Bursa de Valori din București și investițiile sunt atuurile guvernului în timpul crizei

Antonio Kostadinov, Bloomberg TV Bulgaria, 7 mai 2026

Rezumat

Iată un rezumat al principalelor puncte din conversația dintre Vladimir Mitev și gazda Antonio Kostadinov de la Bloomberg TV Bulgaria cu privire la situația politică și economică actuală din România:

Criza politică și remanierea

• Căderea guvernului: Cabinetul lui Ilie Bolojan a căzut în urma unui vot de neîncredere inițiat de Social-Democrați (PSD) în alianță cu extrema dreaptă (AUR).
• Perioada de tranziție: Se preconizează că guvernul demisionar va rămâne în funcție încă aproximativ 40 de zile. Președintele Nicușor Dan va juca un rol cheie, mediind negocierile pentru o nouă majoritate pro-occidentală.
• Noi poli politici: În jurul lui Bolojan se conturează un centru reformist, în timp ce Partidul Național Liberal trece printr-un proces de restructurare internă. Probabilitatea ca extrema dreaptă (AUR) să intre în guvern este redusă, din cauza lipsei de expertiză și a riscului de a transmite un semnal negativ piețelor internaționale.

Situația economică și reformele

• Stabilitate financiară: În ciuda inflației ridicate (10% la începutul anului pe bază anuală) și a deficitului bugetar, economia românească rămâne atractivă datorită investițiilor masive publice (31 de miliarde de euro) și străine (8,1 miliarde de euro).
• Menținerea cursului: România depinde în mare măsură de Planul de redresare și reziliență (PNRR), care necesită continuarea reformelor, deși cu un accent mai redus pe măsurile de austeritate care au provocat tensiuni sociale.
• Riscuri valutare și de datorie: Leul se depreciază, iar ratele dobânzilor la datoria publică sunt în creștere (peste 7%), o consecință directă a instabilității politice.

Bursa de Valori din București ca lider regional

• Un model de succes: Spre deosebire de bursa bulgară, Bursa de Valori din București este clasificată ca „piață emergentă”, ceea ce atrage capital semnificativ din New York, Londra și Frankfurt. Indicele său se află aproape de niveluri record.
• Catalizatori ai creșterii:
  • Listarea participațiilor minoritare în marile companii de stat (de exemplu, „Hidroelectrica”).
  • Participarea activă a cetățenilor (peste 285.000 de investitori individuali în martie 2025).
  • Programul „Fidelis” pentru achiziționarea de titluri de stat de către public.
• Evoluții viitoare: Sunt în curs de desfășurare reforme pentru introducerea instrumentelor derivate, a vânzării în lipsă (short sells) și a creării unei contrapărți centrale pentru fuziunea burselor de energie și de valori.

Concluzie: România trece printr-un proces dificil de „ajustare” a sistemului său politic, dar modelul economic, bazat pe investiții și pe o piață de capital dezvoltată, rămâne o bază stabilă pentru orientarea pro-occidentală a țării.

Interviu

Antonio Kostadinov: Ne îndreptăm acum atenția către vecinul nostru din nord, care se află din nou într-o stare de criză politică. La începutul acestei săptămâni, cel mai mare partid din coaliția de guvernare – Social-Democrații – și-a unit forțele cu extrema dreaptă, reprezentată de Alianța pentru Uniunea Românilor, pentru a răsturna guvernul prim-ministrului Ilie Bolojan. Astfel, calea reformelor și a măsurilor financiare stricte pentru consolidarea finanțelor publice rămâne sub semnul întrebării. Care sunt perspectivele pentru România, al cărei sistem politic este structurat într-un mod care face foarte dificilă organizarea de alegeri parlamentare anticipate?

Vom discuta acest subiect cu Vladimir Mitev, jurnalist și fondator al site-ului web Podul Prieteniei. Bună ziua, domnule Mitev!

Vladimir Mitev: Bună ziua!

