Lora Ingiova, Nova News, 7 mai 2026
Cuprins
Rezumat
Iată un rezumat al punctelor principale din interviul acordat de Vladimir Mitev pentru Nova News cu privire la situația politică și economică din România după căderea cabinetului Bolojan.
Criza politică
- Căderea cabinetului Bolojan este rezultatul unui vot de neîncredere (281 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare pentru adoptarea deciziei).
- Criza a fost provocată de retragerea social-democraților din coaliția de guvernare formată din patru partide.
- Motivele principale sunt complexe: nemulțumirea față de măsurile economice severe (înghețarea salariilor și a pensiilor), conflictele privind distribuirea resurselor și planurile de privatizare parțială a companiilor de stat.
Situația economică
- Inflație: Aproximativ 10% în primul trimestru al anului, pe bază anuală.
- Monedă: Leul românesc se depreciază brusc (de la 5,09 la 5,26 lei pentru un euro în decursul unei săptămâni).
- Deficit bugetar: Este printre cele mai ridicate din UE.
- Semnale pozitive: În ciuda recesiunii tehnice, România menține niveluri stabile de investiții publice (31 de miliarde de euro în infrastructură) și atrage capital străin semnificativ (8,1 miliarde de euro).
Perspective politice
- Rolul președintelui: Urmează consultări informale și formale. Președintele are dreptul de a propune un nou prim-ministru, fiind probabil că se va căuta o figură apolitică, tehnocrată, pentru stabilizarea situației.
- Prognoze: Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile din cauza lipsei unei astfel de culturi politice și a riscului de destabilizare a piețelor financiare.
- Viitorul lui Bolojan: Se așteaptă ca acesta să rămână un factor politic ca lider al curentului pro-reformist, în ciuda opiniilor polarizate cu privire la guvernarea sa.
Concluzie
România se află la intersecția dintre instabilitatea politică și tensiunile financiare. Principala provocare pentru următorul guvern va fi găsirea unui echilibru între disciplina fiscală cerută de piețe și pretențiile sociale crescânde ale populației.
Interviu
Lora Ingiova: Cu o zi în urmă, Parlamentul român a demis cabinetul Bolojan printr-o moțiune de cenzură. Guvernul a căzut după ce 281 de deputați au votat împotriva lui – cu mult mai mult decât cele 233 de voturi necesare. S-a ajuns la această situație după ce cel mai mare partid, social-democrații, a părăsit coaliția de patru partide și, împreună cu opoziția, a solicitat o moțiune de cenzură. Deși alegerile anticipate par puțin probabile, există temeri că Bucureștiul ar putea renunța la angajamentul său de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Agenția Reuters comentează că acum țara își riscă accesul la fondurile europene și stabilitatea monedei sale. De ieri discutăm cu economiștii despre faptul că leul se depreciază și acest lucru se simte deja. Colegul nostru jurnalist Vladimir Mitev este în direct cu noi pentru a intra împreună cu el în mai multe detalii. Bună ziua, domnule Mitev.
Vladimir Mitev: Bună ziua.
Spuneți-ne mai întâi cum s-a ajuns la căderea cabinetului Bolojan? Care au fost premisele pentru asta – în totalitate situația financiară și economică a țării sau altceva? Am comentat de mai multe ori că, în ultimele luni, România nu se află într-o situație prea roz – ca să spunem așa. Înghețarea salariilor, înghețarea pensiilor, inflația… Ce se întâmplă? Spuneți-ne.
Motivele, în opinia mea, sunt complexe. Desigur, există o anumită nemulțumire legată de faptul că se plătește un preț pentru măsurile de austeritate introduse. Mulți oameni consideră că aceasta este plătită în mod disproporționat. Adică oamenii care sunt mai vulnerabili – de exemplu, salariații – plătesc mai mult, în timp ce anumite grupuri considerate privilegiate, legate de mediul de afaceri sau chiar de sistemul judiciar, plătesc un preț mai mic. În plus, există un conflict pentru resurse, care poate fi motivul pentru care s-a ajuns în această situație.
