Bulgaria ia energie de la România aproape gratis, apoi ne-o vinde de 10 ori mai scump. Lecţia dată de vecini

Greta Neagu, Antena 1, 8 iunie 2026

Rezumat

Iată punctele esențiale din raportaj:

• Problema de bază: România produce energie ieftină pe timp de zi (din surse regenerabile), dar nu are capacități de stocare. Din acest motiv, este obligată să o exporte la prețuri derizorii și să o reimporte seara la prețuri de până la 10 ori mai mari.
• Strategia Bulgariei: Vecinii de la sud au investit masiv în infrastructura de stocare, devenind „bateria Balcanilor”. Aceștia cumpără energia ieftină din România și Grecia în timpul zilei, o stochează în baterii și o revând acelorași țări la orele de vârf.
• Capacități de stocare: Bulgaria a ajuns în top 3 european (după Germania și Italia), depășind o capacitate de stocare de 12.000 MWh. În caz de avarie totală, Bulgaria își poate susține rețeaua timp de 2,5 ore din baterii și hidrocentrale cu pompaj, în timp ce România rezistă maximum 15 minute.
• Eșecul investițiilor în România: Deși a avut la dispoziție aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene pentru sectorul energetic, statul român a împărțit banii fără o strategie clară, ignorând stocarea.
• Efecte asupra pieței: Datorită bateriilor, prețul energiei de seară în Bulgaria este mult mai stabil și mai mic decât în România (diferențe care ajung și la 180 euro/MWh). Românii plătesc astfel una dintre cele mai scumpe energii din Europa raportat la puterea de cumpărare.
• Planuri de viitor: România a alocat abia în 2025 suma de 750 de milioane de euro pentru stocare, țintind instalarea a 1.500 MW până la finele anului și până la 4.000 MW în următorii doi ani. Proiectele mari de stocare pe termen lung, cum este hidrocentrala cu pompaj Tarnița-Lăpuștești, au rămas blocate la stadiul de discuție încă din perioada comunistă.

Video

Reportaj

Plătim scump curentul produs ieftin pentru că nu avem unde să îl stocăm. Energia noastră ieftină pleacă peste graniță. Și se întoarce, seara, la prețuri de opt, uneori chiar de zece ori mai mari. Asta în timp ce Bulgaria, supranumită și „bateria Balcanilor”, ne predă o nouă lecție. Greta Neagu și Gabriel Crișan ne-o arată într-un nou episod al campaniei Cât Costă să fii român.

Vecinii bulgari își propun să devină „bateria Balcanilor”

Din nou cu un pas în față. Într-un sector strategic: energia. După ce și-au făcut ordine în finanțe și au trecut la euro, bulgarii și-au mai setat o țintă: să devină „bateria Balcanilor”. Vecinii de la sud fac astăzi mai mult decât să producă energie. O importă aproape gratis din România sau Grecia, o stochează și o revând, nouă și grecilor, la orele de vârf, când prețurile sunt de opt ori mai mari.

„Bulgaria, la fel ca România, avea o capacitate foarte mică de stocare în baterii în urmă cu doi ani, însă în ultimii trei ani, în special în ultimele 12 luni, Bulgaria a reușit să adauge peste 3.800 MW de capacitate de stocare în baterii. Astfel, poate stoca până la 12.000 MWh de energie electrică în aceste baterii. A plasat Bulgaria anul trecut pe locul trei în Europa, după Germania și Italia, iar anul acesta probabil va fi din nou în top 3 la nivel european în ceea ce privește capacitatea instalată”, a spus specialistul în energie Nikola Gazdov.

Ce facem noi?

„Noi vindem ieftin și culmea este că vindem și o energie care, în mare parte, a fost dezvoltată cu sprijinul statului – acordând unele subvenții sau fonduri europene – și apoi o cumpărăm la vârf mult mai scump”, a spus analistul economic Răzvan Nicolescu.

La ce prețuri exportă și importă România energia

Spre exemplu, pe 4 iunie, România a exportat pe timp de zi 1.500 de megawați-oră, la un preț mediu de 16,4 euro per megawatt și i-a reimportat la 125 de euro, potrivit datelor OPCOM. În plus, pe fondul lipsei investițiilor în stocare, a mai importat seara alți 7.300 de megawați, la același preț – de opt ori mai mare. Un lucru care se întâmplă zilnic. Am vrut să vedem cu propriii ochi ce a făcut Bulgaria ca să devină hub regional în sectorul energetic.

La 20 de kilometri de Sofia, la Pernik, se află unul dintre primele parcuri hibride ale bulgarilor.

„Sistemul de stocare a energiei, pe care îl vedeți în spate, containerele cu baterii, include 30 de containere de baterii, 115 invertoare și cinci stații inteligente de transformare”, a spus reprezentantul unui parc hibrid, Vladislav Marinov.

„Energia în exces care se produce acum, ziua, inclusiv cu ajutorul panourilor fotovoltaice pe care le vedeți în imagini, este stocată în astfel de baterii și injectată ulterior în rețea, la cererea traderilor, atunci când există vârfuri de consum. Tot în astfel de baterii ajunge și energia pe care România o produce pe timpul zilei și pe care nu are unde să o înmagazineze. Așa că o vinde ieftin bulgarilor și o cumpără seara la prețuri de câteva ori mai mari”, a explicat reporterul Observator Greta Neagu.

