În perspectiva revizuirilor ratingurilor, România reduce deficitul bugetar pentru prima jumătate a anului 2026 la 2% din PIB

Ministerul Finanțelor Publice (România), 24 iulie 2026

Rezumat

Următoarele sunt principalele concluzii și tendințele generale desprinse din analiza datelor bugetare cuprinse în comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor Publice din România la 24 iulie 2026:

1. Consolidare fiscală semnificativă

România a înregistrat o ajustare bugetară marcantă în prima jumătate a anului, reducând considerabil deficitul său în raport cu dimensiunea economiei. Această performanță transmite un semnal puternic de stabilitate piețelor internaționale și reduce riscul unei retrogradări a ratingului de credit al țării, prevenind astfel o creștere a costului împrumuturilor publice.

2. Extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării veniturilor

Veniturle publice au crescut într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile. Factorii-cheie au fost:

• Măsuri legislative: Eliminarea unor stimulente fiscale specifice în sectoare precum IT, construcții și agricultură.
• Consolidarea colectării impozitelor: Creșterea eficienței în colectarea TVA-ului și a contribuțiilor la asigurările sociale, coroborată cu rambursări mai rapide ale TVA-ului către întreprinderi pentru a susține lichiditatea în economie.

3. Disciplină în cheltuielile curente

Ajustarea bugetară s-a bazat pe o restrângere strictă a cheltuielilor din bugetul de stat:

• Controlul salariilor din sectorul public: Costurile cu personalul au scăzut ca pondere în economie prin plafonarea salariilor și reducerea anumitor indemnizații.
• Presiuni din partea plăților de dobânzi și a sistemului de sănătate: Economiile realizate la salarii au fost parțial compensate de creșterea costurilor dobânzilor la datoria publică și de plățile din sectorul sănătății.

4. Reorientarea investițiilor către fondurile europene

Structura de finanțare a proiectelor publice s-a schimbat radical:

• Dependență sporită de UE: Programele de investiții ale țării s-au bazat în principal pe resurse externe nerambursabile și pe fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Protejarea bugetului național: Utilizarea fondurilor europene a compensat reducerea alocărilor din resursele proprii ale statului, menținând în același timp un ritm ridicat de execuție a investițiilor.

Comunicat de presă

România și-a redus deficitul bugetar consolidat la 2% din produsul intern brut în prima jumătate a anului 2026, de la 3,64% în perioada corespunzătoare a anului anterior, consolidând poziția guvernului în perspectiva viitoarelor evaluări ale ratingului suveran de către Fitch Ratings și Moody’s. Deficitul a scăzut cu 1,65 puncte procentuale din PIB și cu aproape 28,8 miliarde de lei (5,51 miliarde de euro) în termeni nominali, ajungând la 41,03 miliarde de lei (7,84 miliarde de euro), comparativ cu 69,80 miliarde de lei (13,34 miliarde de euro) în primele șase luni ale anului 2025, a precizat Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Aceste cifre oferă guvernului un indicator-cheie al credibilității fiscale, în contextul în care România urmărește să-și mențină statutul de „investment grade”. O retrogradare ar risca să crească costurile de împrumut suveran, să slăbească încrederea investitorilor și să sporească presiunea asupra finanțelor publice.

„Execuția bugetară din primul semestru transmite un semnal puternic privind credibilitatea României în perspectiva viitoarelor evaluări ale agențiilor Fitch și Moody’s”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală dă roade și că România își respectă angajamentele. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se menține prin consecvență. România nu își poate permite să schimbe cursul”, a adăugat acesta.

Veniturile cresc cu 10,3%

Veniturile totale ale statului au crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 342,52 miliarde de lei (65,49 miliarde de euro) în primul semestru. Ca pondere din PIB, veniturile au crescut cu 0,46 puncte procentuale, susținute de încasările din impozite și de fluxurile de fonduri din Uniunea Europeană.

Veniturile din impozitul pe salarii și pe veniturile personale au crescut cu 11,1%, ajungând la 33,71 miliarde de lei (6,44 miliarde de euro). Încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 29,9%, reflectând distribuțiile concentrate în decembrie 2025, ca urmare a modificărilor aduse impozitării dividendelor. Încasările asociate Declarației Unice de Impozit din România au crescut cu 21%. Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,8%, comparativ cu o creștere de 3,1% a masei salariale la nivelul întregii economii.

Ministerul Finanțelor a atribuit o parte din această evoluție eliminării scutirilor fiscale pentru angajații din sectorul construcțiilor, agriculturii, prelucrării alimentelor și tehnologiei informației.

Contribuțiile la asigurările sociale au crescut cu 7,1%, ajungând la 110,86 miliarde de lei (21,2 miliarde de euro), depășind ritmul de creștere al masei salariale. Ministerul a precizat că această creștere reflectă extinderea bazei de impozitare în temeiul Legii nr. 141/2025, precum și veniturile legate de Declarația fiscală unică.

Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 10,1%, ajungând la 18,97 miliarde de lei (3,63 miliarde de euro). Încasările fiscale de la companii au crescut cu 12,5%, incluzând o creștere de 17,5% în luna iunie, reflectând în principal plățile finale pentru anul fiscal 2025.

Creșterea încasărilor și a rambursărilor de TVA

Veniturile nete din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 25,1%, ajungând la 74,14 miliarde de lei. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,6% în urma modificărilor cotelor de impozitare introduse prin Legea nr. 141/2025.

Rambursările de TVA au atins 18 miliarde de lei (3,44 miliarde de euro), în creștere cu 9,7% față de 16,41 miliarde de lei (3,14 miliarde de euro) în prima jumătate a anului 2025.

Ministerul a declarat că creșterea încasărilor din TVA și a contribuțiilor la asigurările sociale reflectă o bază de impozitare mai largă și o colectare mai eficientă a veniturilor.

„Creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei (3,44 miliarde de euro) este un semnal important pentru economia reală”, a spus Nazare. „Rambursările mai mari oferă sprijin direct întreprinderilor, injectează lichidități în companiile românești, reduc blocajele din lanțurile comerciale și oferă antreprenorilor o mai mare previzibilitate.”

Veniturile din accize au crescut cu 5,9%, ajungând la 23,25 miliarde de lei (4,45 miliarde de euro), susținute în principal de o creștere de 13,9% a încasărilor din produsele energetice.

Veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, ajungând la 24,13 miliarde de lei (4,61 miliarde de euro). Ministerul a atribuit o parte din această scădere unui efect de bază, întrucât prima jumătate a anului 2025 a inclus 1,6 miliarde de lei (310 milioane de euro) din fonduri de ajutor de stat recuperate.

Rambursările UE pentru cheltuielile deja efectuate, împreună cu donațiile, au crescut cu 20,8%, ajungând la 30,29 miliarde de lei (5,79 miliarde de euro)

Creșterea cheltuielilor încetinește, în timp ce ponderea acestora în PIB scade

Cheltuielile totale au crescut cu 0,8% în termeni nominali față de anul precedent, ajungând la 383,55 miliarde de lei (73,3 miliarde de euro), un ritm considerabil mai lent decât creșterea de 10,3% a veniturilor publice.

Totuși, raportate la dimensiunea economiei, cheltuielile au scăzut la 18,66% din PIB, de la 19,85% în prima jumătate a anului 2025, o reducere de 1,19 puncte procentuale.

Ministerul Finanțelor a declarat că această ajustare reflectă eforturile de a limita cheltuielile curente, menținând în același timp investițiile publice și absorbția fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.

Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 3,3 miliarde de lei (630 de milioane de euro), ajungând la 82,11 miliarde de lei (15,7 miliarde de euro), reducându-se la 4% din PIB de la 4,5% în anul precedent. Ministerul a atribuit această scădere reducerilor anumitor indemnizații și măsurilor menite să limiteze cheltuielile salariale din sectorul public în anii 2025 și 2026.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,6%, ajungând la 49,42 miliarde de lei (9,45 miliarde de euro), în principal din cauza creșterii plăților pentru asistența medicală, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei (790 de milioane de euro), ajungând la 29,37 miliarde de lei (5,62 miliarde de euro), echivalentul a 1,4% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut cu 0,5%, ajungând la 126 miliarde de lei (24,09 miliarde de euro). Subvențiile s-au ridicat la 6,7 miliarde de lei, în timp ce celelalte cheltuieli au scăzut cu 2,19 miliarde de lei (420 milioane de euro), ajungând la 6,82 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro).

Finanțarea investițiilor se reorientează către surse europene

România și-a modificat structura de finanțare a programului de investiții publice în prima jumătate a anului, bazându-se din ce în ce mai mult pe fonduri europene și mai puțin pe resursele bugetului de stat.

Cheltuielile totale pentru investiții publice au crescut cu 9,52 miliarde de lei (1,82 miliarde de euro), ajungând la 59,96 miliarde de lei (11,46 miliarde de euro), de la 50,44 miliarde de lei (9,64 miliarde de euro) în aceeași perioadă a anului 2025. Din această sumă, 70,94% a fost finanțată prin fonduri europene nerambursabile și prin componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Plățile pentru proiectele sprijinite prin cadrul financiar al UE pentru perioada 2021–2027 și prin granturile și împrumuturile din cadrul planului de redresare au crescut cu 15,32 miliarde de lei (2,93 miliarde de euro), respectiv cu 56,32%, față de anul precedent.

Utilizarea mai intensă a finanțării europene a compensat cu prisosință scăderea investițiilor finanțate din surse interne. Ministerul a precizat că comparația a fost influențată și de o bază de referință neobișnuit de ridicată la începutul anului 2025, când guvernul a achitat obligațiile restante din cadrul programelor naționale de investiții, a efectuat o aport de capital către Carpatica Feroviar România și a înregistrat plăți specifice legate de apărare.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde de lei (7,11 miliarde de euro), acoperind programele de coeziune ale UE, subvențiile agricole, Fondul de Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență.

Foto: (sursă:‌ Pixabay, CC0)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author