Încă de când a început războiul din Iran și a apărut această criză a combustibililor, iar prețurile acestora au crescut, a început să se vadă această diviziune între social-democrați și partidele de dreapta din coaliție. Recent, s-a intenționat listarea la Bursa de Valori din București a unor participații minoritare din diverse companii de stat. Acest lucru pare să fi stârnit o rezistență mai mare, întrucât, pe de o parte, susținătorii acestei privatizări afirmau că aceasta va face companiile mai transparente și le va moderniza. În plus, va aduce resurse financiare statului. În timp ce oponenții acestor acțiuni spuneau că statul va pierde resurse, că, deși este adevărat că încasează bani buni din dividendele acestor companii, va vinde acțiunile și apoi nu va mai avea dividende.
Ce urmează de aici încolo, dacă mergem în această direcție? Și, în general, cum arată situația financiară în care se află România? Vorbim foarte des despre România și despre ceea ce se întâmplă.
Da, când vorbim despre România, ne uităm adesea la indicatori precum inflația sau deficitul bugetar, care au dimensiuni oarecum îngrijorătoare. Inflația, dacă nu mă înșel, pentru primul trimestru al acestui an este de aproximativ 10% pe bază anuală. Deficitul bugetar ar trebui să fie de 6,2% anul acesta – să vedem dacă vor reuși, deocamdată merge bine, pentru primul trimestru este de doar 1% din PIB. Dar mai este ceva ce se comentează rar, și anume că în România continuă să existe investiții uriașe, ceea ce, în opinia mea, este…
Există!
Să zicem că aceasta este cartea forte pe care mizează guvernanții de la București. De exemplu, am găsit informații conform cărora investițiile publice – de exemplu în infrastructură, în autostrăzi, în drumuri etc. – au fost de 31 de miliarde de euro anul trecut. Pe de altă parte, continuă fluxul mare de investiții străine directe – 8,1 miliarde de euro anul trecut. Adică, într-un fel, România mizează pe faptul că activitatea economică nu se contractă atât de mult. Există într-adevăr o recesiune tehnică, dar, într-un fel, economia se menține mai mult sau mai puțin la același nivel. Deși există o scădere a consumului, investițiile sunt cele care compensează lucrurile. Poate că la asta speră oricine va veni la putere.
Și poate că aici se vede un argument pentru demiterea cabinetului Bolojan – că, la un anumit nivel, chiar și susținătorii reformelor au considerat că poate aceste economii stricte sunt prea drastice, prea puternice și probabil o oarecare relaxare ar putea fi într-un fel mai bună pentru populație, deoarece, totuși, și populația are pretenții.
Da, și în același timp citesc că există și o creștere a sarcinii fiscale, aparatul de stat este într-adevăr umflat. În general, există tulburări destul de serioase, care cu siguranță nu au ajutat cabinetul Bolojan să continue să guverneze, sau cel puțin așa pare. Au existat susținători ai săi ieri, din câte înțeleg, în timpul dezbaterii acestei moțiuni de cenzură. Acum totul se află în mâinile președintelui, iar acesta poate propune un prim-ministru și îi poate încredința formarea unui guvern. Dacă însă acesta nu va fi aprobat în parlament, procedura poate fi repetată până când președintele nu decide să dizolve organul legislativ, dar nu este obligat, de altfel, să facă acest lucru. Acesta este un detaliu foarte interesant. Credeți că se apropie pasul către intrarea într-o criză politică propriu-zisă – nu doar o situație financiară proastă, ci și o criză politică în România?
Din ceea ce se spune, se vede că această criză politică – provocată de căutarea unui nou echilibru între diferitele forțe – va dura cel puțin câteva săptămâni. Și chiar președintele a spus că va purta mai întâi discuții informale cu diferitele partide și abia apoi va purta discuțiile formale. Adică el acordă ceva timp proceselor respective pentru a se desfășura. Ce se va întâmpla după aceea? Desigur, toți spun că este incert și nu pot face previziuni, este foarte imprevizibil, dar totuși mi se pare că România nu are o cultură a alegerilor anticipate.
