Dan Pîrșan: În luna mai 2026 România a avut 330000 de prosumatori

Vladimir Mitev, Mediapool, 6 iunie 2026

Rezumat

Iată rezumatul complet și detaliat al interviului acordat de Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România, jurnalistului Vladimir Mitev:

1. Boom-ul prosumatorilor și evoluția statistică

• Creștere masivă: Numărul prosumatorilor a explodat de la câteva mii în anul 2018 și peste 40.000 la 1 ianuarie 2023, ajungând la peste 330.000 în luna mai 2026.
• Capacitate energetică: Puterea instalată a prosumatorilor depășește 3.800 MW, transformându-i în a doua mare putere instalată din România, după Hidroelectrica.
• Investiții private: Românii au investit direct din propriul buzunar peste 2,5 miliarde de euro în ultimii 5 ani pentru montarea de panouri fotovoltaice, cifră care nu include persoanele finanțate prin programele de stat „Casa Verde”.
• Factori declanșatori: Principalii factori care au stimulat acest fenomen sunt instabilitatea prețurilor, scumpirea energiei și turbulențele generale de pe piața de profil. Prosumatorismul este văzut ca un refugiu rapid pentru reducerea facturilor.
• Perspectivă: Deși programele de finanțare de stat nu mai funcționează din 2025, apetitul cetățenilor rămâne ridicat (10.000 de noi prosumatori doar în lunile decembrie și ianuarie). Se estimează depășirea pragului de 400.000 de prosumatori până la finele anului 2026.

2. Rolul statului și victoriile legislative ale Asociației

• Contribuții pozitive: Statul a ajutat inițial prin programele „Casa Verde” (care subvenționau 90% din cheltuieli pe proiecte limitate) și prin eliminarea în 2020 a obligativității autorizației de construire pentru panouri (pe casă sau pe sol).
• Eliminarea „Taxei pe soare” (2024): Directiva europeană RED II permitea reglementatorilor naționali să impună o taxă pe autoconsum dacă prosumatorii atingeau 8% din capacitatea țării. Asociația, cu sprijinul Comisiei Europene, a demonstrat guvernanților că măsura este opțională și a reușit eliminarea acesteia din legislația națională fără riscuri de infringement.
• Blocarea stocării obligatorii retroactive (2024): Parlamentul aprobase un amendament prin care toți prosumatorii erau obligați retroactiv să dețină baterii, sub sancțiunea limitării injecției în rețea la doar 3 kW. În urma demersurilor și petițiilor asociației către președinție, legea a fost trimisă înapoi în Parlament și prevederea abuzivă a fost eliminată.

3. Relația cu furnizorii de energie și Noua Lege a Prosumatorilor

• Sistemul „otrăvit” al decontării la 24 de luni: Prin Ordinul ANRE nr. 15/2022, furnizorii puteau amâna plata excedentului de energie timp de 24 de luni de la data facturării. Unii furnizori au refuzat să emită facturi timp de 2–4 ani, lăsând consumatorii cu datorii uriașe cumulate, deși aceștia injectaseră energie în rețea.
• Liniile de credit ale furnizorilor: Asociația estimează că acest mecanism a creat furnizorilor o linie de credit gratuită de peste 650 de milioane de euro în ultimii 4 ani. În plus, furnizorii au încasat de la stat circa 430 de milioane de euro ca compensări pentru plafonare, profitând în total de peste 1 miliard de euro de pe urma prosumatorilor.
• Succesul la Curtea Constituțională (2026): O nouă inițiativă parlamentară, „Legea prosumatorului”, a fost contestată la CCR de companiile de energie prin intermediul președintelui Nicușor Dan. Pe 29 aprilie 2026, CCR a declarat legea constituțională, respingând obiecțiile, datorită unui memoriu juridic solid depus de Asociație. Legea va intra în vigoare în toamna anului 2026.
• Prevederile majore ale noii legi:
  • Trecerea la decontarea lunară a energiei.
  • Compensarea consumului pe mai multe locuri de consum (ex: producție în Craiova, compensare în Constanța).
  • Compensarea surplusului de energie electrică direct cu consumul de gaze naturale (kW/h pe kW/h pentru energia activă), dacă furnizorul are ambele utilități în portofoliu.
• Propuneri de îmbunătățire: Facilitățile actuale se aplică doar prosumatorilor casnici (sub 27 kW). Asociația dorește extinderea legii și pentru societățile comerciale și majorarea limitei de putere instalată până la 100 kW.

