație în care, să zicem, la prânz, România exportă surplusul către Bulgaria, în timp ce seara îl importă înapoi la prețuri mai mari.
Miroslava Ivanova:
Pentru că nu există unde să fie stocată…
Vladimir Mitev:
Da, în România s-a constatat această problemă la începutul acestui an. Și, de fapt, în prezent, în România există însă un alt avantaj, legat de așa-numiții „prosumatori”. Adică persoane care, în condiții casnice, în propriile locuințe, produc energie electrică din surse regenerabile – adică panouri solare. Și există o tendință ca aceștia să instaleze din ce în ce mai multe baterii. De fapt, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților Energetice a lansat un apel ca acești prosumatori să se conecteze la rețea și să furnizeze energie electrică în sistem tocmai în aceste ore de vârf din seara zilei. Puterea bateriilor lor este de aproximativ 800 MW.
Miroslava Ivanova:
Dacă se ajunge la o oprire completă a centralei „Cernavoda”, cu importurile și cu măsurile pe care le-ați descris aici, se poate compensa într-adevăr întreaga cantitate de energie electrică necesară pentru România?
Viktor Nikolaev:
Și nu știu dacă am precizat ce pondere are „Cernavodă” din consumul total.
Miroslava Ivanova:
Da, să clarificăm și acest aspect.
Vladimir Mitev:
Am spus că este de 20%.
Prețurile energiei electrice și deficitul de energie electrică
Miroslava Ivanova:
Și cealaltă întrebare este la ce prețuri, pentru că, în cazul închiderii unei centrale în România, se presupune că prețurile vor crește foarte mult în întreaga regiune. Sau nu este așa?
Vladimir Mitev:
Prețurile la energie electrică în România sunt, în principiu, ridicate. Ceea ce s-a anunțat este că, întrucât oamenii au încheiat contracte, nu vor exista modificări ale acestora, dar, la un moment dat, dacă această criză va continua, este posibil ca acest lucru să aibă repercusiuni – faptul că prețurile la care energia electrică este livrată distribuitorilor sunt mai mari.
A existat, de asemenea, un comunicat ieri, conform căruia, în momentul de vârf, s-a înregistrat un deficit de aproximativ 1 800 de megawați, care trebuiau importați. Eu însumi nu pot spune în ce măsură… Este evident o cantitate mare, dar nu sunt expert pentru a spune dacă este atât de dificil de acoperit. În opinia mea, până acum se descurcă, nu există semnale care să indice altceva. Pur și simplu, se pare că situația necesită măsuri mai dinamice, inclusiv negocieri mai intense cu alte țări din regiune și, în general, acțiuni pe piețele din regiune etc.
Viktor Nikolaev:
Vă mulțumim foarte mult pentru comentariu și pentru imaginea din România. Impactul acestor niveluri scăzute ale Dunării, combinat cu temperaturile ridicate, se manifestă astfel. Pot spune că de data aceasta sunt plăcut surprins de centrala nucleară „Kozlodui”, pentru că, evident, nimeni nu explică aici că avem o astfel de problemă. Se pare că nu avem – cel puțin în acest moment.
Miroslava Ivanova:
În rest, haideți să economisim energie electrică. Este benefic atât pentru facturile personale, cât și pentru bugetele personale și pentru sistemul în ansamblu. Îi mulțumim lui Vladimir Mitev.
Foto: Centrala nucleară ”Cernavoda” (sursă: Petr Štefek, CC BY-SA 3.0 CZ, via Wikipedia Commons)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