În plus, venirea la putere a partidului suveranist AUR mi se pare puțin probabilă, deoarece piețele (inclusiv cele de credit), de care depinde România, nu o vor aprecia deloc pozitiv. Adică mă aștept mai degrabă ca România, care se bazează atât pe aceste investiții străine, cât și pe faptul că propria sa bursă s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani datorită fondurilor din străinătate și din Occident… să nu dorească să-și zguduie atât de mult propria barcă și elita politică. Mizez mai degrabă pe faptul că va exista o anumită înțelegere în cadrul unei părți a coaliției, cel puțin a celei care a guvernat până acum.
Dar dacă este vorba de Bolojan – întrucât i-ați menționat numele – se aud tot mai multe voci care spun că el ar putea, într-o anumită formă, fie prin Partidul Național Liberal, fie ca partid separat, să conducă o tendință politică care va fi pro-reformistă. Deoarece el are pur și simplu o astfel de imagine – sunt oameni care cred cu tărie că tocmai el a încercat, așa cum se spune, să rupă status quo-ul, să schimbe unele lucruri în țară. Așadar, el are susținători, dar și mulți adversari, care consideră că el a pedepsit, așa cum am menționat, oamenii fără resurse. Dar are și susținători.
Și mă aștept ca lucrurile să se îndrepte într-o astfel de direcție. Pe de o parte, președintele are într-adevăr un rol important în această instituție – Palatul Cotroceni, palatul prezidențial. Adică președintele va numi probabil în funcția de prim-ministru o figură care este tehnocrată și, într-un fel, apolitică, sau, dacă este de partid, care se bucură de aprobarea unui cerc mai larg de instituții și partide. Mă aștept ca, într-un fel, criza să se rezolve astfel, dar poate că este nevoie de timp, întrucât acestea sunt procese complexe. Această criză durează de ceva vreme, iar tendințele din politica românească se aliniază aparent încet. Din păcate, așa cum ați menționat, leul se depreciază. A ajuns ieri la 5,26 lei pentru un euro, în condițiile în care, literalmente, acum o săptămână era la 5,09.
Ce înseamnă asta pentru oameni? Cum trăiesc oamenii în acest moment?
Înseamnă că inflația crește, iar veniturile nu cresc în același ritm. Am menționat și că salariile din sectorul public sunt înghețate, astfel încât oamenii își pierd puterea de cumpărare. În opinia mea, este logic să ne așteptăm la nemulțumiri. Aceasta este cealaltă problemă – că, pe lângă criza politică, există și una economică sau financiară, legată de faptul că dobânzile la care România împrumută pentru a-și finanța datoriile au început din nou să atingă niveluri ridicate. Și în această privință va trebui să ne grăbim să găsim o formulă care să ofere o nouă stabilitate, deoarece tocmai stabilitatea este percepută pozitiv de piețe.
Urmărim ce se întâmplă în România. Vorbiți despre o inflație ridicată. Ne puteți indica o cifră, sub formă de procent, pentru a încheia discuția?
Cred că am menționat – dacă nu mă înșel, pentru primele trei luni este de aproximativ 10% pe bază anuală.
Aproximativ 10%… o inflație deloc neglijabilă, cu siguranță. Vă mulțumesc, domnule Mitev, pentru că ați participat la emisiunea noastră. Este important să fim atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru și, din acest motiv, am decis să aruncăm o privire în această dimineață, stimați telespectatori, datorită colegului nostru Vladimir Mitev, în țara vecină, România – care este situația acolo. Într-adevăr, menționăm destul de des România în ultimele luni în ceea ce privește înghețarea salariilor și a pensiilor, mișcările bruște care, evident, nu aduc aspecte pozitive și aprobare pentru cei aflați la putere. Am vorbit despre situația din România după căderea cabinetului Bolojan în urma unui vot de neîncredere. Ce urmează – continuăm să urmărim.
Foto: (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
