Brândușa Predescu: Războiul din Ucraina ne-a apropiat și mai mult unii de alții

Iuliana Kornajeva, Vladimir Mitev, Radioul Național Bulgar, 16 iulie 2026

Rezumatul interviului cu E.S. Brândușa Predescu

Acest interviu cu ambasadoarea României în Bulgaria, Brândușa Predescu, face un bilanț al mandatului său, concentrându-se asupra relațiilor româno-bulgare, securității în regiunea Mării Negre și proiectelor de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Puncte principale:

• Relații bilaterale și securitate: Războiul din Ucraina a determinat Bulgaria și România să coopereze și mai strâns în domeniul securității și în regiunea Mării Negre. Un moment-cheie îl reprezintă semnarea Declarației de parteneriat strategic (2023), pe care ambasadoarea o descrie ca fiind un cadru extrem de dinamic. Cele două țări au inițiat cu succes și crearea unui hub pentru securitatea maritimă în Marea Neagră, în cadrul unui document strategic al UE.
• Conectivitatea energetică și de transport:
  • Coridorul vertical de gaze este deja o realitate și asigură independența energetică față de Rusia prin creșterea capacității rețelelor și construirea de interconectări.
  • Podul Dunării 3 (Ruse-Giurgiu): În luna iunie a fost desemnat un executant pentru studiul preliminar de proiect. Podul va îmbunătăți mobilitatea militară și comerțul în UE.
  • Reparația podului existent peste Dunăre, lângă Ruse, a fost finalizată cu succes.
• Finanțare și politica de coeziune: În ceea ce privește provocările bugetare, cele două țări împărtășesc o poziție identică — ele se bazează în mod exclusiv pe fondurile de coeziune ale UE din următorul cadru financiar pentru a realiza echilibrarea economică (convergența) și competitivitatea.
• Apărarea regională și NATO: România și Bulgaria participă activ la coordonarea flancului estic al NATO prin formate precum „Grupul celor Nouă de la București” (B9). Se discută, de asemenea, despre cooperarea în industria de apărare, inclusiv sisteme de avertizare timpurie și de protecție împotriva dronelor, precum și despre sprijinul acordat Ucrainei prin noua Bancă pentru sprijin și reziliență, pentru care Bucureștiul va fi unul dintre sediile europene.

Interviu

Iuliana Kornajeva:

Mă bucur nespus că pot să-i urez „bună ziua” Excelenței Sale, doamna ambasadoare a României în Bulgaria, doamna Brândușa Ioana Predescu, precum și celor care se află deja în studio – Vanina Bojikova, care ne va ajuta cu traducerea, precum și colegul nostru de la redacția română a „Radio Bulgaria”, Vladimir Mitev, cu care vom discuta atât despre relațiile economice, cât și despre cele politice dintre cele două țări, precum și despre rezultatele summitului NATO. Bună ziua tuturor!

Bilanțul mandatului ambasadorului Predescu

Vladimir Mitev:

Bună ziua și din partea mea. Se întâmplă ca mandatul doamnei Predescu să se apropie treptat de sfârșit, iar acesta a fost un mandat în care au avut loc evenimente destul de interesante și semnificative în relațiile bulgaro-române. În primul rând, putem menționa dezghețarea acestor relații la nivel politic începând cu anul 2022, semnarea declarației de parteneriat strategic din 2023, iar în 2025 Grecia, Bulgaria și România au semnat un memorandum de înțelegere privind dezvoltarea coridoarelor de infrastructură dintre ele. Doamna Predescu a participat la multe alte evenimente și activități și cred că ar fi interesant să începem cu o privire din partea ei asupra acestui mandat, care se apropie treptat de final. Care aspecte ale acestui mandat și, în general, ale relațiilor bulgaro-române le considerați cel mai mare succes al mandatului dumneavoastră și, respectiv, în ce privințe ați dori ca lucrurile să evolueze mai bine, având în vedere că succesorul dumneavoastră va continua această activitate?

E.S. Brândușa Predescu:

Salutări dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră! Mă bucur foarte mult să mă aflu din nou aici, în studioul BNR, și anume în cadrul acestei emisiuni cu un nume foarte potrivit pentru această discuție, și anume emisiunea „Orizont”. Într-adevăr, relațiile bilaterale dintre țările noastre s-au dezvoltat extrem de puternic în ultimii ani. Poate că voi pune sub semnul întrebării cuvântul pe care l-ați folosit, și anume „dezghețare”, întrucât aceste relații nu au fost niciodată înghețate. Suntem vecini, așa cum noi, românii, ne place să spunem – cei mai buni vecini, dar și voi, bulgarii, vă place să spuneți același lucru. Există numeroase elemente care susțin această percepție, ceea ce este extrem de important – nu doar la nivel instituțional și de stat, ci și la nivelul cetățenilor români și bulgari.

