
Vladimir Mitev
Cuprins
- Intro
- De ce bulgarii și găgăuzii din sudul Moldovei nu susțin PAS?
- Așteptările politice ale bulgarilor: scepticism față de UE
- Euroscepticismul: mituri și conservatorism
- Atitudini față de populism în sudul Moldovei
- Rolul Universității din Ruse în sudul Moldovei
- Influența îmbunătățirii relațiilor politice româno-bulgare asupra relațiilor dintre bulgari și moldoveni în Republica Moldova
- Polarizarea și viitorul Moldovei
Rezumat
- Bulgarii din Moldova nu susțin PAS, preferând Blocul Patriotic datorită percepției PAS ca fiind un partid de dreapta și naționalist.
- Comunitățile bulgare și găgăuze din sudul Moldovei sunt sceptice față de integrarea europeană, punând accent pe relațiile cu Rusia.
- Euroscepticismul este alimentat de dificultăți economice și o conservare profundă a valorilor în rândul bulgarilor din Basarabia.
- Deschiderea unei filiale a Universității din Ruse în Taraclia vizează integrarea comunității bulgare, însă actualele bariere lingvistice și educaționale rămân provocări.
- Polarizarea politică în Moldova crește, complicând relațiile dintre centrul țării și regiunile sudice, inclusiv Găgăuzia și Taraclia.
Intro
Conversație între Vladimir Mitev și Alexander Lambov, doctorand în științe politice la Universitatea de Economie Națională și Mondială din Sofia și programator cu sediul în Chișinău.
Interviul a abordat modul în care alegerile parlamentare din Moldova evidențiază clar diviziunea electorală profundă din țară. În regiunile locuite în principal de bulgari din Basarabia și găgăuzi (Taraclia și Găgăuzia), rezultatele au fost cele așteptate – partidul pro-european PAS, aflat la guvernare, a obținut un sprijin minim (sub 10%), în timp ce aproximativ 70-80% din voturi au fost acordate Blocului Patriotic. Potrivit lui Lambov, lipsa de legătură între bulgari, găgăuzi și PAS se explică prin faptul că PAS este perceput ca un partid de dreapta cu tendințe naționaliste, ceea ce îl face neatractiv pentru minoritățile etnice. În plus, din punct de vedere strict electoral, strategii PAS nu lucrează intens în aceste regiuni, deoarece ele reprezintă un procent mic din populația totală a Moldovei.
Lambov amintește că atitudinea politică principală a bulgarilor din Basarabia este sceptică față de integrarea europeană și orientată către îmbunătățirea relațiilor cu Rusia. Spre deosebire de susținătorii PAS, care consideră UE o alternativă necondiționată, minoritățile o percep ca fiind „condiționat bună” – acceptabilă numai dacă le îmbunătățește în mod direct viața. Cercetările efectuate de un doctorand în științe politice în cadrul unor grupuri focus din Taraclia relevă rădăcinile profunde ale acestui euroscepticism: sfârșitul perioadei sovietice (anii 1980) este perceput ca un „paradis pierdut”, deoarece limba rusă era dominantă, facilitând integrarea. În plus, comunitatea este conservatoare, exprimând o puternică dezaprobare față de toleranța față de mișcările LGBT din UE. Scepticismul este alimentat și de dificultățile economice din Moldova din ultimii ani, care sunt asociate în mod eronat cu cursul european.
Moldova mizează pe Bulgaria pentru a ajuta la integrarea comunității bulgare în cursul european, dovadă fiind deschiderea unei filiale a Universității din Ruse în Taraclia. Deși relațiile dintre cele două țări sunt excelente și Bulgaria se bucură de un prestigiu ridicat în rândul bulgarilor din Basarabia (datorită programelor educaționale), acest prestigiu nu se traduce în voturi politice. Lambov subliniază că, întrucât predarea la universitate se va face în bulgară și română (fără rusă), acest lucru va constitui o problemă pentru personalul local care nu vorbește bulgara literară și oficială. În cele din urmă, numai PAS poate aduce o schimbare în poziția politică a minorităților, dar satisfacerea cererilor acestora ar duce la pierderea sprijinului majorității din Chișinău. Potrivit lui Lambov, aceasta este o contradicție politică insurmontabilă pentru cei aflați la putere în capitală.