Să începem pe scurt cu cronologia evenimentelor. Așa cum era de așteptat, guvernul Bolojan a căzut după ce social-democrații și-au retras încrederea, iar moțiunea de cenzură a fost în cele din urmă adoptată. Dar ce urmează pentru România de aici înainte, având în vedere că vorbim, desigur, despre o majoritate pro-europeană care este, totuși, extrem de fragmentată?

Da, urmează o perioadă – despre care se spune că va dura cel puțin câteva săptămâni – în care guvernul Bolojan va continua să guverneze. Conform relatărilor din presă, el poate rămâne în funcție încă aproximativ 40 de zile. În această perioadă, președinția va juca probabil un rol mai important, întrucât negocierile dintre forțele politice vor avea loc cu sprijinul președintelui Nicușor Dan. Acesta a anunțat că vor avea loc mai întâi negocieri informale, urmate de cele formale. Cu alte cuvinte, el însuși semnalează că acesta va fi un proces de durată. În mod evident, sistemul politic al României se confruntă cu o realiniere a forțelor politice într-un mod nou, iar acestea au nevoie de timp.

Ceea ce devine din ce în ce mai clar este că în jurul lui Ilie Bolojan se conturează o tendință pe care am putea-o numi reformistă. Există posibilitatea ca el să conducă propriul său partid, care, împreună cu Uniunea „Salvați România” (un alt partid considerat reformist) și poate Partidul Maghiar, ar putea forma un fel de nucleu. Dar se pare că, în cadrul PNL, el beneficiază în prezent de un sprijin suficient. De aceea se vorbește în prezent despre posibilitatea ca adversarii săi din cadrul partidului să fie excluși din acesta. Observăm că cei doi vicepreședinți ai PNL s-au declarat în favoarea rămânerii partidului în guvern, adică într-o coaliție cu social-democrații, în timp ce partea din partid apropiată de Bolojan a votat pentru trecerea în opoziție. Așadar, asistăm la o remodelare a peisajului politic care prinde treptat contur, dar nu este încă completă.

Va exista în mod clar o fracțiune reformistă centrată în jurul lui Ilie Bolojan, prim-ministrul demisionar urmând să ocupe rolul de „primul dintre egali”, mai degrabă decât cel de lider absolut în cadrul acesteia. Și se pare – cel puțin așa mi se pare mie deocamdată – că Nicușor Dan are interesul de a păstra cumva cursul pro-occidental și orientarea pro-occidentală a viitorului guvern. El însuși a spus că vor avea loc negocieri și a spus publicului – să fiți siguri, acest guvern va avea o orientare pro-occidentală. Dar este clar că forma și forțele care alcătuiesc guvernul se vor schimba.

Personal, nu cred – desigur, s-ar putea să mă înșel, deoarece multe lucruri sunt imprevizibile în politica românească – dar nu cred că partidul AUR, care este în esență un sperietor politic (este cel mai influent partid suveranist), va intra în guvern sau cel puțin în poziții de influență. În primul rând, cred că le lipsesc experții. În al doilea rând, știm că România depinde de piețele internaționale, prin intermediul cărora își refinanțează datoria. Ratele dobânzilor sunt în prezent din nou în creștere. Bănuiesc că intrarea AUR în guvern ar trimite un semnal negativ investitorilor.

România se bazează puternic pe investiții – putem discuta despre asta imediat – pentru a ieși din această criză. Și, în plus, așa cum am spus, piețele de datorii vor percepe negativ implicarea AUR în politică. Așadar, mă aștept ca, dacă se va ajunge la o rezoluție în următoarele săptămâni, aceasta să fie una care să păstreze linia pro-europeană a guvernului într-o anumită formă, dar pur și simplu într-un format diferit, în care Bolojan și fracțiunea sa ar putea rămâne în afara acestuia.

