De la gaze la poduri: România și Bulgaria pe axa strategică Sud–Nord

Răzvan Munteanu, Ziare, 13 iulie 2026

Rezumat

România și Bulgaria trec de la statutul de simple țări de tranzit la cel de piloni centrali ai axei strategice Sud-Nord a Europei, aflată în plină dezvoltare. Această integrare combină infrastructura energetică cu mobilitatea rutieră, feroviară, fluvială și militară pentru a consolida securitatea regională, competitivitatea economică și conectivitatea europeană.

1. Coridorul Vertical de Gaz 

Coridorul vertical de gaze este un proiect energetic de înaltă prioritate conceput pentru a diversifica rutele de aprovizionare cu gaze naturale prin transportul a aproximativ 10 miliarde de m³ anual din surse alternative (de exemplu, SUA, Algeria și Egipt) prin Grecia, Bulgaria, România și Ungaria.

• Efortul Bulgariei în domeniul infrastructurii: După ce a fost criticată în 2022 pentru că reprezenta un gâtuire regională, Bulgaria a desemnat Coridorul vertical de gaze drept prioritate strategică în 2024. Sofia construiește în prezent trei componente cheie, aproximativ două treimi din conducte fiind deja instalate:
  • Bucla Kulata–Kresna: o conductă de înaltă presiune de 48 km (67,6 milioane de euro).
  • Conducta Piperevo–Pernik: o conductă de înaltă presiune de 53 km și stații de compresie (51,4 milioane de euro).
  • Bucla Rupcha–Vetrino: o conductă de înaltă presiune de 61 km (180,9 milioane de euro).
• Capacitate și calendar: Finalizarea acestor proiecte este programată până la sfârșitul anului 2026, ceea ce va spori capacitatea de tranzit a gazelor din Grecia către România cu 50% până la 70%.
• Cadrul comercial: Începând cu anul gazier 2026–2027, o nouă politică tarifară armonizată și un sistem flexibil de rezervare a capacității vor reduce costurile de tranzit pentru a atrage noi furnizori.

2. Extinderea coridorului de transport sud–nord

Securitatea energetică este sincronizată cu logistica fizică. La 30 ianuarie 2026, reprezentanții regionali și Comisia Europeană s-au întâlnit pentru a alinia planificarea unui coridor multimodal mai amplu, care să cuprindă infrastructura rutieră, feroviară, digitală și militară.

• Al treilea pod peste Dunăre (Ruse–Giurgiu): Acest proiect-cheie va rezolva un important blocaj în transporturi. Podul combinat rutier-feroviar planificat, cu o lungime de 2 km, a primit o finanțare de 6,9 milioane de euro din partea UE pentru studii de prefezabilitate. Documentația va fi finalizată până la sfârșitul anului 2026/începutul anului 2027, construcția fiind prevăzută pentru perioada 2031–2032. Podul va include 15 km de infrastructură de acces pe ambele maluri, cu legătură directă la autostrada bulgară Ruse–Veliko Tarnovo.
• Îmbunătățiri feroviare și fluviale transfrontaliere: Prioritățile imediate includ electrificarea liniei feroviare existente Ruse–Giurgiu și reluarea serviciilor locale de feribot. În plus, proiectului FAST Danube 2 i se acordă prioritate pentru îmbunătățirea navigabilității fluviale de-a lungul sectorului comun româno-bulgar.
• Viitoare noduri regionale: Studiile conceptuale pe termen lung evaluează posibilitatea construirii unor poduri suplimentare la Nicopole–Turnu Măgurele și Silistra–Călărași pentru a stimula creșterea industrială și a reduce disparitățile economice din comunitățile de frontieră.

Analiză

În ultimii ani, România și Bulgaria au trecut de la statutul de state de tranzit la cel de actori-cheie în dezvoltarea noii axe strategice Sud–Nord a Europei. Coridorul Vertical de Gaze (CVG) și proiectele de conectivitate rutieră, feroviară și fluvială nu reprezintă inițiative separate, ci componente ale aceleiași viziuni privind consolidarea securității, mobilității și competitivității regionale. Pentru București, cooperarea cu Sofia deschide oportunități importante de dezvoltare economică, valorificare a poziției geografice și creștere a relevanței strategice în cadrul Uniunii Europene.

Prea puțin obișnuiți sã privim cãtre vecini, a sosit momentul sã schimbãm paradigma.

Coridorul Vertical: de la proiect regional la prioritate strategică europeană

Coridorul Vertical de Gaze reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică dezvoltate în Europa Centrală și de Sud-Est, având ca obiectiv consolidarea securității energetice regionale prin diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale. Potrivit estimărilor actuale, coridorul va permite transportul a aproximativ 10 miliarde m³ de gaze naturale anual, facilitând accesul resurse provenite din Statele Unite, Algeria, Egipt și din alte surse alternative.