4. Comunitățile energetice din România

• Legislație sub presiune: Sub amenințarea iminentă de infringement și pentru a nu pierde 500 de milioane de euro din PNRR, Ministerul Energiei a adoptat în grabă OUG 59/2025 pentru transpunerea Directivei RED III.
• Clauze problematice: Ordonanța stipula că prosumatorii care aderă la o comunitate de energie își pierd acest statut, devenind clienți activi obligați să emită facturi, să plătească TVA, impozit pe profit și asigurări de sănătate (deși prosumatorii sunt scutiți prin lege de taxe pe surplusul injectat până la 31 decembrie 2030).
• Monitorizarea OECD: La inițiativa asociației, OECD și Comisia Europeană monitorizează direct ANRE. Dan Pîrșan activează ca raportor din partea societății civile, fapt ce a dus la apariția unei a doua variante de proiect legislativ pentru comunități, de data aceasta conformă cu normele europene.

5. Despre Asociație și background-ul președintelui

• Înființare și statut: Înființată pe 13 decembrie 2023 pentru a oferi o voce prosumatorilor care anterior erau neorganizați. În prezent, este cel mai numeros ONG din România ca număr de membri cotizanți (peste 1.850 de membri, cu o cotizație de 20 euro/an), fiind un factor de impact major în mass-media și modificările legislative.
• Dan Pîrșan: Are o experiență îndelungată în sectorul electric. A emigrat în Canada la începutul anilor ’90, unde a fost manager de producție la o firmă mare de reclame luminoase (lucrând cu înaltă și joasă tensiune). Revenit în România, a dezvoltat o afacere în domeniu și montează efectiv panouri fotovoltaice de 8 ani.

6. Ambițiile energetice ale României și problema prețurilor mari

• Paradoxul resurselor: Deși România este bogată în resurse (apă, soare, energie nucleară), are printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE. Spre deosebire de alte țări vecine, nu deține hidrocentrale cu acumulare prin pompaj funcționale (proiectul autohton de 3 GW/MW fiind blocat în faze de studii de fezabilitate).
• Interesul statului: Statul deține peste 80% din producția de energie și preferă prețurile mari deoarece obține dividende masive de la companiile proprii și colectează sume mari din TVA și accize. Prețul energiei, alături de taxele pe carburanți, reprezintă pilonii de supraviețuire ai bugetului de stat.
• Comparația cu Canada (Hidroelectrica): În timp ce în British Columbia (Canada) energia hidroelectrică (95% din total) costă consumatorul final în jur de 45 de bani (sub 10 cenți) cu toate taxele și distribuția incluse, compania românească Hidroelectrica vinde energia cu 45 de bani direct la poarta centralei, fără nicio taxă suplimentară.
• Structura facturii: Energia activă produsă efectiv reprezintă doar 40% din costul final plătit de români, restul de 60% fiind alcătuit din TVA și diverse taxe de transport și distribuție.

Interviu

Dan Pîrșan este președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie. 

Datele privind boom-ul de prosumatori din România

Domnule Pîrșan, în calitate de președinte al Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, puteți prezenta mai detaliat datele statistice privind boom-ul înregistrat în ultimii ani de prosumatorii din România?

La nivelul anului 2018, cred că în România existau doar de ordinul miilor de prosumatori. Numărul prosumatorilor din România racordați la reţeaua de distribuţie era, la 1 ianuarie 2023, peste 40000. Iar în luna mai 2026, am trecut de 330.000 de prosumatori, având o putere instalată de peste 3.800 MW. Suntem, practic, a doua mare putere instalată din România, după Hidroelectrica. În ultimii cinci ani, am estimat o investiție făcută direct din buzunarele românilor de peste 2,5 miliarde de euro pentru montarea panourilor fotovoltaice. Și aici nu mă refer la cei care au primit ajutor de stat prin programele românești Casa Verde, care s-au derulat în trecut.

Pricinile pentru acest boom

Care sunt factorii care au contribuit la acest boom al prosumatorilor din România?

