Incidentul cu drona de lângă granița bulgaro-română scoate la iveală ostilitatea română față de Rumen Radev, comportamentul și caracterul lui

B1 TV, 9 august 2026

Rezumat

Iată un rezumat al discuției televizate de la emisiunea Check Media, moderată de Răzvan Munteanu, alături de analistul militar Ion Petrescu, geopoliticianul Vasile Simileanu și jurnalistul bulgar Vladimir Mitev:

1. Incidentul dronei de la granița româno-bulgară (Kardam)

• Specificul evenimentului: O dronă s-a prăbușit la 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei (la Kardam), în apropierea unei stații de compresor de gaz de pe gazoductul transbalcanic. 
• Originea dronei: Deși analizele preliminare ale apărării bulgare indică faptul că este o dronă ucraineană (de tip Maya) — aspect confirmat neoficial de partea ucraineană — invitații au discutat și ipoteza unor manevre de război hibrid/asimetric specifice Rusiei (acțiuni sub „steag fals”).
• Dificultatea detectării: Dronele care survolează regiunea nu au fost detectate eficient nici de radarele din România, nici de cele din Bulgaria.

2. Reacțiile politice și diplomația regională

• Poziția premierului bulgar Rumen Radev: Oficialul bulgar a sugerat că drona ar fi intrat dinspre teritoriul României, menționând necesitatea întăririi securității frontierei. Invitații români (Ion Petrescu și Vasile Simileanu) au criticat această ieșire publică, considerând-o un „afront” sau o manevră de comunicare ambiguă.
• Diplomația cu Ucraina: Invitații au subliniat că Ucraina ar trebui să comunice mai transparent frecvențele dronelor către statele partenere și să prezinte scuze publice pentru incidentele din spațiile aeriene ale vecinilor (atât în Bulgaria, cât și pentru cazurile anterioare din România).
• Relațiile bilaterale și poziția României: S-a discutat lipsa de răspuns din partea Bucureștiului la o invitație mai veche adresată de Rumen Radev președintelui român Nicușor Dan, explicată prin prudența specifică a administrației de la Cotroceni.

3. Capabilități militare și securitatea la Marea Neagră

• Reacția Ministerului Apărării din România: Ministrul Apărării (Radu Miruță) a subliniat că România readaptează procedurile de interceptare a dronelor neautorizate și că Armata are planuri de reacție diferite pentru timp de pace față de starea de război.
• Capabilități aeriene: Ion Petrescu a evidențiat că România dispune de peste 70 de avioane de luptă F-16, având o capacitate de descurajare aeriană considerabilă în regiunea Mării Negre (după Turcia).
• Inițiative de cooperare: Vasile Simileanu a pledat pentru strângerea cooperării în formate trilaterale (România–Bulgaria–Turcia) sau regionale (proiectul QUAD la Marea Neagră cu sprijinul Japoniei).

4. Perspectiva din Bulgaria (Vladimir Mitev)

• Recepția publică: În Bulgaria, incidentul de la Kardam este privit de autorități mai degraba ca un accident izolat, iar atenția opiniei publice a fost acaparată de un caz tragic intern (o crimă din Plovdiv).
• Orientarea strategică: Expertiza bulgară menționează că Sofia nu are încă o strategie foarte clar definită pentru securitatea Mării Negre (spre deosebire de România și Turcia), iar Rumen Radev prioritizează în prezent relațiile cu Turcia.
• Gripa mediatică și rusofilia: Societatea bulgară este fragmentată în diverse „bule” de opinie. Tensiunea se manifestă între elitele pro-europene (care îl critică vehement pe Radev) și curentul tradiționalist/rusofil.

Video

Discuția din platou

Declarațiile prim-ministrului bulgar Rumen Radev

Rumen Radev

… intrarea dronei în aerul bulgăresc și prăbușirea dronei la 100 de metri înăuntru teritoriului bulgăresc din direcția României. Acest lucru se întâmplă drept în apropierea stației de compresor din România, la 200 de metri de locul prăbușirii. La 200 de metri de locul prăbușirii se află punctul de control de frontieră dintre Bulgaria și România, la Kardam, la 1000 de metri de stația noastră de compresor de la gazoductul transbalcanic. Zgomotul acestei drone a fost înregistrat de Poliția de Frontieră din România și, după aceea, a fost confirmat de Poliția de Frontieră din această regiune.