Coridorul este rezultatul unei inițiative regionale dezvoltate în cadrul Inițiativei pentru Conectivitatea Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), România fiind, prin Transgaz, unul dintre principalii promotori ai proiectului încă din 2016. Împreună cu operatorii de transport din Grecia, Bulgaria și Ungaria, Transgaz a contribuit la transformarea conceptului de interconectare pe axa sud–nord într-un proiect concret de infrastructură, menit să consolideze securitatea energetică, diversificarea surselor de aprovizionare și integrarea piețelor regionale de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est.

Investițiile Bulgariei schimbă echilibrul energetic al regiunii

Dacã pânã in 2022 proiectul a avansat lent, izbucnirea rãzboiului din Ucraina a ridicat miza strategicã a acestuia, Bruxellesul fãcând presiuni pentru accelerarea proiectului. Acest lucru a determinat Parlamentul Bulgariei să adopte, în martie 2024, o lege specială prin care proiectul a fost declarat prioritate strategică, fiind aprobate garanții de stat pentru finanțare. Astfel, Bulgaria a fost prima țară care a început construirea componentelor individuale ale Coridorul vertical de gaze pe teritoriul său, pentru ca Bulgartransgaz EAD să poatã realiza tranzitul unor volume tot mai mari de gaze naturale provenite din surse diverse către diferiți consumatori finali din Europa Centrală și de Est.

Cele trei componente principale ale viitorului proiect de gaze, al căror obiectiv principal este creșterea capacităților în punctele de interconectare Sidirokastro/Kulata (Grecia/Bulgaria) și Kardam/Negru Vodă (Bulgaria/România), sunt:

1. Proiectul Loop de la Kulata la Kresna;
2. Conducta de transport gaze Piperevo – Pernik;
3. Proiectul Loop de la Rupcha la Vetrino.

Astfel, prima componentă a proiectului CVG este așa-numitul Proiect Loop Kulata–Kresna, implementat în trei etape desfășurate simultan: partea liniară – o nouă rută de transport al gazelor, o stație de comprimare la Kulata și o stație de comprimare la Kresna. Proiectul prevede construirea unei noi conducte de gaze de înaltă presiune, cu diametrul DN 700 și o lungime de aproximativ 48 km. Valoarea estimată a acestei componente este de 67.628.275 euro, fără TVA.

A doua componentă este Conducta de transport gaze Piperevo–Pernik, care este de asemenea implementată în trei etape desfășurate în paralel: partea liniară – o nouă conductă de transport gaze, stația de comprimare Piperevo 2 și stația automată de reglare și comprimare a gazelor Radomir. Proiectul include construirea unei conducte de gaze de înaltă presiune cu diametrul DN 500 și o lungime de aproximativ 53 km, a stației automate de reglare și comprimare Radomir și a unei ramificații de conductă aferente acesteia. Valoarea estimată a componentei este de 51.425.711 euro, fără TVA.

A treia componentă este Proiectul Loop Rupcha–Vetrino, implementat în două etape desfășurate simultan: partea liniară – o nouă conductă de transport gaze și stația de comprimare Vetrino. Proiectul include construirea unei conducte de gaze de înaltă presiune cu diametrul DN 1200 și o lungime de aproximativ 61 km. Valoarea estimată a componentei este de 180.905.318 euro, fără TVA.

Construirea acestor trei componente și integrarea lor în rețeaua națională de gaze a Bulgariei vor asigura o creștere cuprinsă între 50% și 70% a capacității de tranzit al gazelor din Grecia, prin Bulgaria, către România.

Astel, dacã criticile Bruxellesului din 2022 vizau în special Bulgaria, a cãrei infrastructurã ce viza conectivitatea cu Romania și Grecia era privitã era privitã ca principalul „bottleneck” al coridorului, efortul Sofiei a fãcut ca astãzi Bulgaria sã fie unul dintre liderii acestui proiect.

La nivelul implementării, lucrările aferente componentei bulgare a CVG înregistrează un progres semnificativ. În prezent, aproximativ două treimi din conducte au fost deja instalate pe traseele celor trei investiții aflate în derulare. Potrivit calendarului actual, finalizarea acestor componente este estimată pentru sfârșitul anului 2026, ceea ce va permite punerea în exploatare a segmentului bulgar al coridorului și începerea transportului volumelor de gaze naturale rezervate prin această rută.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, statele participante și operatorii sistemelor de transport urmăresc crearea unui cadru comercial care să faciliteze utilizarea coridorului în condiții competitive. În acest sens, în cadrul reuniunii desfășurate recent la Atena, operatorii implicați în proiect, împreună cu Comisia Europeană, au convenit asupra unui mecanism comercial pe termen lung, destinat să ofere stabilitate și predictibilitate fluxurilor de gaze naturale către statele conectate la această axă de transport.