Cercetătorul se așteaptă ca, după alegeri, să se aprofundeze integrarea europeană și să înceapă negocierile cu UE. Potrivit lui Lambov, lupta împotriva corupției se va intensifica în politica internă. PAS va lua probabil măsuri moderate pentru a reduce influența Rusiei în regiunile sudice (de exemplu, reducerea orelor de limba rusă), ceea ce ar putea însă provoca conflicte. Centrul politic din Moldova este nesemnificativ (doar 8% pentru blocul centrist „Alternativa”), deoarece polarizarea a crescut, iar poziția centristă pierde teren în contextul confruntării. Prin urmare, Lambov prevede că conflictul dintre regiunile sudice și centru nu va fi rezolvat în viitorul previzibil.
Domnule Lambov, discutăm la câteva zile după alegerile parlamentare din Moldova. Cum percepe și se simte comunitatea bulgară din Moldova după aceste alegeri?
Rezultatele alegerilor în zonele populate în majoritate de bulgari nu sunt surprinzătoare. Ele sunt în conformitate cu așteptările, întrucât PAS (Partidul Acțiunii și Solidarității), pro-european, nu a obținut niciodată mai mult de 10% din voturi în regiunea Taraclia.
Dacă presupunem că alegătorii bulgari spun „nu” politicii PAS, rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru acești alegători, deoarece aproximativ 70-80% dintre ei au votat pentru Blocul Patriotic, care are o poziție politică diametral opusă celei a PAS.
De ce bulgarii și găgăuzii din sudul Moldovei nu susțin PAS?
De ce nu există legături între PAS și comunitățile bulgare și găgăuze? Vor apărea astfel de legături de acum înainte, având în vedere că țara se îndreaptă în mod clar spre Uniunea Europeană și este deja clar că nu există alternativă la cursul european?
Cred că aceste legături vor fi foarte dificil de stabilit, deoarece PAS în sine este destul de de dreapta din punct de vedere politic, cu o ușoară tendință naționalistă. Cel puțin, așa este perceput de alegătorii din districtul Taraclia și Găgăuzia.
Este foarte dificil pentru un partid perceput ca fiind de dreapta și oarecum naționalist să câștige simpatia alegătorilor din minoritățile etnice. Acest lucru nu este specific doar bulgarilor și găgăuzilor; un fenomen similar poate fi observat în regiunile nordice locuite de ucraineni și ruși, unde Blocul Patriotic câștigă, de asemenea. Doar că în Taraclia și Găgăuzia acest fenomen este cel mai concentrat.
Cred că strategii politici ai PAS au ales să nu lucreze intens în aceste regiuni problematice. Din punct de vedere pur electoral, gagauzii reprezintă mai puțin de 5% din populație, iar bulgarii, conform ultimului recensământ, reprezintă doar 1,6% din populația țării. Prin urmare, este mai ușor pentru PAS să obțină sprijin din alte locuri unde există mai mulți alegători și sprijinul este mai ușor de obținut, având în vedere profilul politic al partidului.
Așteptările politice ale bulgarilor: scepticism față de UE
Ați menționat că nu există o suprapunere între interesele bulgarilor și cele apărate de PAS. Ce anume caută bulgarii în politică? Care sunt așteptările, cerințele și interesele lor?
Dacă luăm în considerare rezultatele referendumului privind aderarea la UE și ultimele alegeri, faptele arată că preferințele politice ale bulgarilor din Moldova coincid cu poziția Blocului Patriotic. Cu alte cuvinte, ei preferă relații mai bune cu Rusia și sunt mai sceptici în ceea ce privește integrarea europeană și aderarea la UE.
În timp ce pentru majoritatea susținătorilor PAS integrarea europeană este necondiționat bună și singura alternativă, bulgarii din Basarabia o consideră condiționat bună. Ei o consideră bună numai dacă le face viața mai bună și mai confortabilă. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ea nu primește sprijin. Aceste îndoieli cu privire la beneficiile personale ale integrării europene sunt foarte profunde.
Euroscepticismul: mituri și conservatorism
În cadrul cercetării doctorale, ați realizat un studiu asupra grupurilor focus ale locuitorilor din regiunea Taraclia cu privire la atitudinea lor față de UE. Ce ați descoperit în cercetarea dumneavoastră?
Rezultatele preliminare ale studiului grupului focus indică câteva aspecte legate de euroscepticism:
- Uniunea Sovietică ca „paradis pierdut”: Bulgarii din Basarabia văd integrarea europeană ca o confruntare între UE și URSS. Mulți dintre ei consideră sfârșitul perioadei sovietice (anii 1980) ca o perioadă de prosperitate pentru regiune. Această perioadă oarecum mitică contrastează cu realitatea actuală. La acea vreme, limba rusă era limba dominantă, ceea ce facilita integrarea la nivel general în Moldova, deoarece bulgara este mai apropiată de rusă decât de română.