Ați atins o parte din următoarea mea întrebare. Vorbim aici despre starea economiei românești. Ceea ce am observat în timpul administrației Bolojan au fost, desigur, măsurile de austeritate necesare, măsurile financiare de stabilizare și consolidarea fiscală. Vedem o inflație ridicată în țară, un deficit bugetar ridicat și o datorie ridicată. S&P Global Ratings a menținut recent ratingul de credit al țării neschimbat, dar cu o perspectivă negativă. Ce înseamnă acest lucru pentru țară? Având în vedere că, așa cum ați remarcat, căderea lui Bolojan ar putea însemna o respingere a acestor politici reformiste, inclusiv a consolidării financiare.

Nu sunt pe deplin convins că abandonarea va fi completă. Desigur, am spus că multe lucruri sunt imprevizibile, dar este logic să continuăm reformele, având în vedere că România se bazează pe fondurile din Planul de redresare și reziliență tocmai pentru a asigura investițiile.

De fapt, România funcționează, iar economia continuă să existe și să se mențină la un anumit nivel, deloc rău, indiferent de inflație și de deficitul bugetar, deoarece există investiții publice semnificative – 31 de miliarde de euro anul trecut. Există, de asemenea, investiții străine semnificative – 8,1 miliarde de euro anul trecut. Cu alte cuvinte, economia românească este atractivă pentru dezvoltarea afacerilor chiar și în aceste condiții.

Guvernul sprijină, de exemplu, construcția de drumuri, iar autostrăzile se construiesc într-un ritm rapid, ceea ce duce, desigur, la revitalizarea necesară a anumitor regiuni care fuseseră lăsate în urmă. Așadar, România are punctele sale forte chiar și în acest moment. Unii economiști spun că, deși este alarmant să vedem o inflație de 10% pentru primul trimestru pe bază anuală, de fapt asistăm mai degrabă la o corecție. După o lungă perioadă de creștere economică, economia se corectează acum – aceasta este o opinie – și ar putea ieși ceva mai puternică odată ce va depăși această criză.

Așadar, mă aștept ca reformele să fie menținute într-o oarecare măsură, dar poate că măsurile de austeritate care au fost stricte până acum nu vor mai fi la fel de stricte.

Deoarece nemulțumirea este evidentă și vizibilă în cadrul protestelor, există opinia că Bolojan a lovit mai puternic grupurile economice mai slabe prin intermediul reformelor, în timp ce grupurile mai privilegiate (de exemplu, din sistemul judiciar) au rămas, într-un anumit sens, aproape neafectate de aceste reforme. Cu alte cuvinte, există un sentiment de nedreptate. Tocmai acest sentiment este cel pe care social-democrații probabil că îl exploatează – ei au făcut parte din guvernul care a votat aceste reforme, dar acum se distanțează de Bolojan, ca și cum el ar fi singurul responsabil pentru toate acestea, în timp ce ei, desigur, au fost de partea poporului.

Dar, așa cum am spus, în opinia mea, România trebuie să continue cu aceste politici bazate pe investiții – o creștere care nu se mai bazează în primul rând pe consum, așa cum era acum doi ani, ci o creștere bazată pe investiții. Și pentru asta vor fi necesare fonduri europene, atât în cadrul Planului de redresare și reziliență, cât și fondurile standard din cadrul financiar multianual.

Domnule Mitev, să ne uităm la datoria publică a României, având în vedere că are rate ale dobânzii destul de ridicate, ceea ce, desigur, o face atractivă pentru investitori. Dar există riscul ca situația să se agraveze dacă luăm în considerare posibilitatea unei crize politice prelungite în țară, chiar dacă, de fapt, nu am mai avut alegeri parlamentare anticipate în România din 1989, spre deosebire de Bulgaria, de exemplu?