Din sala de monitorizare lucrurile sunt și mai clare.

„În jurul orei 12 prețurile sunt deja foarte mici, astfel că bateria începe să se încarce. Și se încarcă pe parcursul majorității zilei. La un moment dat, spre după-amiază târzie, începe treptat să vândă energia înapoi în rețea. Acest proces începe undeva în jurul orei 8, când soarele deja apune. Atunci prețurile încep să crească și practic acesta este momentul în care bateria începe să livreze energie. […] Bulgaria importă mai mult din România. […] Deci asta e energia noastră ieftină. Ar putea fi”, a spus specialistul în energie Nikola Gazdov.

„Ceea ce este impresionant din punctul meu de vedere este viteza cu care Bulgaria a reușit să crească atât pe zona de producție, cât și pe zona de stocare”, a mai spus Doru Dragomir.

Banii din programe europene, împărțiți fără nicio strategie

„Noi am avut miliarde de euro. Vreo 15 miliarde de euro prin diverse programe europene, 15 miliarde destinate sectorului energetic”, a explicat analistul Răzvan Nicolescu.

Dar împărțiți de stat fără strategie. Așa am ajuns să ne lăudăm cu producția „verde” din fotovoltaice și eoliene, dar să nu putem beneficia de ea.

„Gândiți-vă că astăzi, la ora unu, este foarte mult soare în toată țara. Deci acele capacități produc mult mai mult decât avem noi astăzi consum la ora unu. […] Ai două posibilități: ori o pierzi, ori o stochezi”, a mai spus Răzvan Nicolescu.

Românii pierd.

Ce diferă în abordarea bulgarilor

„Bulgarii, în schimb, au avut altă abordare. Au finanțat de la început aceste programe și stocarea în baterii. […] Rezultatele s-au văzut în timp, că a fost până la urmă o decizie riscantă la momentul inițial – erau, într-adevăr, mai scumpe – dar în acest moment au mult mai multă capacitate de stocare instalată”, a explicat Silvia Vlăsceanu, directorul Asociației Producătorilor de Energie Electrică.

Mai exact, de la doar 200 de MWh în 2024 au sărit la o capacitate de aproape 2.500 de MWh la finalul anului trecut. O creștere de peste 1.100% într-un singur an. Bulgaria va mai adăuga în jur de 7.000 de MW la stocarea în baterii până la sfârșitul acestui an.

„Un sistem energetic mai stabil – ceea ce e foarte important în contextul geopolitic actual, trăim vremuri foarte interesante. […] În al doilea rând, cred că bateriile vor contribui semnificativ la stabilizarea și reducerea prețurilor energiei pentru industrie”, a spus specialistul în soluții pentru stocarea energiei Vladimir Vladimirov.

„Stocarea energiei a devenit la fel de importantă ca producerea ei. Ca să ne facem o idee, dacă Bulgaria ar opri acum toate centralele electrice, ar putea alimenta doar cu ajutorul bateriilor și a hidrocentralelor cu pompaj întreaga țară pentru aproximativ două ore și jumătate. […] Prin comparație, România poate face acest lucru pentru maximum 15 minute, cu cei puțin peste 600 de megawați activi în stocare”, a mai spus reporterul Observator Greta Neagu.

„Acest lucru se va întâmpla atâta timp cât nu există suficientă capacitate de producție internă. Când vor exista suficient hidro și gaz, această diferență va dispărea și nu va mai exista posibilitatea de a vinde energie scumpă”, a spus analistul în energie Boyan Rashev.

„În ultimele săptămâni am observat că prețurile din Bulgaria, inclusiv în orele de seară, sunt semnificativ mai mici decât cele din România. În anumite zile, diferența a ajuns chiar și la 180 de euro/MWh în favoarea Bulgariei. În medie, energia electrică utilizată seara în Bulgaria este cu aproximativ 50 de euro/MWh, uneori chiar mai mult, mai ieftină decât în România”, a mai spus Nikola Gazdov.

”O să ajungem să ne uităm la vecini cum alții evoluează și noi doar ne uităm și zicem: ‘Dar de ce n-am făcut și noi când trebuia”, a punctat Silvia Vlăsceanu.

După ani cu zero alocări, fostul ministru al Energiei spune că în 2025 a transferat 750 de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor în stocare.

„Până la finalul acestui an, conform proiectelor care sunt în derulare și care au fost începute anul trecut ar trebui să fie instalați încă 1.500 de megawați pe stocare stand-alone, iar în următorii doi ani și jumătate până la 4.000 de megawați”, a spus fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan.

Ce alte soluții ar trebui luate în considerare de statul român

Bateriile nu sunt singura soluție la care statul trebuie să se uite. Acumularea energiei în lacuri, de pildă, ar putea fi un „tampon” pentru tot sistemul energetic și ar putea ajuta la echilibrarea sa. Despre Tarnița-Lăpuștești, cea mai mare „baterie naturală” a României, se discută încă din perioada comunistă.

„Eu despre proiectul de la Tarnița vorbeam de când eram la Facultatea de Energetică. Au fost diverse piedici. Complexitatea investiției, costurile. […] Tot vorbim despre același lucru. Ne ajung copiii mari”, a completat Răzvan Niculescu.

Până atunci, plătim în continuare cea mai scumpă energie din Europa raportat la puterea de cumpărare. Atât costă să fii român.

Foto: Centrală de stocare a energiei aproape de Pernik (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author