De ce acuză experții români lașitatea și manipularea guvernanților de la Sofia?

Răzvan Munteanu

Bună ziua, dragi prieteni! Sunt Răzvan Munteanu, la Check Media. Iată cum dronele ucrainene au traversat spațiul țării noastre și au ajuns până în Bulgaria, acolo unde erau cât pe ce să lovească o conductă importantă de gaze, punând în pericol, evident, securitatea atât a României, cât și a Bulgariei. Este primul subiect pe care îl analizăm în această seară la CPEC Media. Alături de mine, în platou, este analistul militar Ion Petrescu. Bună ziua, domnule colonel!

Ion Petrescu

Domnule, vă salut! Mulțumesc frumos pentru invitație!

Răzvan Munteanu

Profesorul și geopoliticianul Vasile Simileanu. Bună ziua, domnule profesor! 

Vasile Simileanu

Bună seară!

Răzvan Munteanu

Domnule domnule colonel Petrescu, iată, vedem că dronele trec prin spațiul aerian al României, ajung în Bulgaria și nu sunt detectate nici de noi, nici de vecinii bulgari. Cum explicăm acest incident din punct de vedere militar?

Ion Petrescu

Ce s-a afirmat dvs este un punct de vedere. Și, fiind democrație, nu vă contrazic, dar, știind vicleniile tipice armatei ruse, practicate în zona Baltică, observ un transfer de viclenie militară și în Marea Neagră.

Răzvan Munteanu

Către Bulgaria, spuneți dumneavoastră. Către Bulgaria… Foarte interesantă ipoteza pe care o ridicați! Vreți să spuneți că vecinii bulgari au știut de acea dronă?

Ion Petrescu

Eu am să fiu un pic mai tranșant, cu riscul de a vă supăra. Pe mine m-a deranjat lașitatea președintelui bulgar, care întâi a lăudat forțele aeriene române, care au ieșit trei zile la rând să doboară trei drone, și după aceea a făcut pe nestiutorul cu privire la originea dronei. Deși, după descrierea pe care chiar el a oferit-o, se dădea de înțeles că este o dronă de proveniență rusească. Bulgaria, ca de obicei, joacă la două capete. Aici trebuie să fim atenți, pentru că pe vremea președintelui Iohannis au mai făcut o figură României, când au refuzat să creeze o forță navală comună.

Răzvan Munteanu

Un NATO la Marea Neagră.

Ion Petrescu

Și l-au pus pe șeful statului român într-o ipostază publică penibilă. De data aceasta, referirea la România și la faptul că drona a căzut pe teritoriul Bulgariei este și lipsită de precizie. Să fii șef de stat, președinte la Sofia, să nu știi de unde venea drona și să nu anunți public cui îi aparține această dronă arată a așa, un fel de kazacioc local.

Răzvan Munteanu

Bun. Citesc acum un rezumat al presei din Bulgaria. Ministerul Bulgar al Apărării afirmă că analiza preliminară indică faptul că aparatul era, cel mai probabil, o dronă de tip Maya, utilizată de armata ucraineană. Ucrainenii au recunoscut că drona este a lor, dar,色 evident, au spus că nu Bulgaria era ținta.

Ion Petrescu

Să vedem ce se va întâmpla luni, când se va prezenta la Ministerul Bulgar de Externe ambasadoarea Ucrainei la Sofia, care acum este la Kiev. Deoarece de data aceasta nu este vorba doar despre a prezenta rămășițele dronelor, ci despre a clarifica aspecte care țin de schimbarea surprinzătoare a direcției unor drone ucrainene — de data aceasta spre Bulgaria, iar anterior, după cum știm, spre România. Lucrurile acestea vă asigur că, parțial, pot fi spuse opiniei publice, iar parțial rămân o înțelegere la nivel diplomatic. În orice caz, este un caz nefericit.

Răzvan Munteanu

Dar, în esență, ce trebuie clarificat în această speță? Merge ambasadoarea Ucrainei la Sofia, se întâlnește cu ministrul de externe bulgar. Ce trebuie să clarifice împreună în această speță?

Ion Petrescu

În ce context Bulgaria a fost luată în vizorul autorităților militare de la Kiev și s-a ajuns la o asemenea situație.

Răzvan Munteanu

A fost luată sau este un incident?

