Mihai Isac: Rolul Bulgariei în Republica Moldova este mult mai mare decât se înțelege la Sofia

Vladimir Mitev

Intro

Mihai Isac este absolvent al studiilor universitare în domeniul Științelor Administrative la Facultatea de Administrație Publică a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, având și o diplomă în domeniul Științelor Politice la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cu o activitate de aproape două decenii în mass-media din România, în prezent este redactor-șef în redacția agenției de presă KARADENIZ PRESS și invitat permanent în emisiunea săptămânală de politică externă Impact Global a TVR Moldova din Chișinău, dar și invitat permanent al emisiunii Paralela 47 de la Radioul național al Republicii Moldova. Colaborează regulat cu mass-media din Bulgaria, Turcia, România, Ucraina, Republica Moldova, Italia, Serbia, Spania în calitate de analist politic.

Isac interpretează succesul electoral major al PAS nu ca un vot neapărat pentru partid, ci ca un vot strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În opinia analistului acest rezultat reprezintă un răspuns direct al cetățenilor la procesul de reimperializare a politicii externe a Federației Ruse. Sprijinul din partea președintei Maia Sandu a acționat ca o locomotivă electorală, convingând aproape trei pătrimi din electorat să voteze pentru viziunea pro-europeană, inclusiv prin votul util care vizează stabilitatea și continuarea reformelor. De asemenea, lupta împotriva corupției, reconfirmată prin readucerea sub arest a oligarhului Vlad Plahotniuc, rămâne o prioritate, iar gestionarea corectă a acestui caz este crucială pentru a demonstra capacitatea sistemului judiciar moldovenesc.

România consideră Republica Moldova ca o prioritate de politică externă, deși susținerea sa nu poate fi exclusivă, fiind necesar un efort al întregului bloc comunitar. Președintele Nicușor Dan a încercat să personalizeze relația bilaterală. În același timp, se remarcă o mică rivalitate instituțională între România și Polonia cu privire la influența în Moldova. Cele două state, alături de Bulgaria, ar trebui să colaboreze mai strâns, depășind orgoliile, pentru a limita influența rusă. Expertul consideră că Bulgaria ar trebui să-și asume un rol mai activ, în special în sudul Republicii Moldova, unde comunitatea bulgară este vulnerabilă la propaganda rusă.

Implicarea Bulgariei este esențială pentru comunitatea bulgară din Basarabia (Moldova și Ucraina), care este puternic afectată de războiul hibrid rusesc. Deschiderea filialei Universității din Ruse la Taraclia (unde se va preda în bulgară și română, nu în rusă) este văzută ca un pas esențial pentru crearea unei citadele a culturii bulgare și pentru a-i reconecta pe etnicii rusificați cu rădăcinile lor. Formarea unui triunghi de acțiune Sofia-București-Ankara pentru a sprijini comunitățile istorice (bulgarii, găgăuzii) în demersul lor de a se elibera de influența informațională a Federației Ruse, în special în zonele afectate de rețeaua politică „Șoristan” este parte a soluției.

Intrarea în Parlament a partidului Democrația Acasă (condus de Vasile Costiuc) cu șase mandate, deși nu promite realizări legislative majore, marchează afirmarea unui curent populist/suveranist care folosește un discurs public dur și se bazează pe sprijinul mediatic din partea AUR (România). Pe de altă parte, în domeniul media, activitatea jurnaliștilor pro-europeni este acum mai ușoară în Moldova, deși rămâne dependentă de granturi internaționale. Această dependență necesită o diversificare a surselor de venit pentru a proteja libertatea presei în fața incertitudinilor geopolitice și politice, cum ar fi potențiala întrerupere a sprijinului extern.

Explicația pentru succesul mare al partidului Acțiune și Solidaritate

Domnule Isac, care sunt cauzele pentru rezultatul neașteptat și foarte bun al PAS față de celelalte blocuri și partide politice?

Rezultatul obținut de partidul de guvernământ PAS se datorează în primul rând răspunsului dat de cetățenii Republicii Moldova la procesul de reimperializare a politicii externe a Federației Ruse.

Votul pentru PAS nu este neapărat un vot pentru partid, ci este un vot pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În acest moment, dacă ne uităm la rezultate, aproape trei pătrimi din voturile electoratului din Republica Moldova s-au îndreptat către viziunea de integrare europeană. S-au dus atât către PAS, care a obținut 50% din voturi, cât și către alte partide care sprijină integrarea europeană, dar nu au acces în Parlament.