Observăm deja o deteriorare a ratelor dobânzilor, care erau în jur de 6,4 % în februarie și sunt acum de 7,3 %, dacă nu mă înșel, sau cu siguranță peste 7 %. În plus, leul se depreciază și există temeri că ar putea ajunge chiar la 6 lei pe euro. Permiteți-mi să vă reamintesc că, în urmă cu o săptămână, cursul era de 5,09 lei pe euro, iar ieri se situa în jur de 5,26 lei pe euro. Acest lucru, desigur, îngrijorează oamenii obișnuiți, care, în ultimul an sau mai mult, nu au înregistrat creșteri salariale semnificative sau aproape deloc, întrucât salariile din sectorul public au fost înghețate. Puterea lor de cumpărare este în scădere și așa mai departe.

Așadar, există într-adevăr astfel de temeri, iar aceasta este tocmai provocarea – faptul că în prezent există două crize. Una este că sistemul politic are nevoie, în mod tradițional, de timp pentru a se adapta atunci când o „configurație”, dacă pot folosi acest termen, sau o formulă de guvernare, se destramă. Cealaltă este că piețele financiare și economia așteaptă și vor să știe cine semnează deciziile, cine le ia și pe cine se poate conta pentru stabilitate. Și în această privință, va trebui să vedem ce se va întâmpla.

Cred că există posibilitatea ca Nicușor Dan să susțină o figură apolitică pentru a fi nominalizată ca prim-ministru, și există opinia că aceasta ar putea fi o persoană cu un profil mai tehnocratic. Dacă acest lucru se va întâmpla și cine ar putea fi acea persoană, rămâne de văzut în urma negocierilor și discuțiilor din luna următoare.

Și în ciuda acestui tablou macroeconomic și a condițiilor financiare – mai ales când vorbim despre ratingul de credit și datoria publică a României – ce vedem pe piața locală de capital, la Bursa de Valori din București? Am observat o reacție după demiterea guvernului și după adoptarea cu succes a moțiunii de neîncredere? Am observat o reacție la Bursa de Valori din București, care, în ciuda tuturor lucrurilor, trebuie să recunoaștem că a fost una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere și cele mai bune performanțe din Europa Centrală și de Est în ultimul an?

Da, Bursa de Valori din București este în plină expansiune. A existat o scurtă scădere când s-a luat decizia privind votul de neîncredere, dar, în realitate, indicele bursier rămâne foarte ridicat – aproape de 29.000 de puncte, ceea ce reprezintă aproape un nivel record. Ar putea fi interesant pentru ascultătorii și telespectatorii noștri să afle că Bursa de Valori din București este considerată o piață de nivel superior conform anumitor criterii. Este clasificată ca piață emergentă, spre deosebire de Bursa de Valori din Bulgaria, care este o piață de frontieră. Aceasta înseamnă că Bursa de Valori din București atrage fonduri din New York, Londra și Frankfurt într-o măsură mult mai mare decât cea bulgară, iar acest lucru, desigur, afectează prețurile acțiunilor, care sunt în creștere accentuată de ceva vreme. În plus, România a reușit cumva, într-o măsură mai mare decât Bulgaria, să promoveze o cultură a educației financiare în rândul unui număr mai mare de cetățeni, întrucât, în martie anul acesta, existau 285.000 de investitori individuali la Bursa de Valori din București.

Nu în ultimul rând – un aspect care este, de asemenea, discutat aici în așteptarea noului guvern – este faptul că întreprinderile de stat ar putea fi listate prin vânzarea de participații minoritare la bursă. Acest lucru s-a întâmplat în România în ultimii ani, reușind astfel să-și ridice statutul la un nivel superior, pe măsură ce volumele de tranzacționare au crescut. Asistăm la un alt tip de bursă, aș spune, având în vedere că știm că la Bursa de Valori din Bulgaria diferențele dintre „vânzare” și „cumpărare” sunt relativ mari, în timp ce la Bursa de Valori din București nu este cazul. Acolo, este ușor să intri și să ieși dintr-o poziție; există o lichiditate mai mare. Și, nu în ultimul rând, există planuri de dezvoltare ulterioară, de exemplu, prin oferirea de instrumente derivate. Din câte îmi dau seama din relatările mass-media, acest lucru ar trebui finalizat foarte curând. Se așteaptă, de asemenea, introducerea vânzării în lipsă (short sells) după finalizarea unei reforme bursiere legate de înființarea și funcționarea așa-numitei contrapartide centrale – o entitate care va face legătura între bursa de energie și bursa de valori.

