Ramona Boldizsar: În povestirile mele îmbin realismul psihologic cu ambiguitatea morală

Țvetan Țvetanov

Rezumat

Iată un rezumat detaliat al interviului acordat de scriitoarea română Ramona Boldizsar în cadrul emisiunii „Alarma” de la Radioul Național Bulgar (14.10.2026), cu respectarea integralității informațiilor:

• Participarea la Ruse și viziunea literară: Invitată la festivalul literar de la Ruse de Societatea Internațională „Elias Canetti” (cu sprijinul traducătorului Vladimir Mitev și al Institutului Cultural Român), Ramona Boldizsar a explicat că proza sa îmbină realismul psihologic cu „ambiguitatea morală”, refuzând să judece personajele ca fiind strict bune sau rele.
• Formarea filosofică și influențele literare: Absolventă a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, autoarea mărturisește că se consideră un „filosof eșuat” care își practică acum filosofia prin literatură. Printre influențele sale se numără Clarice Lispector, Colm Toibin, René Descartes (cu „Discursul asupra metodei”) și Friedrich Nietzsche (cu „Dincolo de bine și rău”), pe care îl vede ca pe o sursă importantă de schimbare a viziunii asupra lumii, în ciuda aspectelor sale misogine.
• Generație și creație: Scriitoarea face parte din generația milenialilor din literatura română și se încadrează în nișa prozei scurte scrise de femei. Debutul său a fost în poezie – un gen autobiografic ale cărui forme concise și tehnici le-a preluat și adaptat în proza sa scurtă, care este în întregime ficțională.
• Volumul de povestiri și planurile de viitor: Singura ei carte de proză scurtă se numește „Fete bune. Fete cuminți” (titlu discutat și pentru o eventuală traducere în limba bulgară). Povestirile din volum explorează legăturile dintre mai multe planuri ale realității: lumea fizică/concretă, lumea interioară (gândurile și conștiința personajelor) și mediul virtual. În prezent, autoarea se confruntă cu provocarea de a scrie un roman de amploare mai mare.

Interviu

Intro

Pe 14 octombrie 2026, emisiunea „Alarma” din cadrul programului cultural al Radioului Național Bulgar a difuzat un interviu cu scriitoarea română Ramona Boldizsar și un fragment din evenimentul la care a participat în cadrul festivalului literar de la Ruse. Ramona Boldizsar a fost invitată la Ruse de către Societatea Internațională „Elias Canetti”, cu sprijinul traducătorului și jurnalistului Vladimir Mitev și cu susținerea Institutului Cultural Român. În timpul evenimentului, dar și în interviul acordat ulterior lui Tsvetan Tsvetanov din cadrul emisiunii „Alarma”, ea a subliniat faptul că, în povestirile sale, nu se pronunță asupra faptului dacă personajele sale sunt bune sau rele. Această abordare o numește „ambiguitate morală” și o leagă de diverse influențe literare și filosofice la care a fost expusă de-a lungul anilor.

Influențele literare

Țvetan Țvetanov: Începem cu influențele literare asupra dumneavoastră, deoarece în conversație ați menționat una dintre scriitoarele mele preferate – Clarice Lispector. Ați menționat și pe Colm Toibin, care a fost în Bulgaria literalmente acum o săptămână. Iar din literatura română, care sunt influențele dumneavoastră?

Ramona Boldizsar: Cred că nu sunt la acest nivel… Ideea este că tot ce am citit m-a influențat foarte mult. Tot ce am citit s-a reflectat asupra scriitoarei din mine. Și mi-e foarte greu să evidențiez ceva concret. Trebuie să spun că absolut tot ce am citit m-a influențat – și în special literatura cu ambiguitate morală. 

mi se pare că toate cărțile pe care le-am citit, în special cărțile care se joacă cu ambiguitatea morală , m-au influențat să folosesc și eu acest principiu în operele mele. Aici adaug și faptul că, totuși, am absolvit filosofia la Universitatea din București și poate de aici începe totul.

Țvetan Țvetanov: La întâlnirea cu publicul ați spus că, de fapt, sunteți o filozoafă nerealizată, pentru că nu vă practicați filosofia, ci, de fapt, o practicați prin intermediul literaturii.

Ramona Boldizsar: Am spus că sunt o filozoafă eșuată. Este adevărat că, nu am reușit să scriu filosofie. Într-o oarecare măsură, poate că am reușit să scriu literatură datorită faptului că sunt pierdută pentru filosofie, că nu am reușit să fac mai departe ceva cu filosofia.