Desigur, un rol important l-a jucat și sprijinul acordat de președinta Maia Sandu, care este o locomotivă electorală pentru PAS și pentru procesul de integrare europeană. De asemenea, o parte din aceste voturi reprezintă acel vot util pe care cetățenii Republicii Moldova, deși nu susțin neapărat Partidul PAS, susțin procesul de integrare europeană și au înțeles că doar PAS poate asigura o stabilitate care să ducă la intensificarea procesului de reformă.

Paula Erizanu: Europenizarea din Republica Moldova se simte la mai multe niveluri

Rolul lui Vlad Plahotniuc în politica moldovenească

Ce rol în viața politică a Republicii Moldova joacă întoarcerea lui Vlad Plahotniuc sub arest în țară și procesul împotriva lui?

După cum bine știți, domnul Plahotniuc a încălcat și legislația altor state europene, cum este Bulgaria sau România, prin folosirea de acte false. Și aceste state ar fi putut solicita extrădarea lui Vlad Plahotniuc, dar există totuși un grad de încredere în capacitatea Republicii Moldova de a administra actul de justiție în cazul său. De asemenea, după cum bine știți, în campania electorală în Republica Moldova a fost difuzat serialul Plaha, o încercare de a arăta rolul pe care l-a jucat acest oligarh în viața politică din Republica Moldova până în urmă cu câțiva ani.

Imaginea lui Vlad Plahotniuc în calitate de oligarh fugar, care este un simbol al corupției de stat, este o imagine pe care o mare parte din populația Republicii Moldova a început să o uite. Iar prin aceste demersuri putem spune că Vlad Plahotniuc a fost repus pe agenda publică. Relațiile sale cu o mare parte din clasa politică de la Chișinău sunt bine cunoscute.

Este probabil ca acesta să joace în continuare un rol cel puțin din umbră. Iar modul în care va fi administrat actul de justiție în cazul său, desigur, va demonstra comunității internaționale dacă Republica Moldova are capacitatea să gestioneze astfel de situații. O parte din votul obținut de PAS, după cum ați întrebat foarte bine la prima întrebare, se datorează și acestei dorințe de a lupta împotriva corupției, iar acest aspect ar trebui să fie o prioritate pentru guvern în perioada următoare.

Domnul Vlad Plahotniuc ar avea multe de spus, s-ar rostogoli multe capete, atât la Chișinău, cât și în România, cât și în alte state, dacă este să vorbim despre dezvăluirile pe care le poate face. Dar, în acest moment, vedem doar începutul unei adevărate epopei judiciare care îl are în prim-plan pe domnul Plahotniuc.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie: între ”deja vu”, ”acum ori niciodată” și ”cam la fel ca întotdeauna”…

Politica externă a României în epoca Nicușor Dan

Începând cu vara anului acesta, România are un nou președinte, Nicușor Dan. Ce activități și gândire strategică caracterizează politica externă a României către Republica Moldova în epoca lui Nicușor Dan?

Nu putem să izolăm o schimbare a politicii externe a României față de Republica Moldova. Republica Moldova rămâne o prioritate în politica externă a României. 

Am observat că Nicușor Dan a încercat să personalizeze relația sa cu Republica Moldova. Am văzut aceste vizite atât oficiale, cât și în mediul informal efectuate de președintele Nicușor Dan în Republica Moldova, unde s-a întâlnit direct și cu oamenii. Datorită factorului Georgescu și a situației care au afectat România în ultimul an, există o debusolare la nivelul autorităților de la București. Dar vedem că ușor-ușor Republica Moldova revine în prim-planul politicii externe românești.

Sprijinul lui Nicușor Dan pentru Partidul PAS a fost și el important, la fel și sprijinul pe care Maia Sandu și Partidul PAS l-au acordat lui Nicușor Dan în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Dar, în același timp, trebuie să înțelegem că susținerea Republicii Moldova nu se poate face doar de către România, mai ales din punct de vedere financiar.

Este nevoie de un efort al întregului bloc comunitar pentru ca Republica Moldova să reușească să implementeze reformele necesare și să beneficieze treptat de avantajele de stat membru al Uniunii Europene. Din păcate, am văzut cum lupta politică internă din România se răsfrânge și în Republica Moldova. Și, pe parcurs, am observat și creșterea unui val de ură împotriva cetățenilor Republicii Moldova, venit din partea unor medii așa-zis suveraniste din România.