Păi, ca peste tot, acest boom s-a datorat, în primul rând, instabilității prețurilor la energie, creșterii prețului la energie și, per ansamblu, turbulențelor de pe piața de energie. Acest lucru se întâmplă în toate țările, inclusiv, de exemplu, în Pakistan. La fel, acolo unde oamenii au putut să-și monteze panouri fotovoltaice, cum au vrut, așa au făcut. Deci, iată că prosumatorii apar ca un refugiu în fața unor prețuri mari și în fața unor turbulențe din zona de energie.

Și iată că, din fericire, spunem noi, prosumatorismul – și acesta este un termen pe care eu l-am inventat, însemnând să-ți montezi și să-ți produci singur energie de la soare – este singura modalitate de a-ți reduce facturile la energie chiar de mâine. Adică este cea mai rapidă metodă de a-ți reduce facturile, atât ca persoană fizică, cât și ca firmă sau societate comercială. Iată că românii au înțeles acest lucru, au povestit unii cu alții, s-au format comunități în social media și, chiar dacă de doi ani de zile, adică în 2025 și 2026, programul Casa Verde nu mai există și nu mai suntem finanțați de către stat, apetitul românilor de a-și monta panouri fotovoltaice rămâne foarte mare.

O să vă dau un exemplu: în două luni de iarnă, în decembrie și ianuarie, când este frig, este gheață pe acoperiș și de multe ori zăpadă, 10.000 de români au devenit prosumatori. Prin urmare, noi estimăm că finalul anului 2026 ne va duce undeva la peste 400.000 de prosumatori în România.

Rolul statului român în ceea ce privește prosumatori

Probabil că și statul român a avut un impact foarte important prin adoptarea legislației necesare pentru prosumatori și prin derularea unor programe. Ce se poate spune despre rolul statului român? În ce măsură statul încurajează puternic dezvoltarea prosumatorilor și în ce măsură ar putea reprezenta și o piedică?

Acum trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, cum spune un vechi proverb latin. Statul român a avut o contribuție pozitivă, o contribuție însemnată, mai ales prin programele Casa Verde Fotovoltaice, care au fost extraordinar de generoase cu românii, în sensul că au sponsorizat 90% din cheltuieli pe un proiect limitat. Ca legislație, am putea spune că am avut câțiva parlamentari vizionari care au inițiat în 2020 o lege pentru eliminarea obligativității de a obține o autorizație de construire pentru prosumatori, indiferent că panourile se montează pe casă sau pe sol.

După aceea a venit legislația europeană, mă refer la RED II în special, care avea, și cred că și la dumneavoastră în țară încă are, o clauză, un articol foarte nociv, otrăvit. Acesta spune că, dacă prosumatorii ajung la 8% din capacitatea de producție energetică a țării, reglementatorul național, în cazul nostru ANRE, ar putea impune o taxă pe autoconsum. Noi am denumit-o generic „taxa pe soare”. Chiar eu am denumit-o așa.

Iată că, printr-o acțiune foarte bine pusă la punct de către asociație, la numai două luni de la înființare, în 2024, am reușit să eliminăm această taxă pe soare cu concursul Comisiei Europene. Aceasta ne-a ajutat extraordinar și ne-a transmis un document prin care am putut să le explicăm guvernanților că acea taxă este opțională, fiind o clauză de tip „poate” și nu una obligatorie, iar scoaterea ei din legislația națională nu reprezintă un pericol de infringement. Așa cum am spus, ministrul de atunci al energiei a reacționat pozitiv la această chestiune și iată că, după două-trei luni de la înființare, în 2024, Asociația Prosumatorilor a obținut prima mare victorie legislativă.

Relațiile între furnizorii din energie și prosumatori

Cred că este foarte important și rolul distribuitorilor/furnizorilor de energie. Citind site-ul asociației dumneavoastră, am aflat că ar exista o practică prin care electricitatea cumpărată de furnizori se plătește abia după doi ani. Puteți explica mai în detaliu această practică și de ce se întâmplă acest lucru?

