
Vladimir Mitev
Cuprins
Summary
Volumul recent editat de profesorul Emil Talianu, intitulat „Patriarhul Miron Cristea, primul biograf și exeget al operei lui Mihai Eminescu”, marchează o restituire culturală fundamentală pentru spațiul românesc.
1. Contextul istoric al lucrării
- Originea: În perioada 1891-1895, în timpul studiilor la Universitatea Regală din Budapesta, viitorul patriarh Miron Cristea redactează în limba maghiară prima teză de doctorat consacrată lui Mihai Eminescu.
- Evoluția: Publicată în 1896, lucrarea a rămas o raritate bibliografică până în 1984, când a fost tradusă în română de Mitropolitul Antonie Plămădeală.
2. Inițiativa editorială a lui Emil Talianu
- Motivația: Profesorul Emil Talianu a descoperit lucrarea în anticariatele bucureștene și, din dorința de a împărtăși această bogăție culturală, a reeditat-o pe cont propriu la o editură din Iași.
- Conținutul noii ediții: Pe lângă textul integral al tezei, volumul cuprinde un „Cuvânt înainte” semnat de PS Ambrozie, materiale in memoriam, o prezentare a autorului și articole istorice semnate de Iosif Vulcan.
Concluzie: Lucrarea editată de Emil Talianu nu este doar un instrument de studiu, ci un omagiu adus legăturii profunde dintre Biserică, mediul academic și „Voievodul Limbii Române”.
Introducere
Între anii 1891 și 1895, Miron Cristea — viitorul prim Patriarh al României — a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității Regale din Budapesta, specializându-se în filosofie și filologie modernă. Acolo a realizat o cercetare de pionierat pentru teza sa de doctorat: „Eminescu, viața și opera”, redactată inițial în limba maghiară. În 1896, lucrarea a fost publicată la Budapesta, devenind prima teză de doctorat dedicată poetului național. Ulterior, în anul 1984, Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, a tradus-o în limba română, redându-i circulația în spațiul cultural autohton.
Emil Talianu pe Podul Prieteniei
Emil Talianu este un reputat intelectual și profesor de limba și literatura română din Giurgiu, cunoscut pentru activitatea sa de cercetător și publicist. Este o prezență constantă în viața culturală a orașului, fiind membru activ în diverse asociații culturale, colaborator al Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” și corespondent de lungă durată a Radio România pentru județul Giurgiu (programul Antena Satelor).
Pasiunea sa pentru istoria literară l-a determinat să recupereze texte fundamentale uitate, precum teza lui Miron Cristea, pe care a studiat-o prin eforturi proprii. De-a lungul carierei sale, Emil Talianu s-a remarcat prin promovarea valorilor naționale și prin studiul aprofundat al operei eminesciene, considerând că educația tinerei generații trebuie să se sprijine pe reperele clasice ale culturii române.
Emil Talianu este susținator al ideii de relații mai solide între români și bulgar, o idee simbolizată de Podul Prieteniei între Giurgiu și Ruse. El și este și unul dintre primii încrezătorii în inițiatva media româno-bulgară omonimă Podul Prieteniei, pentru care a acordat acest interviu.
Contextul istoric: Miron Cristea, Iosif Vulcan și Mihai Eminescu
Legătura dintre acești trei titani ai culturii române este una simbolică și de continuitate istorică:
- Iosif Vulcan și „botezul” lui Eminescu: Este binecunoscut faptul că Iosif Vulcan, directorul revistei Familia din Oradea, este cel care i-a schimbat numele tânărului debutant din Mihail Eminovici în Mihai Eminescu, în anul 1866. Vulcan a fost cel care a intuit geniul poetului încă de la primele versuri trimise spre publicare.
- Miron Cristea și legătura cu familia Vulcan: În perioada studiilor sale la Budapesta, tânărul Elie (viitorul Miron) Cristea a fost un apropiat al cercurilor culturale românești din Transilvania și Ungaria. El a înțeles importanța gestului lui Iosif Vulcan și a dorit să fundamenteze academic ceea ce Vulcan simțise instinctiv: valoarea universală a lui Eminescu.
- Teza de doctorat (1895): Miron Cristea a ales să scrie despre Eminescu într-un moment în care poetul abia trecuse în eternitate (1889). Alegerea subiectului a fost un act de curaj cultural și patriotism, deoarece a impus un autor român în fața unei comisii universitare maghiare la Budapesta.
- Articolul din revistă: În cartea domnului Talianu, includerea articolului lui Iosif Vulcan la împlinirea vârstei de 35 de ani a poetului servește drept o punte documentară. Aceasta arată cum Eminescu era privit de contemporanii săi ardeleni în timpul vieții, completând viziunea analitică a lui Miron Cristea din teza de doctorat.
Interviu
Domnule Talianu, cum este structurată lucrarea de doctorat a lui Miron Cristea?
Emil Talianu: Miron Cristea a respectat cu rigoare canoanele redactării academice de la acea vreme. Și-a structurat teza în două mari capitole: primul este consacrat vieții poetului, de la anii copilăriei petrecuți la Ipotești, până la perioada studiilor și a activității literare intense. Cea de-a doua parte a lucrării este dedicată analizei operei eminesciene, fiind un demers critic profund și sistematic.
Cum ați intrat în posesia acestei lucrări, având în vedere raritatea edițiilor vechi?
Am hoinărit prin anticariatele bucureștene destul de mulți ani până când am avut bucuria de a găsi un exemplar. Lecturând-o, în calitatea mea de profesor de limba și literatura română, am simțit că această valoroasă și primă lucrare științifică despre viața și opera „Voievodului Limbii Române” trebuie să ajungă la cât mai mulți iubitori de cultură. Astfel, am hotărât să realizez o ediție nouă, pe proprie cheltuială, la o editură din Iași, sub egida Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” din Giurgiu.
Suntem interesați de conținutul volumului dumneavoastră recent apărut, intitulat „Patriarhul Miron Cristea, primul biograf și exeget al operei lui Mihai Eminescu”. Ce cuprinde acesta?
Cartea se deschide cu un „Cuvânt înainte” semnat de PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului. Din acest text, aș dori să citez finalul:
„Binecuvântăm din toată inima această frumoasă apariție editorială și pe domnul profesor Emil Talianu, editorul acestei cărți, și nădăjduim că cititorii îl vor putea redescoperi pe marele nostru poet național, Mihai Eminescu, care spunea despre Biserica Ortodoxă Română că este «maica spirituală a neamului românesc».”
Volumul continuă cu textul integral al tezei de doctorat a lui Miron Cristea, iar în secțiunea de anexe am inclus materiale complementare esențiale:
- In memoriam: Mihai Eminescu și Patriarhul Miron Cristea;
- O succintă prezentare a autorului, semnată de un bun prieten, jurnalistul sibian Ion Vulcan Agnițeanu;
- Articolul semnat de Iosif Vulcan în revista Familia, publicat la împlinirea vârstei de 35 de ani a lui Eminescu.
Ce este esențial să reținem din teza de doctorat a lui Miron Cristea?
Un aspect simbolic și istoric extrem de important este faptul că Miron Cristea formulează pentru prima dată o sintagmă care va deveni celebră în cultura noastră: „Talentul poetului s-a format încet, dar sigur, până a devenit Luceafărul poeziei românești.” Este momentul în care Eminescu primește acest „nume” simbolic în cadrul unei lucrări științifice de înaltă ținută.
Foto: Coperta cărții lui Emil Talianu despre patriarhul Miron Cristea (sursă: Emil Talianu)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.