În ultimii ani, războiul cu adevărat agresiv împotriva vecinei noastre, Ucraina – un război care, în practică, a schimbat și a afectat masiv, cu consecințe extrem de grave, pe țările noastre și întreaga regiune, precum și stabilitatea regională stabilită care exista – acest război ne-a împins și mai mult unul în brațele celuilalt, atât la figurat, cât și la propriu. În primul rând, pentru cele două țări s-a instaurat și continuă să se mențină o strânsă cooperare în ceea ce privește garantarea și asigurarea securității țărilor noastre, a teritoriilor noastre, dar și în regiunea Mării Negre. Acest aspect a determinat și continuă să determine – dar nu în mod exclusiv – relațiile bilaterale dintre România și Bulgaria.

Garantarea securității cuprinde nenumărate elemente care depășesc sfera strict militară. Aceasta generează și efecte economice legate de conectivitate, și folosesc acest cuvânt pentru că acest război ne-a împins să ne îndreptăm și mai mult atenția unul către celălalt și să colaborăm mai strâns între noi. Ceva ce, de altfel, făceam și înainte, dar poate nu la o asemenea amploare ca cea de astăzi. În acest context și, desigur, ca o evoluție a tot ceea ce înseamnă, în practică, relațiile bilaterale, șefii de stat ai celor două țări au semnat în luna martie, acum trei ani, un document strategic care definește cadrul relațiilor noastre și le ridică la nivelul unui parteneriat strategic. În calitate de ambasador, pot afirma că aceasta este o realizare extrem de importantă a diplomațiilor celor două țări, întrucât nu este vorba doar de un alt document oarecare. Deoarece, da, ascultătorii dumneavoastră s-ar putea gândi: „S-a semnat încă un document”, dar în relațiile dintre state trebuie să existe întotdeauna un cadru în care cele două părți sunt de acord să coopereze în anumite domenii.

Mi-ați pus o întrebare mult mai amplă. Am vrut să subliniez în primul rând acest aspect. Nu numai că avem acest cadru al parteneriatului strategic, dar, printre numeroasele relații de parteneriat strategic pe care România le are cu alte state europene și din afara Europei (mă refer la parteneriatul deja tradițional și strategic cu SUA), parteneriatul cu țara noastră vecină, Bulgaria, este, în primul rând, extrem de dinamic. Nu vorbim despre ceva în care există un singur document și, de acolo încolo, nu se mai întâmplă nimic. Chiar dacă uneori, și voi, ca jurnaliști, urmăriți ceea ce se întâmplă în cele două țări, pare că există semnale potrivit cărora rămânem în urmă din punct de vedere politic în ceea ce privește realitatea politică din cele două țări, vreau să vă spun că există atât de multe domenii și sfere în care românii și bulgarii lucrează și colaborează. Nu doar între cele două capitale, ci – și acest lucru este foarte important – în Uniunea Europeană, la Bruxelles (UE), și la Bruxelles (NATO). Există inițiative care sunt extrem de benefice pentru întregul spațiu euro-atlantic și care pornesc tocmai de la cooperarea bulgaro-română.

Și întrucât vorbim despre un domeniu care vizează nu doar securitatea, ci și securitatea energetică și cea economică – adevărul este că, la inițiativa României și a Bulgariei, am reușit împreună să convingem statele membre ale UE, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană, să avem pentru prima dată un document strategic al UE privind regiunea Mării Negre în condițiile actuale. Acestea, desigur, deschid atât perspective, cât și numeroase oportunități. Acest document reprezintă, prin urmare, o abordare strategică, în cadrul căreia proiectul principal (dar nu singurul) este crearea unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, care, evident, va fi găzduit în comun de România și Bulgaria. Această inițiativă este deja o realitate. Chiar recent au avut loc discuții cu privire la stadiul proiectului în cadrul ultimei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe de la Bruxelles. Vreau să vă spun că, uneori, poate pentru cetățenii noștri, suntem prea modești și nu ne lăudăm cu lucrurile pe care reușim cu adevărat să le realizăm împreună. Iată un exemplu concret, care este relevant și dincolo de granițele României și Bulgariei: împreună contribuim la securitatea întregii Uniuni Europene.

