Rezumat
Textul analizează filmul istoric „Columna” (1968), regizat de Mircea Drăgan, o coproducție franco-română care ilustrează perioada de după confruntările militare dintre daci și romani (anii 87-88 e.n. și războaiele ulterioare) și procesul de colonizare și integrare a noii provincii în Imperiul Roman.
Reperele principale ale acțiunii și personajelor:
- Începutul și destinul lui Decebal: Filmul debutează cu asediul Sarmizegetusei. Regele Decebal (Amza Pellea) este trădat de Bastos (Gheorghe Dinică) — un dac pragmatic care considera colaborarea cu Roma ca fiind singura soluție rațională — și este ucis de un comandant roman, moartea sa fiind prezentată într-o notă spiritualizată.
- Rezistența și romanizarea: După înfrângere, căpetenia Gerula (Ilarion Ciobanu) se retrage în munți pentru a continua rezistența anti-romană și a educa noile generații în spiritul libertății. În paralel, comandantul roman Tiberius (Richard Johnson) coordonează construirea unui castru și procesul lent de urbanizare și latinizare, marcat de neîncrederea reciprocă dintre cuceritori și băștinași.
- Distribuția și clișeele cinematografice: Distribuția include actori străini mai puțin cunoscuți și dublați (Richard Johnson, Antonella Lualdi în rolul Andradei) alături de mari actori români. Autorul notează prezența unor clișee specifice filmelor istorice din epoca comunistă: dacul bătrân și înțelept (Emil Botta) care oferă replici moralizatoare, dar banale, și legionarul Sabinus (Florin Piersic), a cărui relație cu o femeie dacă exemplifică cinematografic conceptul școlar de „etnogeneză a poporului român”.
- Tonalitatea naționalistă și propaganda: Pelicula folosește cadre largi cu peisaje montane pentru promovarea turistică. Spre final, naționalismul este nuanțat: dacii liberi și romanii se aliază pentru a respinge o invazie barbară, sugerând destinul comun pe același pământ. Textul concluzionează, pe un ton ironic, că filmul abundă în imagini cu daci care caută aur, mănâncă carne și brânză sau privesc uimiți realizările tehnologice ale romanilor (cum ar fi apeductele).
Recenzie
Cum probabil nu e chiar common knowledge, prima confruntare militară semnificativă dintre daci și romani are loc în anii 87-88 e.n. și se încheie cu o remiză: dacii câștigă prima bătălie, următoarea e câștigată de romani, însă dacii obțin condiții favorabile și Decebal începe să creadă că ar putea rămâne în afara Romei. Nu doar atât, dar conducătorul dacilor se întinde mai mult decât îi este plapuma, cum spun românii, și atacă teritoriile romane la sud de Dunăre. Asta nu poate rămâne așa și războiul reîncepe. Dacii pierd decisiv (asta cred că se știe) și teritoriul lor va deveni provincie romană, iar filmul Columna ne arată cum a decurs colonizarea romană.
Filmul începe cu bătălia decisivă de la Sarmisegetuza, capitala geto-dacilor, dar acum asediată de romani fără ca dacii să mai aibă vreo șansă de izbândă sau să mai găsească vreun truc precum bolovanii aruncați de pe munți. Îl vedem pe Decebal însuși, adică pe acelașu Amza Pellea, înarmat cu o sabie curbată dacică numită falx (m-am jucat prea mult Rome Total War în liceu, știu), dar care va fi trădat de un personaj interpretat de Gheorghe Dinică. Un comandant roman ambițios îl prinde din urmă pe regele Decebal și decide că acesta nu merită să fie adus la Roma ca prizonier de război și-l ucide, iar restul dacilor sunt împrăștiați și nu mai opun rezistență. Sau cel puțin așa credem. Un comandant loial pe nume Gerula se ascunde în munți, un clișeu destul de recurent în filmele istorice românești din vremea socialismului de stat. Acest Gerula va continua o rezistență anti-romană și va educa noile generații de copii daci în ura față de Roma și setea pentru libertate a tuturor dacilor de pe aceste meleaguri. Dar până la acea visată eliberare a dacilor, Roma este victorioasă și acum teritoriile cucerite trebuie civilizate, pardon, voiam să scriu integrate în imperiu. Mare parte din film este o cronică cinematografică a romanizării teritoriilor de la nord de Dunăre cucerite de romani, deci ce a urmat după înfrângerea lui Decebal. Vedem încercările lui Tiberius, comandantul roman, de-a construi un castru pentru legionarii săi, apoi procesul de lentă urbanizare și pătrundere a culturii latine în aceste noi teritorii cucerite. Dar latinizarea este un proces lent, supușii daci nu au încredere în romanii care i-au cucerit și de cealaltă parte sentimentul este mutual, ceea ce înseamnă că vom vedea tablouri istorice care probabil se voiau a rămâne în mentalul colectiv al românilor.