Noi am plecat de la început cu un mare handicap, și anume că politicul și legile au fost făcute parțial împotriva intereselor noastre. În 2022, reglementatorul național ANRE, înțelegându-se cu companiile din energie, și aici mă refer la furnizori, a emis un ordin, numărul 15 pe 2022, prin care excedentul de energie este pus, cu ghilimele de rigoare, la dispoziția prosumatorului pentru o perioadă de 24 de luni, atenție, de la data facturării. Iată că am avut, și avem și la ora actuală, situații în care au existat furnizori de energie care nu au facturat doi ani, trei ani sau chiar patru ani. Pur și simplu nu au facturat. Oamenii au trăit cu impresia că ceea ce transmit ei se compensează cu ceea ce consumă, iar după trei-patru ani de zile s-au pomenit cu un teanc de facturi cu sume foarte mari, de ordinul miilor și miilor de euro. Am găsit chiar cazuri de 20.000 sau 25.000 de euro care trebuiau plătite, în timp ce energia pe care oamenii o injectaseră urma să fie plătită, de exemplu, în 2028, dacă ei facturaseră în 2026.

Să știți că nicăieri în Europa nu a existat un astfel de sistem. Este un sistem otrăvit, pus la punct de către reglementatori împreună cu furnizorii pentru a le crea acestora din urmă o linie de credit. Noi, Asociația Prosumatorilor, am estimat că această linie de credit pe ultimii patru ani depășește undeva la 650 de milioane de euro. Deci, o cantitate foarte mare de energie pe care ei au avut-o la dispoziție. Ba mai mult, au luat de la statul român în jur de 430 de milioane de euro pentru această energie neplătită, dar au luat-o sub formă de compensare la plafonare, deoarece România a avut mulți ani la rând energia plafonată. Deci, iată că furnizorii au încasat în total peste un miliard de euro pe energia prosumatorilor.

Noi ne-am luptat foarte mult pentru ca această lege să fie eliminată și în Parlamentul României a existat o inițiativă, denumită „Legea prosumatorului”, care elimina această procedură. Se termina cu acele 24 de luni, iar decontarea urma să fie lunară. Legea a avut un parcurs sinuos, a fost întoarsă de două ori de la președinție, dar în sfârșit a ajuns la un moment dat la vot. În octombrie anul trecut, s-a votat cu 299 de voturi, în totalitate, în Parlamentul României. După aceea, avocații și juriștii furnizorilor de energie au format un grup de lucru și au trimis către noul președinte al României, Nicușor Dan, o petiție în care au susținut că legea conține nu mai puțin de 5 elemente de neconstituționalitate. Bineînțeles, președintele a trimis-o direct la Curtea Constituțională, unde, după 5 amânări, pe data de 29 aprilie anul acesta, iată că legea care corectează acest lucru a fost declarată constituțională. Cererea de neconstituționalitate a președintelui a fost respinsă, iar legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, urmând ca ANRE să o reglementeze.

Ceea ce vreau să vă spun este că Asociația Prosumatorilor a avut un rol determinant în adoptarea acestei legi de către Curtea Constituțională ca fiind constituțională, prin formularea unui memoriu juridic în care am desființat toate cele 5 elemente de neconstituționalitate. Am demonstrat că legea este absolut europeană sub toate aspectele și că urmărește acquis-ul comunitar în materie de legislație. În acest sens, am primit suport juridic de la Comisia Europene, iar acest memoriu a fost redactat de juriștii de mare calibru cu care colaborăm în România. Deci, iată că am reușit să influențăm pozitiv parcursul acestei legi la Curtea Constituțională, ea fiind admisă, și așteptăm ca efectele ei să se producă din toamnă.

Legea Prosumatorilor

Ce se poate spune despre cele mai importante prevederi ale Legii prosumatorilor? În ce privințe este reușită această lege și în ce zone ar dori organizația dumneavoastră să o îmbunătățească?

Această lege permite prosumatorilor care produc într-un loc de consum să compenseze consumul și pe un alt loc de consum. Adică, de exemplu, dacă cineva produce energie la Craiova, poate să compenseze consumul unui apartament din Constanța. Iar o altă chestiune foarte interesantă, care nu are o similitudine în legislația europeană, este că, dacă furnizorul căruia îi prezinți și îi trimiți excedentul în rețea are în portofoliu și gaze naturale, poți compensa surplusul de energie electrică cu consumul de gaze naturale, kilowatt-oră pe kilowatt-oră, vorbind, evident, de energie activă.