Elementul central al noului cadru îl constituie armonizarea condițiilor de acces la capacitățile de transport și introducerea unei politici tarifare adaptate cerințelor pieței. Începând cu anul gazier 2026–2027, utilizatorii vor avea posibilitatea de a rezerva capacitate pentru intervale zilnice, lunare, trimestriale sau anuale, ceea ce va oferi un grad mai mare de flexibilitate comercială și va facilita planificarea atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Aceste măsuri completează eforturile depuse în ultimii ani pentru creșterea atractivității economice a coridorului. De-a lungul traseului au fost operate, în două etape succesive, reduceri ale tarifelor de tranzit, iar noul pachet comercial consolidează acest proces prin condiții mai avantajoase de acces la infrastructură. Se estimează că aceste modificări vor contribui la extinderea bazei de utilizatori și vor stimula interesul unor noi furnizori de gaze naturale pentru utilizarea Coridorului Vertical.

Mai mult decât gaze: Coridorul Vertical și noua axă Sud–Nord

Importanța proiectului depășește însă dimensiunea energetică, acesta fiind integrat într-o viziune mai amplă privind dezvoltarea conectivității pe direcția sud–nord în Europa. Din această perspectivă, Grecia, România și Bulgaria ocupă o poziție geografică strategică.

Așadar, investițiile realizate pe teritoriul Bulgariei contribuie atât la consolidarea securității energetice regionale, cât și la dezvoltarea infrastructurii de transport și logistică.

În vederea coordonării acestor investiții, la 30 ianuarie 2026 a fost organizată la Sofia prima reuniune oficială de lucru între reprezentanții Greciei, Bulgariei, României și ai Comisiei Europene, dedicată dezvoltării Coridorului de Transport Sud–Nord. Întâlnirea a avut ca obiectiv sincronizarea etapelor de planificare, proiectare și autorizare pentru proiectele comune, astfel încât implementarea acestora să se desfășoare într-un mod coordonat și să fie evitate întârzierile generate de procedurile administrative.

Astfel, implementarea Coridorului Vertical de Gaze trebuie privită în contextul dezvoltării unui coridor mai amplu de conectivitate pe direcția Sud–Nord, securitatea energetică și conectivitatea fizică reprezentând două componente complementare ale rezilienței economice și strategice a regiunii. În timp ce CVG asigură transportul resurselor energetice între Marea Mediterană și Europa Centrală, dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar facilitează circulația mărfurilor, serviciilor și investițiilor de-a lungul aceluiași ax geografic.

Podurile peste Dunăre și noua logică a interconectivității

În acest context, construirea celui de-al treilea pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu reprezintă una dintre investițiile-cheie pentru consolidarea conectivității dintre Bulgaria și România. Noul pod va elimina unul dintre principalele puncte de congestie de pe axa Sud–Nord și va completa infrastructura energetică prin dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, capabile să susțină creșterea schimburilor comerciale și mobilitatea regională.

Coridoarele strategice ale Uniunii Europene nu mai sunt concepute doar pentru un singur tip de infrastructură. Viziunea esta ca energia, transportul rutier, calea ferată, infrastructura digitală și mobilitatea militară să se sprijine reciproc. Astfel, dacă un stat investește simultan în conducte de gaze, poduri, căi ferate și autostrăzi pe același culoar geografic, rezultatul este un coridor logistic și energetic mult mai robust și mai atractiv pentru investiții.

De asemenea, există și o justificare economică. O infrastructură energetică performantă atrage investiții industriale, iar aceste investiții au nevoie de conexiuni rutiere și feroviare eficiente pentru aprovizionare și distribuție. În sens invers, dezvoltarea zonelor industriale și logistice generează o cerere mai mare de energie. Astfel, podurile, autostrăzile și conductele nu sunt proiecte concurente, ci investiții complementare care se susțin reciproc.

Viitorul pod este de importanță esențială pentru întregul coridor și joacă un rol strategic în conectivitatea dintre Europa de Sud și cea de Nord, contribuind și la reducerea traficului intens de pe infrastructurile existente de traversare a Dunării. Podul se numără, de asemenea, printre proiectele aprobate pentru finanțare în cadrul componentei de Mobilitate Militară a Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Între timp, proiectul construirii unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu continuă să avanseze în etapa de pregătire, fiind considerat una dintre investițiile strategice care vor consolida conectivitatea pe axa sud–nord. În prezent, proiectul se află în faza studiilor preliminare și a activităților de planificare, Comisia Europeană aprobând finanțarea studiului de prefezabilitate prin intermediul Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), cu o contribuție de 6,9 milioane euro. Valoarea totală a etapei de pregătire este estimată la 13,7 milioane euro, diferența urmând să fie asigurată în mod egal de România și Bulgaria.