Proiectele din domeniul energetic și al infrastructurii din Europa de Sud-Est

Iuliana Kornajeva:

Un astfel de proiect – îmi permit să intervin, Vlado, îmi cer scuze – este și proiectul Coridorului Vertical de Gaz. Proiectele de infrastructură dintre cele două țări sunt, de asemenea, extrem de importante. Uneori există țări care formulează critici, dar dumneavoastră veți spune care dintre ele se situează la ce nivel. Dar vă las pe dumneavoastră să decideți acest lucru, iar comentariul poate fi mai amplu.

E.S. Brândușa Predescu:

Vreau să vă spun că nicăieri în Europa marile proiecte de infrastructură, care au o dimensiune regională și implică realizarea lor pe teritoriul mai multor țări, nu se realizează într-o singură zi. Spunând acest lucru, doresc să subliniez că, pentru noi, în această regiune, acesta este un proces în care învățăm cum să avansăm mai repede în realizarea lucrurilor pe care le-am decis împreună. Lucrăm la proiectele pe care le-ați menționat. Coridorul vertical de gaze este, în sine, o realitate. Are deja un nume, dar în ceea ce privește conductele de pe teritoriul Greciei, României și Bulgariei, este important să se știe că și aceasta este o realitate, despre care ascultătorii dumneavoastră vor auzi. Creșterea capacităților rețelelor de transport, construirea interconectorilor, care există deja, dar a căror capacitate trebuie mărită – acestea sunt lucruri care necesită mai mult timp. Dar ele se întâmplă. Vorbim despre o realitate care avansează. Nu vorbim despre ceva creat de la zero. Mai exact, în ceea ce privește Coridorul Vertical de Gaz – acesta ne asigură deja independența energetică față de fosta zonă de care eram excesiv de dependenți.

Desigur, există Federația Rusă, desigur, și pachetul de sancțiuni pe care România îl susține necondiționat. De asemenea, este importantă conectivitatea din punct de vedere al transporturilor între țările noastre. Știu că presa urmărește cu mare atenție – mă refer la ambele țări – modul în care avansează aceste proiecte. Vă spun că există întârzieri, care se datorează și unor motive obiective, dar există și vești bune. Faptul că în luna iunie, foarte recent, am reușit să desemnam executantul studiului preliminar pentru mult-așteptatul al treilea pod peste Dunăre – este ceva ce trebuie să știm și pe care să-l salutăm cu toții. Știți, un pod nu se construiește în trei luni, decât dacă apare cineva cu o baghetă magică.

Pe de altă parte, trebuie să vedem și lucrurile care funcționează deja. Toți românii se bucură că, după doi ani, reparația Podului Prieteniei a fost în sfârșit finalizată. Și, de fapt, cu o zi înainte de 1 iulie, am traversat personal podul în momentul în care s-a putut circula din nou în ambele sensuri, și vă spun că am fost absolut încântată. Nu, noi, românii și bulgarii, trebuie să vedem și frumusețea acestui pod, care, deși este într-adevăr insuficient, are istorie, frumusețe și un farmec propriu. Personal, sunt foarte optimistă că românii și bulgarii, dar și europenii, precum și toți cei care vor traversa teritoriile țărilor noastre, vor trece, peste câțiva ani, pe un pod nou la Ruse-Giurgiu. Acesta va spori contribuția celor două țări la coridoarele de securitate, la mobilitatea militară, dar și la comerț – nu doar pe teritoriul nostru, ci și pe teritoriul întregii Uniuni Europene.

Икономическата криза в Румъния и нейното значение за съвместните проекти

Iuliana Kornajeva:

Ceea ce vedem însă ca pe o problemă în acest moment este situația financiară – atât a finanțelor publice din România, cât și a celor din Bulgaria. Ar putea toate acestea să întârzie într-o anumită măsură toate proiectele despre care vorbim?

Brândușa Predescu:

Nu pot vorbi în numele Bulgariei, dar, în principiu, fondurile bugetare pentru astfel de proiecte de amploare sunt prevăzute cu mult timp în avans și sunt planificate. Pe de altă parte, ne bazăm extrem de mult pe fondurile de coeziune, pe care urmează să le negociem pentru viitorul cadru financiar multianual al UE. Adică bugetul european, ale cărui negocieri încep acum. Cele două țări au poziții absolut identice în ceea ce privește necesitatea de a menține structura fondurilor de coeziune, care reprezintă pentru țările noastre (și nu doar pentru ele, ci și pentru marea majoritate a statelor membre) un mijloc de a atinge convergența cu nivelul mediu de dezvoltare al țărilor europene. Vorbim despre competitivitate ca motor al dezvoltării UE, dar cum putem avea competitivitate dacă nu avem o dezvoltare echilibrată din punct de vedere economic pe întreg teritoriul UE?