Așa cum v-am spus, legea prevede trei elemente importante: plata lunară, compensarea pe mai multe locuri de consum și compensarea cu gaze. Noi am dori să o îmbunătățim în sensul că, la ora actuală, legea prevede aceste facilități doar pentru prosumatorii casnici, adică pentru o putere instalată sub 27 kW, fiind eliminate firmele. Eu aș merge către o putere mai mare, m-as duce până la 100 kW putere instalată și aș extinde aplicabilitatea și către societățile comerciale și firme, deoarece și firmele au mai multe locuri de consum, au puncte de vânzare și au nevoie de această lege. Dacă ar fi să aduc o îmbunătățire legii, m-as îndrepta exclusiv către zona societăților comerciale și aș mări limita până la 100 kW putere instalată.

Reglementările privind utilizarea bateriilor de către prosumatori

Cred că în unele momente aveau loc discuții privind introducerea unei obligativități de a instala baterii pe lângă instalațiile prosumatorilor. Ce se poate spune în această privință? Care sunt reglementările pentru utilizarea bateriilor?

A fost o bătălie dură. Cu două zile înainte de vacanța parlamentară din 2024, în Comisia de Industrii și Servicii a apărut un amendament pe care deputații l-au aprobat majoritar fără să știe exact despre ce este vorba. Era o propunere prin care toți prosumatorii din România urmau să fie obligați să dețină sisteme de stocare. Acest lucru în sine nu era rău, însă partea rea era că măsura se aplica retroactiv. În condițiile în care nu doreai să-ți montezi stocare, indiferent de puterea instalată, nu mai erai lăsat să injectezi în rețea mai mult de 3 kW. Adică îți anulau, pur și simplu, certificatul de racordare pe care îl aveai – un document pe care îl primești ca prosumator de la operatorul de distribuție și în care se specifică, de exemplu, că pe trifazic poți să injectezi 24 kW și să tragi 25 kW din rețea – și te limitau la 3 kW, pe motiv că ei au făcut un studiu și au ajuns la concluzia că stocarea este mandatorie.

Noi știm acest lucru și i-am contrazis tocmai pe ideea că această stocare trebuie să vină la prosumatori în mod natural, nu forțat și nu retroactiv. Pentru această chestiune, noi am înaintat președintelui României două petiții fundamentate legate de neconstituționalitate. De data aceasta a fost rândul nostru să atacăm legea pentru neconstituționalitate și pentru faptul că se aplica retroactiv. Au fost mai multe argumente pe care le-am transmis președinției și iată că președintele de atunci, Klaus Werner Iohannis, a trimis legea înapoi în Parlament. Acolo, printr-un lobby adecvat, făcut cu forță și cu tărie, am demonstrat că această lege nu se poate aplica și că nu este normal să se aplice, iar în cele din urmă Parlamentul a eliminat acea prevedere.

Comunitățile energetice

Organizația dumneavoastră se ocupă, de asemenea, de comunitățile energetice. Ce se poate spune în această privință? Ce se întâmplă cu legislația și reglementarea acestor tipuri de activități economice?

România a fost în pericol de infringement pentru că nu a dorit să înființeze comunitățile de energie, ca să fim bine înțeleși. Cum a reușit România să adopte o legislație pentru comunitățile de energie? Simplu: cu pistolul la tâmplă. Prin programul PNRR, există fonduri destinate românilor care vor să organizeze o comunitate de energie în cadrul unităților administrativ-teritoriale, adică vorbim aici despre primării, sate și așa mai departe. Este vorba despre 500 de milioane de euro, o jumătate de miliard de euro prin PNRR, pe care România risca să îi piardă. De ce? Pentru că nu avea legislație, iar cei de la Bruxelles au spus: „Cum să vă dăm noi acești bani atâta timp cât voi nu aveți nicio comunitate de energie și nici măcar legislație?”.

