Ștefan Popescu
Rezumat
Discursul susținut de Ștefan Popescu la 15 septembrie 2026 subliniază necesitatea trecerii relațiilor dintre România și Bulgaria de la o simplă cooperare sectorială la o adevărată coordonare strategică integrată.
- Importanța geopolitică a Bulgariei: Țara vecină reprezintă un nod infrastructural, balcanic și maritim esențial, precum și un pivot energetic decisiv pentru securitatea regională a României.
- Contextul european și regionalizarea: Pe fondul imprevizibilității politice din spațiul euroatlantic și al tendinței de regionalizare strategică a Europei, România și Bulgaria riscă să devină o periferie dacă nu își creează propria capacitate regională.
- Trecerea la coordonare strategică: Se propune crearea unei comunități strategice româno-bulgare (o platformă de tip Visegrád, extinsă ulterior spre Grecia și Italia) axată pe mai multe paliere prioritare.
- Securitate și apărare: Păstrarea funcționalității Mării Negre și a Dunării, extinderea acordurilor de deminare și supraveghere a infrastructurii critice (alături de Turcia), precum și proiecte integrate în industria de apărare.
- Infrastructură și energie: Conectarea porturilor Constanța, Varna și Burgas, dezvoltarea coridoarelor transeuropene și valorificarea surselor locale de energie în paralel cu Coridorul Vertical.
- Politică externă: O abordare comună și coordonată în relațiile cu Turcia, Grecia, Italia și Balcanii de Vest.
Integrarea și coordonarea strategică regională reprezintă singura soluție pentru ca ambele state să depășească provocările demografice și economice, evitând astfel marginalizarea politică în noua arhitectură europeană.
Discurs
Este important să conștientizăm importanța Bulgariei pentru România. Bulgaria nu este un simplu vecin al României, ci un stat riveran la Marea Neagră, un stat balcanic, o poartă între Balcani și Anatolia, un nod de legătură între Dunăre, Marea Neagră și Mediterana Orientală. Plecând de la această situație, vecinii noștri își formulează în prezent politica de securitate plasând în centru Marea Neagră. Cu alte cuvinte, avem în Bulgaria un stat de intersecție, un pivot energetic deosebit de important pentru securitatea energetică a regiunii, iar rolul vecinilor noștri s-a dovedit esențial în evitarea rupturilor de aprovizionare pentru industria și societatea românească în acest sezon secetos.
Această poziție a Bulgariei îi conferă o importanță ce depășește dimensiunea sa demografică și economică.
Bulgaria este, ca și România, unul dintre punctele prin care securitatea Europei Centrale se întâlnește cu securitatea Mării Negre. În noul context de tranziție a sistemului internațional, asupra căruia nu mai insist, problema fundamentală a Bulgariei și a României nu este dacă aparțin Occidentului. Această problemă este rezolvată la nivel instituțional. Problema strategică este câtă capacitate proprie și regională putem genera într-un moment în care coeziunea politică a spațiilor european și euroatlantic devine tot mai puțin predictibilă. Observăm cu toții apariția unor formate de cooperare restrânse, a unor coaliții de voință chiar pe un dosar strategic major precum Ucraina.
Riscul unei regionalizări strategice a Europei, prin apariția unor grupări de state în interiorul aceleiași Uniuni care încep să-și definească securitatea, energia, infrastructura și politica externă pornind de la propriile vecinătăți, este tot mai mare. Pentru Bulgaria și România, această evoluție este îngrijorătoare, în orice caz plină de provocări. Dacă Europa se regionalizează, atunci Europa de Sud-Est trebuie să evite să devină o simplă periferie a unor decizii luate în alte centre de putere. De aici rezultă necesitatea unei cooperări strategice mai dense între Bulgaria și România.
Noi avem toate premisele constituirii unei comunități strategice româno-bulgare, bulgaro-române. Avem nevoie să trecem de la o cooperare sectorială la o coordonare strategică pe următoarele paliere: securitatea Mării Negre[1], securitatea Dunării, infrastructurile critice[2], porturile Constanța, Varna și Burgas, coridoarele feroviare și rutiere, industria de apărare – avem nevoie de proiecte integrate – relația cu Turcia, relația cu Grecia și Balcanii de Vest, relația cu Italia. O asemenea agendă integrata ne-ar transforma relația bilaterală într-un instrument de producere a unei influențe regionale. Pentru aceasta, întrebarea la care trebuie să răspundem cu sinceritate este: ce greutate putem avea în interiorul Europei care se formează acum? Cum construim împreună, alăturând Grecia și Italia, o densitate strategică regională? Avem nevoie de Visegrádul nostru! Căci, având în vedere erodarea demografică substanțială care ne afectează și potențialul economic, ratele de creștere, singura șansă este integrarea regională, astfel încât să evităm căderea în irelevanță.
[1] Atât Bulgaria, cât și România au interesul menținerii unei Mări Negre funcționale, atât cât se poate în condițiile războiului de mare intensitate din nordul Mării Negre. În aceste condiții, acordul de deminare, extins la acord de supraveghere a infrastructurilor critice între România, Bulgaria și Turcia, ar trebui să servească ca bază pentru o cooperare mai amplă.
[2] Cooperarea pentru dezvoltarea Coridorului Vertical trebuie să meargă însă în paralel cu valorificarea surselor locale de energie, având în vedere că GNL ajunge cu prețuri necompetitive.
Foto: Ștefan Popescu (sursă: Ștefan Popescu)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