Dar sperăm ca această toamnă electorală să se termine și apele să se liniștească și în aceste medii. Ceea ce putem spune sigur este că România și Republica Moldova rămân legate una de alta. Și dacă Republica Moldova, care are peste un milion de cetățeni români, nu reușește să ducă la sfârșit procesul de integrare europeană, este greu de văzut cum ar putea să ajungă Republica Moldova într-o zonă gri permanentă.

Vitalie Sprînceană: Politica moldovenească ar trebui să fie mai mult decât o oscilare constantă între Occident și Orient

Partidul „Democrația Acasă” și unionismul

Pentru prima dată, în Parlamentul Moldovean a intrat un partid unionist, Democrația Acasă. Care este semnificația acestei realizări și la ce ar trebui să ne așteptăm ca acțiune politică din partea Partidului Democrația Acasă în politica moldovenească și cu privire la relațiile moldo-române?

În primul rând, este greu de spus dacă Partidul Democrația Acasă este chiar un partid unionist. Liderul, domnul Costiuc, se declară unionist, este cunoscut și pentru participarea la foarte multe acțiuni de protest. El nu este o imagine nouă în politica din Republica Moldova, chiar dacă era mai mult o forță marginală.

Vedem în același timp dorința acestui lider politic de a se afirma. Nu mă aștept să avem mari realizări legislative din partea lui. Sunt totuși doar șase mandate, șase deputați în Parlament.

Chiar în această perioadă se decide dacă mandatele sale vor fi validate. Domnul Costiuc are un discurs public extrem de dur. Mă aștept să vedem în Parlamentul Republicii Moldova o serie de acțiuni ale sale, inclusiv prin transmitere live, prin folosirea tehnologiilor moderne de comunicație, pentru a-și consolida baza de putere.

Este important să înțelegem că domnul Costiuc folosește acest trend populist pentru a se impune pe scena politică din Republica Moldova ca reprezentant al suveranismului. Nu mă aștept la foarte mari realizări atunci când vine vorba, să spunem, de curentul unionist, din care domnul Costiuc spune că face parte. Dar mă aștept să crească importanța sa pe măsura sprijinului pe care îl primește din partea AUR.

El a beneficiat, conform unor anchete de presă, de operațiuni speciale de susținere pe rețele sociale din partea „faunei” AUR, de pe TikTok, de pe alte rețele sociale. Domnul Costiuc cu siguranță va rămâne în continuare în Republica Moldova o forță pe scena politică, cel puțin pe timp scurt și mediu. Este de așteptat să vedem cum reacționează și vechea clasă politică de la Chișinău la aceste schimbări.

Mă aștept ca pe parcurs și partidul să fie afectat de diferite confruntări interne, de diferite certuri, dar vom vedea pe parcurs. În orice caz, domnul Costiuc are doar șase mandate din 101, deci nu mă aștept ca impactul lui să fie atât de profund, dar mă aștept ca o parte din legislația necesară procesului de integrare europeană să fie susținută și de acesta, așa cum a promis. Dar este mult prea devreme să vorbim despre comportamentul unui partid care nu este totuși un partid în sensul clasic al cuvântului.

Moldova își curăță sistemul judiciar, în timp ce Bulgaria încă caută vinovații care l-au distrus

Relațiile moldo-poloneze

În septembrie, poloneza Iwona Piórko a fost numită ambasador european la Chișinău, ceea ce probabil sugerează importanța legăturii moldo-poloneze. Ce rol va juca Polonia în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și în ce măsură există interese comune între Polonia și România în Basarabia? Există competitivitate între ele pentru influență și poziție în Republica Moldova?

Este o comunitate poloneză care a beneficiat de sprijinul statului polonez. Nu există o strategie comună polonezo-română în ceea ce privește Republica Moldova. Vedem faptul că România încearcă să se prezinte public ca fiind principalul susținător al Republicii Moldova, ceea ce și este.

Polonia are o capacitate diplomatică și economică mai mare când vine vorba de statele Uniunii Europene de pe flancul estic, dar și de flancul NATO. În acest moment, între Republica Moldova și Polonia există loc de îmbunătățire a relațiilor. Depinde, desigur, și de Polonia dacă are capacitatea să facă acest pas, având în vedere preocupările sale principale care se îndreaptă către Ucraina.