Totuși, cred că este foarte bine și că ceea ce fac în prezent mi se potrivește cu adevărat. Trebuie să recunosc că nu eram prea bună la filozofat când eram studentă, deși am învățat o grămadă de skilluri care m-au ajutat mai târziu de acolo. 

Țvetan Țvetanov: Și totuși, care a fost specializarea dumneavoastră mai restrânsă și care sunt autorii care v-au rămas alături în activitatea dumneavoastră de scriitoare?

Ramona Boldizsar: Într-o oarecare măsură, nu-mi place și aș spune chiar că urăsc să vorbesc despre asta, pentru că unul dintre filosofii care m-au influențat cel mai mult este, de fapt, Nietzsche, cu celebra sa carte „Dincolo de bine și rău”. Iar el este un autor extrem de misogin. Dar pot da și un exemplu să zicem mai pozitiv – Descartes, cu „Discursul asupra metodei”, m-a determinat să mă apuc de filosofie.

Îmi amintesc orele de filosofie din liceu – nu-mi plăcea să învăț materia pe care ne-o predau, așa că mă lăsau să citesc cărți și să fac rezumate, ca să nu dau teste.

Țvetan Țvetanov: Pe de altă parte, există astfel de exemple în istorie. Cazul lui Nietzsche și al „pietrelor aruncate asupra capului său” poate fi folosit. În același mod, pot da un exemplu cu niște punki afro-americani care folosesc o melodie a unei formații rasiste și o cântă pentru a arăta că, de fapt, se poate și altfel, într-un mod total opus. Din Nietzsche se poate prelua ce este bun și se poate folosi în alte scopuri. 

Se spune, de asemenea, că Nietzsche are și părți bune. Oare nu ar putea fi Nietzsche folosit ca piatră de temelie pentru alte lucruri?

Ramona Boldizsar: Sunt de acord. Spun că am fost șocată când l-am citit pentru prima dată. Nietzsche mi-a schimbat complet viziunea asupra lumii, asupra creștinismului și asupra multora dintre credințele care mi-au fost insuflate.

Literatura feminină din România

Țvetan Țvetanov: Revenim însă la literatura feminină, dacă putem spune așa.

Deși aceasta reprezintă un întreg univers de genuri literare diverse, în Bulgaria, dintre cei din generația mai în vârstă, cunoaștem cel puțin două romane ale Norei Iuga (cel puțin eu am citit două, nu știu dacă a mai apărut un al treilea). Personal, am făcut cunoștință cu Andreea Rasucanu acum trei ani, aici, în Bulgaria. Dumneavoastră faceți parte dintr-o generație următoare. Unde vă situați în tradiția scriitoarelor române?

Ramona Boldizsar: Da, cred că fac parte, într-adevăr, din generația milenialilor dintre autorii români. Cred că scriem pe teme similare. Eu fac parte din categoria care se încadrează mai degrabă într-o nișă – proza scurtă scrisă de femei, cum sunt destule în România.

Iar în ceea ce privește temele, desigur, cred că abordăm chestiuni similare.

Cărțile Ramonei Boldizsar

Țvetan Țvetanov: Cele două povestiri care tocmai au fost citite fac parte dintr-o carte mai amplă. De fapt, cine dintre voi doi le-a ales – traducătorul sau autoarea?

Ramona Boldizsar: Le-am ales împreună. Am discutat, am făcut o listă. Am avut sprijinul lui Vladimir în ceea ce privește textele, eu i-am comunicat care sunt cele mai citite, cele mai populare povestiri din România și care au plăcut cel mai mult cititorilor. Le-am ales împreună.

Vladimir Mitev: Da, le-am ales împreună, pentru că ea a reușit să-i transmită traducătorului, adică mie, o mică listă cu câteva dintre cele mai de succes povestiri pentru publicul român, dintre care eu le-am selectat pe aceste două.

Țvetan Țvetanov: Și ele fac parte dintr-o singură carte, nu-i așa?

Ramona Boldizsar: Da, fac parte din aceeași carte. Este singura mea carte de proză, cu povestiri scurte, și mai am încă două volume de poezie.

Țvetan Țvetanov: Voi pune acum o întrebare specială despre poezie – întrucât nu vă cunosc poezia, în ce fel reprezintă acestea cele două laturi ale dumneavoastră (proza și poezia)? În ce fel comunică între ele sau sunt total diferite?