Ion Petrescu

Din perspectiva informațiilor publice de până acum, este un incident. Dar, din perspectiva afirmației că venea de pe teritoriul României, întrebarea este cum venea de pe teritoriul României. Nu s-a spus că a survolat spațiul aerian al României, iar Ministerul Apărării Naționale neagă că ar fi existat o asemenea cale anterioară a dronei respective. Și eu dau credit Ministerului Apărării Naționale.

Răzvan Munteanu

Bun. Domnule Simileanu, un subiect extrem de important discutat la Sofia. Iată că și Bulgaria este țintă a acestor drone din războiul ruso-ucrainean. România, știm cazul, Polonia, statele baltice — țările de graniță s-au confruntat cu aceste situații. În schimb, Bulgaria, anterior Grecia, sunt țări care totuși nu au graniță directă cu fronturile din Ucraina.

Vasile Simileanu

Aș susține ce a spus domnul colonel Petrescu mai devreme: tehnica asta cu cuțitul în spate nu te ajută în colaborarea bilaterală, în sensul că avem mai multe formate pe care le dezvoltăm împreună. Din punctul meu de vedere, dacă drona era ucraineană, ucrainenii ar trebui să comunice frecvențele acestor drone pentru a putea fi doborâte de către statele care sunt penetrate, în primul rând. Și s-a stabilit acest lucru, s-a stabilit și la Ankara, foarte clar. Un alt punct de vedere este că această dronă în mod sigur a venit de pe teritoriul maritim, deci de pe mare, și a zburat paralel cu frontiera româno-bulgară. Și nu văd de ce ar trebui premierul Radev să întărească securitatea frontierei Bulgariei în raport cu România. România, din câte știu, nu prezintă un pericol pentru Bulgaria, suntem împreună în NATO și în Uniunea Europeană. Deci este un afront destul de puternic pe care l-a adus României.

Răzvan Munteanu

Deci considerați că ieșirea oficialului bulgar pe această temă este un afront la adresa României?

Vasile Simileanu

Da, la adresa României, cu acuzațiile că drona a venit de pe teritoriul României și nu a fost depistată de către armata română.

Răzvan Munteanu

Bun, dar liderii bulgari spun că nici armata română, nici armata bulgară nu au depistat-o.

Vasile Simileanu

Adică nu are o acuzație directă asupra României. Ucraina ar trebui să pună la dispoziție aliaților, statelor aliate, aceste frecvențe, în așa fel încât să nu mai avem incidente cum a fost cel de la Constanța sau cum a fost cel de aici. Aș vrea să fac o completare. La fel și cu chestia cu drona găsită pe un aeroport din Germania. Deci ar trebui neapărat să facem chestia asta, din cauză că și noi, și estonienii, și lituanienii, și polonezii am avut astfel de incidente. Deci aici este vorba despre colaborarea bilaterală cu Ucraina, dacă dronele sunt ucrainene. Dacă dronele sunt rusești, este clar: aici este vorba despre acele manipulări asimetrice multimodale, specifice războiului hibrid rus.

Ion Petrescu

Câteva detalii. Actualul premier al Bulgariei a fost președinte al Bulgariei. În al doilea rând, a fost pilot militar. Cunoaște specificul misiunilor aeriene. Iar practica a demonstrat — înainte de schimbarea la față a României, a Bulgariei și a celorlalte foste state socialiste — că deseori misiunile unor avioane de vânătoare, de la noi sau de la ei, datorită dimensiunii reduse a spațiului național, includeau și trecerea prin spațiul aerian vecin. De exemplu, avioanele militare românești treceau, sigur, cu anunțurile de rigoare, prin spațiul aerian al Republicii Ungare de atunci. Unde vreau să ajung cu aceste aspecte? Când cunoști asemenea detalii, este bine să fii prudent de la nivel înalt. De la nivelul guvernului bulgar trebuie să arăți realitatea: că este o intervenție practic străină pe cale aeriană. Așa că, prezentând imediat pericolul că ar fi putut să lovească o conductă de interes pentru mai multe state din zonă, arată o manipulare.

Vasile Simileanu

Dacă îmi permiteți, ar trebui să luăm în calcul și acțiunile sub steag fals.

Răzvan Munteanu

Stai, domnilor, o secundă, că ne-am dus într-o altă direcție. Adică, ucrainenii au recunoscut că este drona lor, bulgarii au spus că este drona Ucrainei. Ce ar putea să fie sub steag fals aici? 