Și iată că, prin minune, ca și cum ar fi venit zâna cea bună într-o noapte, Ministerul Energiei adoptă o ordonanță de urgență, numărul 59 pe 2025, prin care transpune, unu la unu, Directiva RED III, sub riscul iminent de infringement. Noi și Estonia eram în această situație, dacă îmi aduc bine aminte. Numai că acolo au introdus o chestiune otrăvită, așa cum se întâmplă în general când se face o lege în grabă, și anume: prosumatorii care aderă la comunitățile de energie își pierd calitatea de prosumatori și devin doar clienți activi. Pierzându-și calitatea de prosumatori, dacă vând energie respectivei comunități de energie, ei trebuie să emită factură. Ca să emită factură, trebuie să se înregistreze fiscal, trebuie să plătească TVA, impozit pe profit, asigurări de sănătate și toate celelalte obligații. Trebuie să menționez că la ora actuală, conform legislației comunitare, prosumatorii din România sunt scutiți până la 31 decembrie 2030 de emiterea facturilor, de plata TVA-ului, a impozitului pe profit sau a oricărui alt tip de impozit pe banii pe care îi primesc pentru surplusul de energie injectat ca prosumatori.

Prin urmare, legea s-a votat și a rămas ca reglementatorul național să o reglementeze. A avut la dispoziție un termen de câteva luni, dar nu s-a întâmplat nimic, ba mai mult, au încercat să vicieze această legislație europeană. Însă, la inițiativa noastră, în 2024, am cerut ca OECD să monitorizeze reglementatorul român ANRE în ceea ce privește legislația comunităților de energie și să ne acorde suport. Din fericire, România a obținut un grant de la Comisia Europeană, iar patru sau cinci comisari de la OECD monitorizează România pe această legislație a comunităților. Eu sunt un fel de raportor la OECD, ca reprezentant al societății civile din România, și toate derapajele pe care reglementatorul le face în zona de reglementare a comunităților de energie le sesizăm acolo.

Și ce credeți că se întâmplă? Apare, ca prin minune, varianta a doua a proiectului de legislație pentru comunități, care este cam ce ne-am dorit noi și care este pe deplin europeană. România a adoptat legislația cu pistolul la tâmplă și o implementează tot cu pistolul la tâmplă, numai că mâna care ține acel pistol suntem noi, împreună cu OECD și Comisia Europeană.

Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie

Colaborați cu experții OECD și, pe de altă parte, sunteți președintele acestei Asociații a Prosumatorilor și a Comunităților de Energie. Ce se poate spune despre asociația dumneavoastră? În ce măsură este ea reprezentativă, având în vedere că apare, cel puțin aparent, puțin după primul boom al prosumatorilor, care a avut loc înainte de 2023? Și, mai mult, care este experiența dumneavoastră profesională care v-a condus în poziția de președinte al acestei asociații?

Data de naștere a asociației este 13 decembrie 2023. Asociația a luat naștere din nevoia de a reprezenta un segment aflat în plină dezvoltare, în explozie în România. Cum îmi place mie să spun, înainte de înființarea Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, prosumatorii erau ca frunza în vânt. Și de ce spun asta? Pentru că și prosumatorii, și frunza produc fotosinteză, respectiv noi producem energie. Cum bătea vântul, așa se ducea și frunza. De la finele lui 2023, lucrurile au început să se schimbe.

În ceea ce privește background-ul meu, eu am lucrat în zona de electricitate foarte mulți ani. Am emigrat în Canada la începutul anilor ’90 și am lucrat ca manager de producție la una dintre cele mai mari firme de reclame luminoase de pe coasta de vest a continentului nord-american. Avem realizări de la Alaska până în Las Vegas. Am lucrat cu înaltă tensiune, am lucrat cu joasă tensiune în America. În România, am dezvoltat o firmă care se ocupa exact cu acest lucru, iar de 8 ani de zile chiar am montat efectiv panouri fotovoltaice. Finele anului 2023 m-a găsit în postura de a ști foarte bine cu ce se mănâncă aceste panouri fotovoltaice, atât din punct de vedere al montajului, cât și tehnic. Astfel am pornit la drum.