Ramona Boldizsar: O întrebare foarte bună. Mi-a fost greu să fac trecerea de la poezie la proză, deși toată copilăria și adolescența mi-t le-am petrecut scriind proză. Dar am debutat cu poezie, deși am știut întotdeauna că scriu mai bine proză. Însă, pentru că am debutat cu poezie, am învățat să scriu poezie bine. Iar când mi-am publicat cartea de proză scurtă, am preluat forma concisă din poezie și tehnicile acesteia.

De fapt, poezia mi-a fost de folos prin faptul că formele sunt scurte, iar asta mă ajută și în proză să nu scriu povestiri lungi și să respect acest sistem . Cărțile mele de poezie sunt totuși inspirate autobiografic – din experiențele mele personale, în timp ce proza mea  esteîn întregime ficțională .

Țvetan Țvetanov:  Spuneți „forme scurte”, dar totuși vă îndreptați și spre roman la un moment dat, așa cum ați menționat.

Ramona Boldizsar: Da, dar asta complică destul de mult lucrurile, pentru că observ că îmi este ușor să scriu, să zicem, vreo 3 pagini, dar dacă trebuie să scriu 30 de pagini, asta devine deja destul de dificil. Aceasta este o mare provocare pentru mine și, dacă reușesc să-l scriu, tot nu va fi deloc rău pentru un filosof eșuat. Este o mare provocare pentru mine să scriu un roman și, dacă îl scriu, nu mă voi mai gândi niciodată că sunt un filosof eșuat.

Țvetan Țvetanov: Bine. Din câte îmi amintesc, Cărtarescu, a cărui cea mai mare operă are peste 1200 de pagini („Orbitor”), a început și el cu poezie. Asta înseamnă mult mai mult de 30 de pagini.

Ramona Boldizsar: Nu cred că voi ajunge atât de departe. Nu există riscul să citiți 1.000 sau 1.200 de pagini scrise de mine într-o singură carte – așa că sunteți salvați și în siguranță, să știți.

Poveștile scurte citite la festivalul literar din Ruse

Țvetan Țvetanov: Și aceasta este ultima mea întrebare aici. Comparând cele două povestiri pe care le-am auzit – întrebarea mea are din nou două părți. În aceste povestiri există o frenezia, un flux care se regăsește și în acea carte uriașă de 1200 de pagini despre care am vorbit.

Ramona Boldizsar:  Cred că ești mult mai optimist decât mine, sincer. Dar s-ar putea să ai dreptate, vom vedea ce va ieși.

Țvetan Țvetanov: Adevărata întrebare referitoare la aceste două povestiri este următoarea: una era destul de situată în mediul virtual (chiar imaginar-virtual), iar cealaltă este destul de situată în mediul fizic (chiar și din punct de vedere lexical), deși ambele reprezintă o experiență interioară a omului. În ce măsură reprezintă ele două extreme în cartea de povestiri – adică în ce măsură prezintă un contrast total și există altele complet diferite de acestea în întreaga carte?

Ramona Boldizsar: Absolut. Avem cel puțin două realități: realitatea din mintea personajului – ceea ce acesta gândește, crede și creează în conștiința sa – și realitatea care este adevărată, fizică și concretă – lumea reală pe care o cunoaștem cu toții. Iar în unele dintre povestiri există și un al treilea plan, care este virtual.

Cartea ”Fete bune. Fete cuminți”

Țvetan Țvetanov: Și cartea explorează legătura dintre aceste trei realități?

Ramona Boldizsar: Cartea explorează legăturile dintre ele. Există multe teme care leagă personajele, iar eu cred că și genul literar le leagă. De fapt, este vorba de realism psihologic, combinat cu ambiguitatea morală.

Țvetan Țvetanov:  Și cu care a început această discuție. Care este titlul întregii cărți?

Ramona Boldizsar: „Fete bune. Fete cuminți”.

Țvetan Țvetanov: Va fi publicată în limba bulgară?

Vladimir Mitev: Da, suntem în discuții și probabil se vor face pașii necesari, având în vedere că însăși Societatea Internațională „Elias Canetti” are o părere pozitivă despre autoare și opera ei, iar traducătorul, adică eu, are, de asemenea, o părere pozitivă. Așadar, probabil vor exista evoluții în această privință.

Ramona Boldizsar: Revin încă o dată pentru a mulțumi Societății Internaționale „Elias Canetti” pentru invitație, precum și Institutului Cultural Român pentru sprijin.

Vladimir Mitev: Și eu le mulțumesc.

Țvetan Țvetanov: Le mulțumesc și eu.

Foto: Ramona Boldizsar la Ruse (sursă: Momcil Mihailov-Momo)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author