Documentația tehnică, financiară, juridică și de mediu este programată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2026 sau, cel târziu, în prima parte a anului 2027. Proiectul vizează realizarea unui pod combinat, rutier și feroviar, cu o lungime estimată de aproximativ 2 km, precum și dezvoltarea infrastructurii de acces pe câte 15 km pe teritoriul fiecărui stat. Pe partea bulgară, noua traversare va fi conectată direct la autostrada Ruse–Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție, contribuind la integrarea acesteia în Coridorul de Transport Sud–Nord. În condițiile respectării calendarului actual de implementare, construcția podului ar putea fi finalizată în perioada 2031–2032.

România și oportunitatea unei noi axe strategice

Astfel, este necesarã dezvoltarea unor ample proiectte de investiții destinate consolidării conectivității dintre România și Bulgaria. Printre proiectele prioritare se numără electrificarea liniei feroviare care traversează actualul Pod al Dunării Ruse–Giurgiu, investiție ce va elimina una dintre principalele constrângeri operaționale ale transportului feroviar transfrontalier și va permite circulația continuă a trenurilor între cele două state. Totodată, autoritățile celor două țări analizează reluarea serviciului de transport cu feribotul între Ruse și Giurgiu, măsură care ar putea asigura o capacitate suplimentară de traversare a Dunării și o mai mare flexibilitate a fluxurilor de mărfuri și pasageri.

Pe termen mediu și lung, strategia de dezvoltare a conectivității româno-bulgare are în vedere extinderea infrastructurii de traversare a Dunării prin realizarea unor noi legături rutiere și feroviare. În acest sens, sunt analizate proiecte pentru construirea unor poduri la Nikopole–Turnu Măgurele și Silistra–Călărași, aflate în prezent în faza studiilor conceptuale și a evaluării oportunității.

Creșterea numărului de puncte de traversare a Dunării, corelată cu modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare existente, ar contribui la consolidarea Coridorului de Transport Sud–Nord și la dezvoltarea unei rețele logistice mai eficiente în regiune. Pe termen lung, aceste investiții au potențialul de a stimula dezvoltarea unor noi poli industriali și logistici în zona Dunării, de a atrage investiții și de a sprijini dezvoltarea economică a comunităților riverane din România și Bulgaria.

Astfel, pentru România, dezvoltarea Coridorului de Transport Sud–Nord reprezintă o oportunitate strategică pentru consolidarea conectivității cu Bulgaria și cu statele din sud-estul Europei, precum și pentru integrarea mai eficientă a infrastructurii naționale în rețeaua europeană de transport. În acest context, modernizarea infrastructurii existente și crearea unor noi puncte de traversare a Dunării sunt esențiale pentru eliminarea blocajelor de pe axa nord–sud și pentru creșterea capacității de transport de mărfuri și pasageri.

Sigur cã, din perspectiva Bucureștiului, dezvoltarea infrastructurii regionale trebuie corelată cu prioritățile investiționale și cu resursele financiare disponibile, în concordanță cu obiectivele stabilite la nivel național și european. În etapa actuală, un accent deosebit este pus pe implementarea proiectului FAST Danube 2, considerat o investiție prioritară pentru îmbunătățirea navigabilității pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și pentru creșterea eficienței Coridorului Rin–Dunăre. Cu toate cã, în acest context, promovarea unor noi proiecte de conectivitate rutieră și feroviară trebuie analizată în raport cu calendarul investițiilor deja asumate, România nu trebuie sã piardã nicio altã oportunitate.

Toate acestea pentru cã, extinderea infrastructurii de transport de-a lungul Dunării este de natură să stimuleze dezvoltarea unor noi platforme logistice și industriale, să faciliteze schimburile comerciale și să reducă decalajele de dezvoltare ale regiunilor de frontieră. Totodatã, o conectivitate mai bună va consolida rolul României în coridoarele europene de transport și va sprijini obiectivele Uniunii Europene privind mobilitatea, coeziunea teritorială și reziliența lanțurilor logistice.

Razvan Munteanu este directorul think tank-ului Chamber for Excellence in International Affairs, si autorul mai multor articole si carti de specialitate, fiind totodata colaboratorul unor publicatii media internationale si nationale.

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author