Vasile Simileanu

Este foarte ușor ca rușii să facă o dronă ucraineană. 

Răzvan Munteanu

Bun, dar în momentul în care ucrainenii recunosc că este drona lor, nu cred că mai intră în calcul acest scenariu. Haideți să vedem ce spune ministrul apărării și apoi ne reîntoarcem la acest subiect.

Declarațiile ministrului român al apărării Radu Miruță

Radu Miruță, ministrul român al apărării:

O schimbare a modului în care noi am decis interceptarea acestor drone. Cele două se potrivesc temporar, pentru că și Rusia își va schimba tactica, iar noi vom fi nevoiți să readaptăm ceea ce acum și-a demonstrat funcționalitatea. Văd că drone pe care scrie „Made in Russia” intră în România fără să aibă autorizație, fără să respecte dreptul internațional, România fiind o țară care nu se află în război. Este o regulă extrem de precisă care spune că țara de pe poarta căreia a ieșit o astfel de dronă este responsabilă oriunde ajunge această dronă. Câte au fost până acum? Treizeci și două, dacă nu mă înșel, de la începutul războiului. Primesc întrebarea ce facem dacă vin 150 de drone odată și cum alergăm după ele. Armata română este dimensionată cu resurse, la numărul de militari, la sumele de bani și la planurile de reacție, diferit pe timp de pace față de timpul de război. Dacă vin 150 de drone, nu mai suntem pe timp de pace. Este o altă reacție pe care o va avea armata română atunci.

De ce este crucială colaborarea dintre România, Bulgaria și Turcia

Răzvan Munteanu

Vă rog, domnule Simileanu.

Vasile Simileanu

Da, aici are dreptate. Din momentul acela trecem în altă stare de securitate și este normal ca, atunci când trecem în altă stare de securitate, să avem relații foarte bune cu partenerii. Vedem că la Summitul de la Ankara s-au stabilit foarte multe lucruri pentru Flancul Estic, inclusiv pentru România și pentru Marea Neagră, cu sarcini clare pentru România, Turcia și Bulgaria. Deci, iarăși revenim la Bulgaria. Aici ar trebui să colaborăm, nu să ne faultăm unii pe alții, din punctul acesta de vedere. Tot din punctul acesta de vedere, să știți că există un proiect al Japoniei, un QUAD la Marea Neagră cu Japonia ca donor și Turcia, Bulgaria și România pentru securizarea Mării Negre. Din păcate, relațiile cu România încă nu s-au stabilit, dar relațiile Japoniei cu Turcia și cu Bulgaria au început să funcționeze.

Răzvan Munteanu

Bun. Știți că România are un ambasador foarte bun la Tokyo, domnul Ovidiu Raețchi, care face o treabă bună. Domnule colonel, punctul dumneavoastră de vedere în acest context, având în vedere declarațiile ministrului apărării din România?

Ion Petrescu

Domnul ministru are dreptate. Conform unei legi adoptate de Parlamentul României, efectivele Armatei României ar trebui să fie de 120.000 de militari. Până acum s-a temporizat această trecere de la actualele efective — care sunt la jumătate din ceea ce am menționat anterior — din motive economice. Dar totuși aș reaminti, și în cadrul acestei emisiuni, pentru unii comentatori și chiar pentru unele țări vecine, că la Marea Neagră, dacă ne uităm, pe locul doi se află forțele aeriene române, după forțele aeriene turce. Forțele aeriene române au peste 70 de avioane de luptă de tip F-16 și au, deci, capacitatea de a reacționa rapid din aer împotriva unor ținte aeriene ostile, lucru care s-a și demonstrat.

Răzvan Munteanu

În acest top, domnule colonel, luați în calcul în analiza dumneavoastră și forțele militare ale Federației Ruse și ale Ucrainei?

Ion Petrescu

Cele două state se află în conflict, dar eu, prin acest reper public pe care l-am menționat acum, am vrut doar să spun că avem capacitate de descurajare și, indiferent de unde ar veni surpriza de ordin strategic, avem capacitatea de a reacționa adecvat.

Răzvan Munteanu

Bun, domnilor. Vă propun să vedem ce spun bulgarii privind acest subiect. Iată că repetăm: dronele nu mai ajung doar în țările de graniță ale conflictului din Ucraina, ci trec dincolo de această graniță, Bulgaria fiind cel mai recent exemplu.