Consider că între Polonia și România există o mică rivalitate instituțională, dacă este să vorbim despre relația cu Republica Moldova la nivelul anumitor instituții europene, dar nu este o situație care ar putea pune în pericol susținerea pentru Republica Moldova. În acest moment, este clar că România și Polonia ar trebui să identifice noi modalități pentru a susține împreună Republica Moldova, poate chiar o inițiativă comună sau o inițiativă comună de susținere a Ucrainei și Republicii Moldova, lăsând la o parte anumite particularități ale relațiilor istorice. Este nevoie de trecerea peste anumite orgolii instituționale și pentru relansarea relațiilor dintre Varșovia și București. Chiar dacă în acest moment, să spunem, la București și Varșovia sunt președinți care în ultimele luni s-au găsit în tabere opuse ale campaniei electorale… Să nu uităm că George Simion se prezintă drept un apropiat al noului președinte polonez.

Ceea ce pot înțelege este că în Polonia, niciun partid politic serios sau lider politic național nu are opinii pro-ruse. După cum bine știți, la noi în România, George Simion este considerat un factor politic apropiat intereselor Federației Ruse. Și această susținere a domnului Costiuc poate fi pusă pe această dorință a Federației Ruse de a crea dezordine în Republica Moldova. Să nu uităm că pentru Federația Rusă orice formă de criză politică în Republica Moldova este de bun augur. Eforturi comune polonezo-române și, inclusiv, ale altor state pot sprijini Republica Moldova. Aceste eforturi comune polonezo-române sau separate ar trebui gândite și prin prisma eforturilor tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în contextul susținerii Republicii Moldova.

Mihail Sirkeli: Republica Moldova are probleme economice, dar cu ajutorul UE le vom rezolva

Rolul Bulgariei și al Universității din Ruse în Taraclia

Se pare că Republica Moldova se bazează pe statul bulgar pentru o susținere mai puternică a bulgarilor din sudul Moldovei în relația cu Uniunea Europeană. Un pas în acest sens va fi deschiderea în acest an a unei filiale a Universității din Ruse, la Taraclia, care va preda în limbile bulgară și română, dar nu și în limba rusă. Cum apreciați șansele Universității din Ruse să se afirme ca un centru educațional pentru bulgarii din Moldova și Ucraina și să contribuie la atragerea localnicilor către Uniunea Europeană?

Este important și că Bulgaria să conștientizeze rolul important pe care îl are în viața economică, politică și socială a cetățenilor, a bulgarilor din Republica Moldova și Ucraina, mai ales în contextul evoluțiilor din ultimii 30 de ani. După cum tu bine știi, sunt sute de mii de bulgari din regiunea Basarabiei care au beneficiat de diferite forme de sprijin din partea statului bulgar, inclusiv burse, inclusiv stagii de pregătire. Din nefericire, vedem că această implicare nu a fost susținută și de o implicare economică a unor firme importante din Bulgaria. Desigur, un astfel de aspect se putea spune și despre România până acum câțiva ani.

Universitatea din Taraclia a scăpat procesului de amalgamare a universităților din Moldova și a devenit, și prin șansa oferită de a deveni filială a Universității Angel Kăncev din Ruse, un centru căruia i se dă șansa de a face parte dintr-un sistem european de învățământ. În regiunea respectivă, ca și în alte zone din sudul Republicii Moldova, putem vorbi foarte clar de o criză economică profundă, instituțională și sistemică datorită migrației masive, a lipsei unor politici clare din ultimii 30 de ani a statului Republica Moldova.

Vedem cum regiunea este afectată de sărăcie, deși, desigur, sunt unele semne de îmbunătățire. Invazia militară ilegală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a jucat un efect de berbec împotriva comunității bulgare din Ucraina. Vedem mii de etnici bulgari din Ucraina luptând în armata ucraineană. De asemenea, vedem cum comunitatea bulgară basarabeană care locuiește în Federația Rusă, atât din Republica Moldova cât și din Ucraina, este folosită pe post de armă de propagandă de către Federația Rusă. Același lucru îl vedem și dacă vorbim despre comunitățile bulgare din regiunile aflate sub ocupație militară rusă din Ucraina, cum este Crimeea.

Deci, rolul Bulgariei este mult mai mare decât se înțelege, din câte îmi dau seama, la Sofia. Și vorbim despre necesitatea unei implicări a statului bulgar în reconstrucția istorică și reconstrucția etnică, culturală și economică a comunităților din sudul Basarabiei. Taraclia poate deveni un centru cultural major și pentru comunitățile de bulgari basarabeni din toată Ucraina, fie că vorbim de cei din zona Odesa, dar și din alte orașe și alte zone ale Ucrainei.