Drumul a fost destul de dificil, dar ce vă pot spune este că astăzi, la ora la care vorbim, suntem cel mai numeros ONG din România din punct de vedere al numărului de membri cotizanți. Avem peste 1.850 de membri cotizanți. Cotizația anuală este de 20 de euro și este valabilă timp de 12 luni. Organizăm întâlniri regionale cu membrii noștri, pentru că este important ca oamenii să asocieze o persoană reală cu un profil de Facebook, cu o poză sau cu o intervenție la televiziune. Comunicatele noastre de presă ajung în toate ziarele și publicațiile naționale. Suntem prezenți pe cele mai importante televiziuni naționale și suntem o voce foarte puternică. Acesta este și motivul pentru care suntem luați în seamă, motivul pentru care lunar ni se mai alătură câte 100 de membri și motivul pentru care românii înțeleg că doar uniți putem schimba legislația.

Trebuie să știți că, de exemplu, în România sunt peste 12.000 de asociații, iar 107 dintre ele au cuvântul „energie” în denumire. Însă singurii care am schimbat cu adevărat ceva în zona energiei în România suntem noi, cei din Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie. Și cu acest lucru suntem foarte mândri.

De ce este electricitatea din România scumpă?

În încheierea discuției noastre, România este o țară foarte bogată în resurse de energie de toate tipurile. Pe de altă parte, are probabil cele mai ridicate prețuri la electricitate din Uniunea Europeană. În ce măsură ambițiile energetice ale României reușesc să fie realizate și în ce privințe considerați, din poziția dumneavoastră, că ar trebui acționat mai mult?

România are capacități de producție variate: vorbim de apă multă, vorbim de soare – la fel ca în țara dumneavoastră –, și vorbim de energie nucleară – tot ca la dumneavoastră. În schimb, nu avem, așa cum aveți dumneavoastră, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Avem un proiect de care nu se apucă nimeni, iar noi toți continuăm să plătim proiecte și studii de fezabilitate. Dumneavoastră, din câte știu, ca țară aveți 3 mici hidrocentrale prin pompaj.

România, din nefericire, cred că este ultimul bastion din Europa de Est în care se dorește menținerea unei energii scumpe. Aceasta este, într-un fel, captivă statului, deoarece peste 80% din producția de energie aparține statului. Statul își dorește o energie scumpă pentru că primește dividende considerabile de la acele companii pe care le deține și care o produc. Statul își dorește o energie scumpă și pentru că încasează un TVA corespunzător de pe urma ei. Din punctul nostru de vedere, după TVA și după accizele pe carburanți (motorină, benzină și celelalte), prețul la energie reprezintă pilonul principal. Acestea sunt cele 3 elemente care țin statul pe linia de plutire, la suprafață.

Avem, într-adevăr, o energie foarte scumpă raportată atât la puterea de cumpărare, cât și la capacitățile de producție. Vă pot da un exemplu pe care îl cunosc foarte bine, și anume Hidroelectrica. Am zice că Hidroelectrica reprezintă o binecuvântare pentru România, însă iată că Hidroelectrica produce de 4 ori mai scump decât omologii lor din Canada. Și vorbim aici despre o producție hidroelectrică prin gravitație, nu vorbim de alte tehnologii complexe; apa curge pur și simplu de la deal la vale, de la munte la șes. Ca să știți și dumneavoastră, în Canada, în British Columbia – acolo unde am trăit și am locuit o bună parte din viața mea –, energia la ora actuală este produsă în proporție de 95% pe cale hidroelectrică și costă 45 de bani, adică sub 10 cenți, adusă la poartă, adică acasă la consumator, cu toate taxele, transportul, TVA-ul și distribuția incluse. În schimb, Hidroelectrica vinde către populație cu 45 de bani direct la poarta hidrocentralei, adică fără transport, fără taxe, fără absolut nimic, fără TVA și fără accize.

Energia în România este puternic taxată, la fel cum și transportul acesteia este extrem de scump. Energia activă, cea care se produce efectiv la hidrocentrală sau la bornele invertorului nostru, reprezintă doar 40% din prețul final de pe factură. Restul de 60% reprezintă tot felul de taxe, unele mai fantasmagorice decât altele, și TVA. Se dorește ca energia să fie scumpă, iar acest lucru este un avantaj financiar de moment pentru statul român, care, din punctul nostru de vedere, altfel ar avea o mare problemă în a-și asigura existența bugetară.

Photo: Dan Pîrșan (sursă: Podul Prieteniei)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author