Implicarea României în evoluția conceptului NATO și în politicile europene privind dezvoltarea industriei de apărare

Vladimir Mitev:

Ieri a avut loc la Kiev summitul dintre Ucraina și Europa de Sud-Est, la care a participat și președintele, iar săptămâna trecută, la Ankara, a avut loc summitul NATO, în cadrul căruia unii au anunțat așa-numitul „NATO 3.0”, prin care țările europene încep să joace un rol mai important în politicile, finanțarea și activitățile Alianței. Cum se implică România în aceste schimbări, mai exact în ceea ce privește apărarea și securitatea, având în vedere că are acces la fonduri semnificative (precum fondul SAFE și altele, de peste 16 miliarde de euro), colaborează deja cu „Rheinmetall” (Rheinmetall), se vorbește despre o colaborare în domeniul sistemelor de protecție împotriva dronelor, iar în ultimele zile s-a scris mult și în presa românească despre colaborarea cu companii turcești în domeniul apărării?

Iuliana Kornajeva:

Aș dori doar să completez, Vlado, că printre subiectele discuției dintre președinții României și Ucrainei s-a numărat și avertizarea timpurie în cazul incidentelor cu drone.

E.S. Brândușa Predescu:

De fapt, România face parte din practic toate formulele și formatele de cooperare care au fost inițiate în cadrul NATO sau al UE în contextul războiului de agresiune purtat împotriva Ucrainei. Poziția României față de ceea ce se întâmplă la granițele noastre a fost, încă de la început, fermă, clară și a inclus un sprijin cuprinzător pentru Ucraina – financiar, militar și umanitar. Ceea ce am semnat depășește simpla extindere a relațiilor bilaterale cu vecinul nostru, reprezentând totodată o extindere a cooperării și colaborării cu partenerii noștri europeni și cu NATO. Încă de la început, România a făcut parte din inițiativa „Coaliția celor dispuși”, sub egida Regatului Unit și a Franței, precum și din multe alte formate pe care le-ați menționat deja.

De asemenea, România continuă să participe și să coordoneze, împreună cu Polonia, un format extrem de util (atât în prezent, cât și în viitor) pentru coordonarea țărilor de pe flancul estic înaintea summiturilor NATO. Mă refer la formatul B-9 (Grupul celor Nouă de la București), care a avut loc la București, cu România în calitate de gazdă, în urmă cu o lună. Formatul și componența sa s-au extins la cererea țărilor scandinave, întrucât România, dar și Bulgaria, care ne stă alături în majoritatea acestor formate, am pledat și continuăm să o facem în fața partenerilor noștri. Partenerii noștri din Europa de Est, dar și cei americani, trebuie să conștientizeze că flancul estic, de la nord prin est până la sud, are o întindere și o continuitate, fiind expus în prezent riscului de război.

Adică, pentru noi, pentru România, summitul NATO de la Ankara a reprezentat un succes, la fel ca și pentru toți aliații. Evaluarea generală a fost pozitivă, întrucât s-au confirmat interesul și atenția acordate flancului estic, și anume securitatea în regiunea Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina, care a fost reafirmat nu doar pe hârtie, din punct de vedere al fondurilor, ci și prin alte inițiative. România se numără printre fondatorii unei noi bănci, despre care s-a vorbit și aici – Banca pentru Sprijin și Reziliență, care este o inițiativă canadiană. Unul dintre sediile europene va fi la București. Adică suntem pe deplin angajați și pentru viitor nu doar în aceste programe, de care beneficiem cu toții pentru a ne moderniza armatele și a ne consolida apărarea, ci și pentru a construi relații de viitor cu vecinul nostru ucrainean.

Iuliana Kornajeva:

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție. Mulțumesc Excelenței Sale, doamna ambasadoare a României în Bulgaria, doamna Brândușa Ioana Predescu. La traducere ne-a ajutat Vanina Bojikova. În studio a fost prezent colegul nostru de la redacția română, Vladimir Mitev.

Foto: (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author