Reacțiile bulgarilor la incident

Un vorbitor bulgar

Nu am reușit să-mi dau seama ce era chestia aia. A explodat o singură dată. Și asta a fost tot.

Al doilea vorbitor bulgar

O situație neplăcută care afectează locuitorii satelor din împrejurimi – și poate chiar și pe cei din zonele mai îndepărtate. Consider că îngrijorările populației locale sunt întemeiate.

Al treilea vorbitor bulgar

Stația de compresoare de gaz Kardam este situată la aproximativ un kilometru în interiorul teritoriului nostru, în linie dreaptă, față de locul unde a avut loc incidentul.

Perspectiva de la Sofia: Drona de la graniță, deficiențele radarelor și raportul comun către NATO

Răzvan Munteanu

Da, și ne salută din Bulgaria, prin Zoom, jurnalistul Vladimir Mitev. Bună seara, Vladimir! 

Vladimir Mitev

Bună seara! 

Răzvan Munteanu

Cum este perceput acest incident în societatea din Bulgaria?

Vladimir Mitev

Deocamdată, Bulgaria a rămas cumva mai distantă față de conflictul din Ucraina, nu am avut o intervenție atât de mare a conflictului în interiorul teritoriului bulgăresc. Aceasta este prima dată, cred, când se întâmplă ceva de acest calibru. Sentimentul meu este că totuși se accentuează de către guvernanți, de către guvern, că este mai degrabă un accident. S-a accentuat că trebuie să presupunem că este o dronă ucraineană. Din partea Ucrainei au fost doar afirmări că nu au avut nicio intenție să creeze o astfel de problemă sau provocare. Și presupun că tocmai prin acest anunț — că Bulgaria va raporta, împreună cu Polonia și România, ultimele probleme de acest tip la reuniunea consiliului Alianței Nord-Atlantice în săptămâna care vine — nu mă aștept să urmeze ceva semnificativ. Mai degrabă va fi o raportare, dar nu mă aștept să escaladeze ceva foarte mare de aici.

Răzvan Munteanu

Am înțeles. În România, când s-au întâmplat incidente similare, a existat o presiune din partea presei privind capabilitățile de apărare antiaeriană. Știm evenimentele de la Galați, din Tulcea și nu numai. Există o nemulțumire în cadrul societății din Bulgaria privind faptul că totuși o dronă ucraineană, chiar dacă neintenționat, a intrat în spațiul aerian al Bulgariei și nu a fost identificată?

Vladimir Mitev

Desigur, s-a constatat că sistemul antiaerian bulgăresc și radarele nu au făcut ce era necesar. Chiar din partea Ministerului Apărării și chiar premierul au spus că Bulgaria a întârziat foarte mult cu achiziționarea unor radare mai moderne. Aici trebuie să deschidem o paranteză: premierul actual a fost președinte și este fost general din forțele aeriene. A existat o perioadă în care guvernul numit de el conducea când era președinte. Deci, teoretic, dacă se dorea de către elitele noastre, s-ar fi putut acționa până acum. Dar oricum, pot spune că există o nuanță, un specific aici. S-a întâmplat un accident foarte grav, un eveniment neașteptat la Plovdiv, în care niște tineri au ucis un om în mod foarte brutal. Ambele accidente au coincis în timp. Și cred că atenția din rețelele sociale bulgare este direcționată mai degrabă către cruzimea de la Plovdiv, în timp ce Kardam, fiind o zonă periferică, atrage mai puțină îngrijorare la Sofia, la Plovdiv sau în orașele mari din Bulgaria.

Răzvan Munteanu

Da, foarte interesant, Vladimir. Uite, rămâi alături de noi. Mai am câteva întrebări pregătite pentru tine, dar vreau să discut și cu invitații din platou. De altfel, dialogul este deschis între noi toți patru. Domnule colonel, vedem o problemă comună pe care o împărțim cu armata bulgară. Există potențial de colaborare pentru securizarea spațiului aerian între România și Bulgaria împotriva acestor drone?