Legislația din Republica Moldova este destul de permisivă când vorbim de folosirea limbii naționalităților, fie că vorbim de cea bulgară, fie de cea găgăuză. Și rolul pe care această universitate îl poate juca este acela de avangardă și de citadelă a culturii și educației bulgare, așa cum a fost jucat și de Liceul bulgar din Bolgrad de la jumătatea secolului al XIX-lea. Liceul din Bolgrad, orașul cunoscut ca fiind capitala bulgarilor basarabeni pe teritoriul Ucrainei, a educat o mare parte din primele elite ale statului bulgar modern, care și-au obținut autonomia după 1878 și ulterior independența.

Universitatea din Taraclia poate deveni și un exemplu despre cum statul bulgar poate gestiona relațiile cu alte comunități bulgare care nu se află situate imediat în apropierea graniței. Poate fi, de asemenea, un mijloc prin care etnici bulgari care au fost rusificați, deznaționalizați de-a lungul timpului să se reconecteze cu rădăcinile lor bulgare prin programele oferite în cadrul acestei filiale de la Taraclia.

Statul bulgar poate, de asemenea, să pregătească specialiști nu numai pentru economia bulgară, dar și pentru cea locală. Desigur, ar fi de bun augur și înființarea unor alte sisteme de învățământ, și aici mă refer la cel tehnologic sau dual sau alte forme de învățământ care să sprijine procesul de revenire acasă a membrilor comunității bulgare din alte regiuni ale Republicii Moldova, din Uniunea Europeană sau, și mai bine, din spațiul Federației Ruse.

Nu se cunoaște cu exactitate numărul de etnici bulgari care locuiesc în acest moment în Federația Rusă. Știm că Federația Rusă implementează o politică de deznaționalizare a comunităților care locuiesc pe teritoriul său. De asemenea, pe fondul războiului rusesc împotriva Ucrainei, nu putem cunoaște exact numărul de etnici bulgari din Ucraina. Dar Universitatea din Taraclia poate veni în sprijinul acestora, indiferent de cum vor evolua lucrurile. Și este nevoie ca statul bulgar să încerce să obțină din partea statului Republica Moldova facilități atunci când vorbim despre studenții care vor veni din Ucraina sau din alte părți.

Vă dau un exemplu: în Republica Moldova avem câteva mii de cetățeni din statele Asiei de Sud-Est sau de pe subcontinentul indian care învață în Republica Moldova, fiind o sursă importantă de venit la bugetul național, dar și la bugetul acestor universități, cum este, de exemplu, cea de Medicină. Dacă treptat Universitatea din Taraclia poate implementa o serie de programe care să extindă oferta educațională și pentru astfel de cetățeni din afara spațiului comunitar, ar putea fi de bun augur. Dar, desigur, rolul primordial trebuie să fie acela de deservire a comunității bulgare din Basarabia, atât din Republica Moldova, cât și din Ucraina.

Alexander Lambov: Bulgaria este foarte respectată în Taraclia, dar acest lucru nu influențează modul în care bulgarii din sudul Moldovei votează

Relațiile româno-bulgare și impactul lor în Republica Moldova

După începutul războiului din Ucraina în 2022, Bulgaria și România au redescoperit relațiile politice între ele, semnând în 2023 o declarație de Parteneriat Strategic. Cum se resimte această apropiere la nivel de state între România și Bulgaria în Republica Moldova?

În primul rând, eu sunt puțin sceptic când vine vorba despre modul în care România gestionează relațiile strategice. Dacă ne uităm la Caucazul de Sud, România are semnate acorduri de parteneriat strategic cu Republica Georgia și cu Azerbaidjan, dar acest lucru nu se reflectă în politica externă propriu-zisă.

Când vine vorba de Bulgaria, situația economico-politică obligă elitele politice de la București și Sofia să lucreze mult mai bine împreună. Sunt anumite progrese, dar cred că este loc de mult mai bine. De multe ori vedem că relațiile dintre cele două state, procesul de apropiere firească între două state membre ale Uniunii Europene, este condus mai mult de societatea civilă, de presă, de oamenii de afaceri și nu neapărat la nivel politic.

Orice formă de susținere a Republicii Moldova la nivelul Parlamentului European ar trebui să implice automat și Bulgaria. Atât datorită relațiilor istorice și etnice dintre o parte a populației din Republica Moldova și Bulgaria, dar și din considerente strategice pentru Bulgaria. În acest moment, statul bulgar are capacități administrative și diplomatice nefolosite în susținerea Republicii Moldova.