Tot o coproducție franco-română, Columna are în distribuție actori destul de obscuri pentru un cinefil din prezent, ceea ce era de așteptat, deoarece oricum autoritățile comuniste nu ar fi dat bani pe nume celebre. Comandantul Tiberius este interpretat de Richard Johnson și o actriță italiancă Antonella Lualdi o interpretează pe Andrada, fiica lui Decebal. Distribuție străină low-cost, cum ar veni, cu voci au fost dublate. De partea cealaltă, Ilarion Ciobanu îl interpretează pe Gerula, căpetenia dacă și apropiatul lui Decebal care nu a renunțat la luptă. Nume inventate, evident. Gheorghe Dinică e din nou un trădător, de data asta în rolul dacului pe nume Bastos care îi trădează pe ai lui deoarece crede că lumea dacilor poate exista doar alături de Roma (cel mai bine adaptat la realitățile politice ale lumii lui dintre toți dacii, singurul dac rațional, trebuie să recunoaștem), deci le-a trădat romanilor planurile lui Decebal – dar și pentru că este împotriva lui Decebal. Aceiași actori români cu bărbi de recuzită, lipite pe față, Decebal moare și în ultimele lui momente de viață vede orizontul cu munții locului , deci o spiritualizare a morții unui erou strămoșesc. Poetul Emil Botta interpretează un bătrân dac înțelept, clișeul dacului cu barbă căruntă și înțelept, care livrează panseuri ce se vor mostre de înțelepciune, dar de fapt sunt doar niște banalități, precum: ,,Decebal voia să apere acolo țara de năvala necunoscuturilor miezului nopții’’, despre o imaginată cetate pe care Decebal voia s-o construiască pe un vârf de munte și care, conform, înțeleptului dac, ar fi fost de necucerit (se pare că nici înțelepții dacilor nu auziseră de mașinile de asediu romane precum berbecul, turnul de asalt sau ballista). Personajul lui Florin Piersic, legionarul roman Sabinus e martor la un fel de ritual feminin dacic (corespondența socialistă a erotismului folk precreștin, probabil) și prin relația acestui personaj cu o femeie dacă ni se oferă un exemplu cinematografic de ceea ce la școală s-a numit etnogeneza poporului roman.
Toate filmele istorice apărute înainte de 1989 au fost și un bun pretext pentru promovare turistică prin cadre largi cu peisaje, munți, păduri, frumusețile locului, adică și nici acest film nu dezamăgește. Legat de acea etnogeneză a istoricilor, adică formarea timp de un mileniu a limbii românești, este curios că, în ultimele zece minute din acest film, dacii liberi se aliază romanilor pentru a respinge invazia unor barbari atrași de colonia romană, de unde putem înțelege că naționalismul este aici în doze mai reduse, un mic zgomot de fundal, daci și romani și urmașii lor obligați să apere același pământ neschimbat de trecerea timpului. Dacă vrei să vezi un film din care vei afla că activitatea preferată a dacilor era să găsească aur și să cearnă toată ziua nisip în râuri, să vezi aceleași secvențe cu daci înfulecând hălci de carne, dar acum și brânză, Columna din 1968 este filmul pentru tine. De asemenea, când unul dintre daci remarcă uimit în mijlocul unor daci suspicioși apeductele construite de romani, știm că avem în față vechea întrebare ce va fi pusă de grupul Monty Python: ’what did the Romans ever did for us?’
Columna (1968), regie Mircea Drăgan, cu: Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ilarion Ciobanu, Antonella Lualdi.
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