Ion Petrescu

Sigur că intenția la București există. Nu cunosc cum au decurs convorbirile bilaterale, dacă au avut loc. În același timp, vreau să ridic un semn de întrebare apropo de faptul că Bulgaria este țară membră NATO, deoarece același premier bulgar a anunțat că vor fi dislocate de la frontiera de sud a Bulgariei forțe și mijloace care preveneau sosirea unor drone din zona Turciei. Păi, Turcia este membră NATO și este aliat al Bulgariei și al României! Iar acele forțe și mijloace vor fi redislocate la granița cu România. Adică este o brambureală clară. Nu există o viziune integratoare care să asigure Bulgariei o defensivă omnidirecțională. Să privești spre Turcia așa cum privește Grecia — altă țară membră NATO, care se uită cu ostilitate la Turcia din rațiuni de revendicări teritoriale — nu este cea mai bună soluție. Mai ales că pomenea distinsul invitat din Bulgaria de reuniunea la nivel NATO, iar România va prezenta într-adevăr acolo punctul său de vedere privind acest incident. 

Și nu numai acest incident, ci și experiențele anterioare cu incidentele care au fost în atenția opiniei publice din România. La fel, și Polonia va prezenta un raport privind situațiile dificile în care Federația Rusă a pus statul polonez, tot cu asemenea drone. Sigur că aici nu este vorba despre o dronă rusă, dar intenția Moscovei de a captiva atenția unor țări membre NATO de la frontiera răsăriteană a spațiului transatlantic este evidentă, pentru a crea o stare de tensiune militară și un pretext pentru o eventuală redislocare de trupe rusești.

Răzvan Munteanu

Vladimir Mitev, când am verificat ultima oară, nu exista o reacție oficială din partea României privind traseul pe care această dronă l-a avut, dacă a trecut prin spațiul aerian al României sau nu. Cum este reflectat acest subiect în presa din Bulgaria? Este România prezentată ca o țară de tranzit a dronei sau există semne de întrebare privind acest lucru?

Vladimir Mitev

Din câte am citit, în prima ieșire în fața presei s-a menționat că ar fi intrat această dronă din teritoriul românesc, dar nu s-au dat mai multe detalii și nu prea se discută în prezent. Nu cred că există pretenții sau nemulțumiri de acest tip. Mai degrabă cred că se va discuta cu partea ucraineană. Din câte înțeleg, ambasadoarea ucraineană va fi convocată la Ministerul Afacerilor Externe în ziua de luni. Și probabil vom vedea de acolo cum se va dezvolta această situație.

Răzvan Munteanu

Da. Domnule Simileanu, ce lecții trebuie să învățăm noi, România, dar și Bulgaria, din aceste incidente? Pentru că trec dronele prin țările noastre și vedem că nu doar România are problema identificării lor. Le-a avut și Bulgaria, le-a avut și Polonia, le-a avut și țările baltice.

Vasile Simileanu

Exact, ați spus foarte bine cu identificarea. În primul rând, o observație: dacă drona nu a fost identificată de către bulgari, de unde știu că a venit de pe teritoriul României?

Răzvan Munteanu

Probabil din motive tehnice îți dai seama cam care este traseul pe care acea dronă l-a urmat.

Vasile Simileanu

Problemele acestea trebuie discutate la nivelul factorilor de decizie politico-militară de la noi și la nivelul factorilor de decizie politico-militară de la NATO. Și să sperăm că la întâlnirea NATO se va face acest lucru. În plus, noi avem o trilaterală foarte bună, pusă pe picioare anul trecut: trilaterală România-Bulgaria-Turcia, care funcționează. Sunt convins că putem avea un dialog în cadrul acestei trilaterale pentru a evita astfel de incidente neplăcute pentru toate statele din zonă. Pentru că trebuie să recunoaștem că au ajuns drone și către porturile turcești, au ajuns și către Grecia, au ajuns și către alte zone, către alte state. Deci, din punctul acesta de vedere, trebuie să ne punem de acord, în așa fel încât să nu mai ieșim cu comunicate flamboyante și să căutăm să facem capital politic acuzând un stat sau altul.

Relațiile diplomatice București-Sofia-Kiev: De la invitațiile ignorate la cererea de scuze publice pentru incidente

Răzvan Munteanu

Vladimir, ți se pare că ieșirea publică a premierului Radev a fost una critică la adresa României în contextul acestui incident cu drona?