România ar trebui să apeleze, desigur, sectorial și în funcție de interesele statului bulgar, la susținerea din partea europarlamentarilor bulgari, la susținerea din partea unor firme bulgare când vorbim despre dezvoltarea economică. Ar fi de bun ton și un semnal puternic investiții comune bulgaro-române în regiunea din sudul Republicii Moldova.

De asemenea, ar fi de bun augur, revenind la întrebarea noastră anterioară, ca filiala din Taraclia a Universității Angel Kanchev să aibă proiecte comune cu universități din România. După cum bine știi, există și Facultatea Transfrontalieră a Universității din Galați. Cel mai probabil și inclusiv foarte eficient din punct de vedere al finanțelor ar fi lansarea unor programe comune româno-bulgare în susținerea învățământului superior din Republica Moldova. Pot fi o serie de proiecte pilot.

În același timp, vedem faptul că, chiar dacă România nu se așteaptă sau nu cere direct în mod public o mai mare implicare a Republicii Bulgaria în Moldova, totuși vedem că doar o implicare românească din partea Uniunii Europene în regiunea Taraclia nu este de ajuns. Este nevoie și de o implicare a Sofiei, și nu vorbim aici numai din punct de vedere cultural sau etnic, dar și din punct de vedere al unei imagini de unitate în fața războiului hibrid dus de Federația Rusă în cadrul acestei comunități.

Să nu uităm că și orașul Taraclia, din păcate, este prins în această rețea paralelă „Șoristan”. Primarul din Taraclia are, din câte cunosc, interzis în România. Desigur, el în Bulgaria poate să meargă pe baza cetățeniei bulgare, dar domnul Lupov este cunoscut pentru acțiunile sale îndreptate împotriva României, lucru pentru care a și fost sancționat, așa cum este sancționat și Ion Ceban, primarul Chișinăului. De asemenea, o parte din activiștii Șor din regiunea de Sud sunt etnici bulgari. Deci este clar că este nevoie și de o intervenție a statului bulgar pentru a ameliora imaginea Uniunii Europene în regiune, pentru a sprijini normalizarea vieții din regiune și pentru a nu mai permite folosirea comunității etnice bulgare din zona de Sud ca un berbec geopolitic împotriva autorităților de la Chișinău.

Desigur, și Bulgaria ar putea să joace un rol și în decriminalizarea regiunii găgăuze, pentru că acolo este o mare problemă, după cum bine știți. Desigur, alături de Turcia. Relațiile apropiate care există între Sofia și Ankara, între România și Sofia, România și Ankara, ar putea să formeze un triunghi de acțiune care să încerce limitarea influenței Federației Ruse în regiune. Este extrem de important ca astfel de comunități istorice importante, cum este cea a bulgarilor basarabeni, cea a găgăuzilor, să beneficieze de sprijinul statelor europene în demersul lor de a se elibera de jugul informațional al Federației Ruse.

Media și drumul spre UE

Dvs. desfășurați o grămadă de proiecte și activități media. Cum se resimte în activitatea dumneavoastră jurnalistică și de antreprenoriat media apropierea treptată a Republicii Moldova către Uniunea Europeană?

În primul rând, este mult mai ușor acum să se desfășoare activitatea de jurnalist în Republica Moldova. În anumite zone, desigur, sunt anumite particularități, cum este regiunea găgăuză, unde media de orientare pro-europeană este criticată și hărțuită. Exemplul domnului Sircheli cred că spune foarte multe. Este nevoie de îmbunătățiri în domeniul legislației, dar în acest moment putem spune că este mai ușor.

Se așteaptă creșterea investițiilor în Republica Moldova din partea statelor Uniunii Europene, atât ca bloc comunitar, cât și bilateral. Dar, în același timp, rămâne un domeniu în care este greu să activezi fără să ai un sprijin economic. O mare parte din mass-media din Republica Moldova se bazează pe granturi internaționale sau pe sprijinul anumitor state, ceea ce, desigur, duce la anumite situații care pun în pericol desfășurarea activității. Cum a fost ianuarie 2025 când, de pildă, Donald Trump a decis întreruperea sprijinului SUA. Desigur, este o decizie unilaterală a statului american, este o decizie care se ia de către persoane alese, de către electoratul din Statele Unite, și arată necesitatea diversificării surselor de venit pentru mass-media din Republica Moldova.

Foto: Mihai Isac (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.

About Author