- Conservatorism profund: Interesant este faptul că participanții au menționat toleranța UE față de mișcările LGBT și căsătoria între persoane de același sex ca motiv al euroscepticismului. Acest lucru arată că comunitatea bulgară din Moldova are o orientare conservatoare.
- Scepticism economic: A apărut o legătură cauzală între integrarea europeană și deteriorarea nivelului de trai economic. Ultimii ani au fost foarte dificili pentru Moldova din cauza războiului din Ucraina – inflație ridicată, creștere economică zero sau foarte scăzută. Pentru eurosceptici, acest lucru înseamnă că integrarea europeană nu duce la prosperitate economică.
- Diviziune generațională: Cu toate acestea, există susținători ai integrării europene, care sunt concentrați în grupele de vârstă mai tinere (până la 30 de ani).
Putem spune că, pentru mulți dintre locuitorii acestor regiuni eurosceptice, perioada sovietică pare un paradis pierdut. Spre deosebire de moldoveni, care aveau o dorință puternică de suveranitate și independență, bulgarii și găgauzii, conștienți că sunt o minoritate, nu au salutat prăbușirea Uniunii Sovietice.
Atitudini față de populism în sudul Moldovei
Cum privesc aceste comunități perioada oligarhică și populiștii precum Ilan Șor?
Atitudinea față de populistul Ilan Shor este paradoxală. Am vorbit cu susținătorii lui Șor, care spun ceva ce sună cinic: „Toată lumea fură, și cei din Chișinău fură, dar măcar el (Șor) împarte ceva cu noi”. Aceasta este atitudinea lor față de el.
Rolul Universității din Ruse în sudul Moldovei
Universitatea din Ruse are deja o filială în Taraclia. Se pare că statul moldovean mizează pe Bulgaria pentru a apropia comunitatea bulgară de UE. Ce vă așteptați să se întâmple în acest sens în ceea ce privește universitatea și statul bulgar?
Relațiile interstatale dintre Moldova și Bulgaria sunt extrem de bune. Universitatea este una dintre manifestările acestei cooperări și reprezintă o mare realizare, deoarece este prima filială a unei universități străine din întreaga istorie a Moldovei.
Din câte știu, există și universități românești cu filiale în Republica Moldova…
…Dacă nu mă înșel, acestea funcționează pe principii ușor diferite, adică nu sunt subordonate direct. Poate mă înșel, dar, din câte știu, filiala Universității Ruse din Taraclia este prima filială în format complet. Pentru Bulgaria, aceasta este prima filială a unei universități bulgare în străinătate.
Moldova se așteaptă ca Bulgaria să o ajute să depășească euroscepticismul. Bulgaria are o mare autoritate în rândul bulgarilor din Basarabia, dar acest lucru nu se reflectă direct în modul în care moldovenii votează la alegeri.
O serie de probleme administrative și educaționale trebuie rezolvate înainte ca această universitate să poată începe să funcționeze. Un alt aspect pe care doresc să-l menționez este că, în conformitate cu acordul interguvernamental, predarea se va face în limbile bulgară și română, fără limba rusă. Deoarece învățământul școlar în Taraclia se desfășoară în principal în limba rusă, mulți bulgari vorbesc limba bulgară la nivel coloquial, dar nu stăpânesc limba academică formală. Acest lucru poate îngreuna găsirea de personal local.
Prin urmare, universitatea va trebui să detașeze propriul personal. De asemenea, este important să se ia în considerare principiile conform cărora vor fi remunerați angajații din Republica Moldova și cei din Bulgaria, întrucât standardele salariale din Bulgaria sunt mai ridicate. Acestea sunt aproape duble pentru posturile de nivel începător. Se presupune că personalul din Moldova va primi salarii conform standardelor statului moldovean, ceea ce face ca munca la această universitate să fie mai puțin atractivă.
În concluzie, deschiderea unei filiale a Universității din Ruse este un lucru pozitiv, dar trebuie dusă până la capăt, iar în acest stadiu este dificil de spus dacă va avea succes. Sper cu adevărat că va avea succes.
Nu se spune direct, dar se subînțelege că Moldova contează pe Bulgaria pentru a ajuta la combaterea euroscepticismului bulgarilor din Basarabia. Cred că rezultatul dorit este realizabil, dar va fi foarte dificil și nu există nicio garanție că va fi atins. Bulgaria are o mare autoritate în rândul bulgarilor din Basarabia, dar nu tocmai în ceea ce privește votul la alegeri.