Vladimir Mitev

Nu, în niciun caz. Pentru mine, urmărind și discuția din platou, cred că este relevantă această întrebare: ce își dorește să facă Rumen Radev în zona Mării Negre? Probabil va fi interesant și pentru publicul dumneavoastră faptul că recent am realizat un interviu cu Iordan Bojilov, care este probabil cel mai recunoscut expert de apărare din Bulgaria, care colaborează și cu New Strategy Center din România și cred că este foarte bine cunoscut în România. Am avut o întrebare similară: în ce direcție va merge Radev, mai ales la  Marea Neagră? 

Mesajul lui Iordan Bojilov a fost că Bulgaria încă nu are o strategie pentru zona Mării Negre, în timp ce România și Turcia au definit mult mai clar cum văd și riscurile, și activitățile lor de apărare. Mai mult, cred că am avut o perspectivă împărtășită că Radev se interesează mai mult de Turcia în prezent. Adică putem spune că o parte din votanții lui Radev sunt turci bulgari și există inclusiv deputați din partidul lui în Parlament care sunt etnici turci. Se vede că se face o colaborare sau cel puțin se caută soluții de aprofundare a relațiilor cu Turcia. 

În ceea ce privește România, amintesc că, atunci când Nicușor Dan a fost ales președinte, Rumen Radev i-a trimis o invitație imediată să viziteze Sofia. După cum vedem, această vizită nu s-a realizat și nici nu am observat o mișcare publică din partea lui Radev sau din altă parte până în prezent.

Răzvan Munteanu

Da, a fost foarte interesant acest lucru. Iată un aspect pe care eu personal nu îl știam. Domnule colonel Petrescu, Nicușor Dan, invitat de Radev la Sofia, nicio reacție din partea Bucureștiului.

Ion Petrescu

După cum știm, președintele Nicușor Dan este foarte prudent în acțiunile de politică externă și, așa cum foarte bine spunea președintele Traian Băsescu, are un alt ritm, diferit de cel al predecesorilor săi. Dar aici totuși ar trebui să amintim un lucru. Eu m-aș bucura ca luni, când este chemată ambasadoarea Ucrainei la Sofia, să i se spună ceea ce și Bucureștiul trebuia să spună Kievului: Ucraina datorează scuze și Bulgariei pentru acest incident, dar datorează scuze și României pentru incidentul de la Constanța. Scuze publice, asumate la nivelul conducerii Ministerului de Externe de la Kiev.

Răzvan Munteanu

O secundă, domnule colonel. Bulgaria trebuie să-i ceară Ucrainei scuze pentru România?

România a avut timpul necesar să facă lucrul acesta… 

Ion Petrescu

Am spus că luni, când se întâlnește cu ambasadoarea.

Răzvan Munteanu

Ați văzut ambasadorul Ucrainei la București chemat la MAE în contextul declarativ?

Ion Petrescu

Tocmai că nu am văzut și am reamintit că ar fi cazul să se facă acest lucru.

Răzvan Munteanu

Dar există o diferență în același timp. Trebuie să recunoaștem: dronele despre care noi am vorbit aici și care au alarmat întreaga țară erau drone rusești care atacau Ucraina și care au fost deviate în țara noastră. Marea parte dintre ele, nu toate. Domnule Simileanu, vă rog.

Vasile Simileanu

Viteza de reacție a Sofiei a fost mult mai puternică. Am văzut că și răspunsul Kievului a fost, de asemenea, foarte operativ. La noi, la două săptămâni după drona de la Constanța, a rămas o perioadă de suspans…

Ion Petrescu

Drona care era ucraineană, nu rusească.

Vasile Simileanu

Care era ucraineană, exact. Nu am avut niciun fel de reacție din partea Kievului, iar asta înseamnă că respectul bilateral este…

Răzvan Munteanu

Și Kievul oferă reacții în modul în care i se cer reacții. Bineînțeles. Și noi, dacă eram în locul Kievului, am fi procedat la fel.

Vasile Simileanu

Ministerul de Externe sau președintele trebuia să intervină în acest…

Răzvan Munteanu

Mi se pare normal, știți, când avem o strategie de securitate și apărare în care ne propunem să fim a doua putere la est de Germania, da?

Vasile Simileanu

Ne propunem să fim a doua putere. Haideți să spunem că, alături de Polonia, trebuie să fim cea mai mare putere în formatul B9.

Răzvan Munteanu

În teorie putem fi, pentru că îndeplinim calculele geopolitice.