În acest sens, mi se pare, de asemenea, că Bursa de Valori din București ar putea fi de interes pentru publicul nostru, pentru cercurile financiare și pentru cetățenii obișnuiți. Aș dori doar să menționez aici că, dacă cineva dorește să investească la Bursa de Valori din București – întrucât este logic ca noi, ca țară vecină, să avem un interes – în acest moment, pe baza cercetărilor mele personale, acest lucru este destul de dificil. Aș spune că este aproape imposibil pentru un investitor individual, deoarece principalii brokeri de investiții din Bulgaria pur și simplu nu oferă o astfel de opțiune. Experiența mea în discuțiile pe această temă cu unii brokeri de investiții români arată, de asemenea, că nu este atât de ușor pentru un bulgar să-și deschidă un cont. Dar, în orice caz, cred că Bursa de Valori din București poate servi drept sursă de inspirație pentru multe inițiative pe care și noi le discutăm ca pași necesari.

Aș adăuga la observațiile dumneavoastră, desigur, că, deși nu există intermediari de investiții direcți care să ofere o astfel de opțiune, există fondurile „Expat Capital” – domnul Nikolay Vassilev a fost alături de noi acum câteva săptămâni. Aceștia au expunere la bursa românească prin fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri). Dar ceea ce ați remarcat a fost esențial, în opinia mea, inclusiv rolul privatizării participațiilor minoritare. În opinia dumneavoastră, acesta este principalul catalizator pentru consolidarea pieței locale de capital de la Bursa de Valori din București, astfel încât aceasta să poată depăși piața bulgară atât în ceea ce privește lichiditatea, cât și capitalizarea de piață, având în vedere că, în urmă cu câteva decenii, au pornit de la niveluri aproximativ egale?

Poate ar trebui să adaug aici că bursa de valori din România este dominată în mare parte de companiile din sectorul energetic. De exemplu, cel mai mare furnizor de energie electrică – Hidroelectrica, care este de fapt o companie de stat ce produce energie electrică din centrale hidroelectrice – are (dacă nu mă înșel, pe baza celor mai recente informații) aproximativ un milion de clienți. Această companie este uriașă în ceea ce privește capitalizarea de piață. Listarea sa a dus la creșterea și mai mare a capitalizării de piață și a oferit oportunități pentru mulți oameni – cetățeni obișnuiți și investitori individuali. Nu mă refer doar la această companie; în general, listarea acestor companii (acesta este doar un exemplu) a permis oamenilor să cumpere acțiuni, iar dividendele pe care le plătesc arată destul de bine. Guvernul are o politică, mai ales în aceste vremuri de criză, de a colecta dividende de la companiile de stat, deoarece are nevoie de fondurile pe care acestea le generează. Așadar, există dividende, și cred că acest lucru stimulează tranzacționarea pe piața de valori.

Un alt aspect, o altă măsură care stimulează tranzacționarea la bursă, a fost introducerea opțiunii de a achiziționa titluri de stat – așa-numitele Fidelis. Văd că acest lucru este discutat și aici; au existat modificări legislative și propuneri în acest sens. În România, acest lucru există de ceva timp și, de fapt, o mare parte dintre investitorii individuali intră pe Bursa de Valori din București efectuând mai întâi tocmai astfel de achiziții de titluri de stat. Poate că este o politică înțeleaptă ca titlurile de stat să fie deținute de propria populație a țării.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Mitev, pentru această conversație. Invitatul nostru a fost Vladimir Mitev, jurnalist și fondator al site-ului web Podul Prieteniei, care a discutat despre criza politică din România și perspectivele vecinului nostru din nord.

Foto: (sursă. Bursa de Valori din București)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author