Bulgaria este iubită pentru că realizează proiecte și susține Decretul 103, în temeiul căruia studenții din Basarabia studiază la universitățile bulgare. Acestea sunt chestiuni serioase care susțin poziția Bulgariei în regiune, dar este totuși dificil să acționezi politic și să schimbi pozițiile politice ale oamenilor. Practica arată că, chiar dacă autoritățile bulgare ar face ceva în această direcție, cea mai serioasă schimbare trebuie să vină din partea PAS. Cu toate acestea, satisfacerea cererilor politice ale bulgarilor ar putea duce la pierderea de alegători pentru PAS în Chișinău. Acest lucru creează o contradicție insurmontabilă. Și vedem o situație în care modul în care votează bulgarii din Taraclia nu se schimbă.
Influența îmbunătățirii relațiilor politice româno-bulgare asupra relațiilor dintre bulgari și moldoveni în Republica Moldova
Recent, de la începutul războiului din Ucraina, dar mai ales din 2023, relațiile bulgaro-române s-au îmbunătățit la nivel politic. A fost adoptată o declarație de parteneriat strategic. Cum se resimte această îmbunătățire în Moldova? Se resimte la orice nivel – în rândul elitelor care sunt vorbitoare de limba bulgară, vorbitoare de limba română sau legate de Bulgaria și România? Aceste grupuri de oameni cooperează mai mult?
Conform observațiilor mele, îmbunătățirea relațiilor bulgaro-române nu se simte în rândul bulgarilor din Basarabia.
Cu toate acestea, cred că este percepută pozitiv de elitele vorbitoare de limba română din Chișinău. Deoarece aceste elite sunt orientate spre România, relațiile bune dintre România și Bulgaria facilitează în mod natural construirea de punți între Moldova și Bulgaria. Aceasta se bazează pe principiul: „Prietenul prietenului meu este și prietenul meu”.
Însă printre bulgarii din Basarabia, această veste s-ar putea să nu ajungă deloc sau să nu fie semnificativă.
Polarizarea și viitorul Moldovei
Există un centru politic în Moldova și va deveni țara cu adevărat europeană atunci când va apărea un astfel de centru?
În Moldova există partide care se poziționează ca fiind de centru, dar după războiul din Ucraina, polarizarea a crescut. La aceste alegeri, forța de centru – Blocul Alternativă – a obținut doar aproximativ 8% din voturi. Acest lucru arată că centrul nu lipsește, dar nu are o importanță politică semnificativă.
Vedem cum Blocul Patriotic spune ceea ce vor să audă bulgarii din Basarabia, câștigând 80% din regiune, în timp ce primește mult mai puțin în regiunile centrale ale Moldovei. Iar regiunile centrale ale Moldovei au mult mai mulți alegători. Astfel, poziția centristă într-o țară polarizată este una perdantă. Nu prezintă interes nici pentru stânga, nici pentru dreapta spectrului politic. Avem o situație în care, în practică, sprijinul pentru PAS provine de la grupurile de dreapta din societate.
Ce se va întâmpla în continuare, acum că partidul pro-european continuă să guverneze?
Cred că se vor lua măsuri pentru aprofundarea integrării europene și vor începe negocierile cu UE pe diferite capitole. Acest rezultat este o realizare foarte importantă pentru PAS. Cu doar un an în urmă, a avut loc un referendum privind integrarea europeană, care era pe punctul de a eșua. Acum, balanța politică este în favoarea PAS și cred că vor profita de acest lucru pentru a împinge Moldova mai departe pe calea către Uniunea Europeană.
În ceea ce privește politica internă, cred că eforturile de combatere a corupției electorale, care există într-adevăr, vor fi intensificate. În ceea ce privește regiunile Gagauzia și districtul Teraclia, poate că se va acorda o anumită atenție acestor regiuni.
Vom vedea în ce măsură va crește simpatia pentru Uniunea Europeană și cum se vor desfășura evenimentele acolo. Cred că PAS va lua măsuri pentru a reduce influența Rusiei în regiune. Poate că va face încercări blânde de a reduce utilizarea limbii ruse aici, reducând numărul orelor de rusă în școli și universități. Acest lucru ar putea fi o sursă de conflict. Rămâne de văzut dacă va fi o sursă serioasă de conflict.
Dar cred că această contradicție între regiunile sudice, precum Gagauzia și Taraclia, și centrul țării nu va dispărea ușor. Ea va exista pentru o perioadă considerabilă de timp. Nu va fi depășită în viitorul previzibil.
Foto: Alexander Lambov (sursă: Alexander Lambov)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.