Vasile Simileanu

Este foarte importantă, cel puțin în acest context.

Răzvan Munteanu

Bun. Și noi ne dorim acest lucru și atât. Ne spun experții din Bulgaria…

Vasile Simileanu

Da, dar trebuie să fim jucători, domnule Munteanu.

Răzvan Munteanu

Aici ajungem, domnule Simileanu. Ne spun experții din Bulgaria că președintele Nicușor Dan a fost invitat la Sofia de premierul Radev și nici măcar nu s-a oferit un răspuns.

Vasile Simileanu

Dacă aveți legătura cu Cotroceniul, ar fi bine să contactați Cotroceniul și să întrebați de ce anume nu s-a făcut acest lucru și dacă informația este reală, bineînțeles.

Ion Petrescu

Eu sunt convins că au existat motivații serioase care au întârziat prezența președintelui României la Sofia.

Răzvan Munteanu

Bun. Să plecăm și de la acest scenariu. Ce motive ar putea exista, domnule colonel?

Ion Petrescu

Evident că sunt motivații care nu sunt de ordin public.

Bulele din presa bulgară: Polarizare politică, rusofilie și punți între Est și Vest

Răzvan Munteanu

Da? Bun. Vladimir Mitev, mă reîntorc la tine cu o analiză a acestei situații și aș vrea să te întreb dacă există diferențe în modul în care presa pro-occidentală din Bulgaria vorbește despre acest subiect al dronei, în comparație cu presa pro-rusă din Bulgaria.

Vladimir Mitev

Da. Înainte de a răspunde, doar o precizare: ați menționat că premierul Radev l-ar fi invitat pe Nicușor Dan, dar era vorba despre președintele Radev, în calitate de președinte, acum un an. Bun.

Răzvan Munteanu

Acum un an. Era președinte, acum este premier.

Vladimir Mitev

Deci, au avot loc importante evoluții în care Radev se retrage din funcția de președinte și devine premier. Desigur, pot înțelege că asta explică unele lucruri. 

Dar în ceea ce privește presa și, în general, societatea bulgară, se discută mult chiar de către oamenii din Vest care cunosc societatea bulgară că aceasta este o societate a găștilor, a grupurilor mai mici sau mai mari; există mai multe bule în societatea bulgară. Eu cred că pe multe subiecte nu există o reacție unanima sau de un singur fel. Mi se pare că putem avea simultan reacții foarte diferite în societatea bulgară. Și, desigur, contează foarte mult în ce raport te afli cu premierul Radev și cu partidul său, Bulgaria Progresistă. Văd foarte clar că există elite intelectuale mai tradiționale, legate și de integrarea în Uniunea Europeană, care se opun, poate chiar vehement; ei nu acceptă nimic constructiv din partea lui Radev. Totul este supus unei critici. Deci, orice s-ar întâmpla, ei sunt critici la adresa lui, inclusiv față de o conferință de presă organizată de el sau față de felul în care s-au îmbrăcat unii miniștri și așa mai departe. Toate lucrurile sunt desființate, dacă pot spune așa, de către cei care nu au răbdare cu Radev.

Răzvan Munteanu

Vladimir Mitev, ne apropiem de final și vreau să sintetizez puțin întrebarea. În primul rând, există propagandă pro-rusă puternică în spațiul mediatic din Bulgaria?

Vladimir Mitev

Aici există mai multe cercetări, dar eu aș spune mai degrabă că există diferite nuanțe de rusofilie. Am spus și altă dată, inclusiv în alte medii, că există o practică în Bulgaria de a exista un fel de pod între Est și Vest și nu cred că se poate spune atât de clar că este doar o tendință rusească. Mi se pare că există și un amestec cu alte forțe, din alte părți.

Răzvan Muntaenu

Este foarte interesant cazul, dacă lucrurile stau așa. Mi s-ar părea că Bulgaria ar fi singura țară în care nu ar exista propagandă rusă. Îți mulțumim foarte mult pentru intervenție, Vladimir Mitev. Luăm o scurtă pauză publicitară și ne reîntâlnim la Check Media în câteva minute.

Foto: În cadrul unei conferințe de presă din 8 august 2026, prim-ministrul bulgar Rumen Radev (în centru) și ministrul apărării Dimitar Stoianov (în stânga) au oferit informații despre drona doborâtă în apropierea localității Kardam (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author