Comisia Europeană, 3 decembrie 2025
Cuprins
- Rezumat
- Video
- Preambul
- Secțiunea 1 — Instituirea Platformei
- Secțiunea 2 – Obiective
- Secțiunea 3 — Domeniul de aplicare geografic
- Secțiunea 4 – Cadrul de guvernanță
- Secțiunea 5 — Plan de acțiune pentru cooperarea transfrontalieră consolidată
- Secțiunea 6 — Programul comun de proiecte și strategia de investiții
- Secțiunea 7 — Dispoziții finale
Rezumat
- Memorandumul subliniază importanța strategică a coridorului Marea Neagră-Marea Egee pentru îmbunătățirea conectivității regionale și abordarea provocărilor geopolitice.
- Participanții se angajează să dezvolte platforma BACP pentru a eficientiza infrastructura de transport și a facilita logistica prin acțiuni coordonate.
- Platforma are ca obiectiv sincronizarea politicilor naționale de transport cu reglementările UE și accelerarea proiectelor transfrontaliere.
- Obiectivele cheie includ îmbunătățirea durabilității, rezilienței și digitalizării rețelelor de transport, asigurând în același timp interoperabilitatea.
- Planul prezintă un cadru de cooperare pentru prioritizarea proiectelor și coordonarea finanțării în cadrul coridorului de transport al UE.
Video
Preambul
REAMINTIND angajamentul Uniunii Europene de a dezvolta o rețea de transport unică, eficientă și durabilă, așa cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2024/1679 privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), inclusiv cerințele tehnice obligatorii privind interoperabilitatea infrastructurii, digitalizarea și reziliența la schimbările climatice;
SUBLINIIND importanța strategică a conectivității transfrontaliere fără probleme pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii și a rezilienței pieței interne;
RECUNOSCÂND extinderea coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova ca răspuns strategic la realitățile geopolitice în schimbare și ca o reafirmare a angajamentului Uniunii față de conectivitatea cu țările vecine;
EVIDENȚIIND importanța strategică a coridoarelor europene de transport Marea Baltică — Marea Neagră — Marea Egee și Rin — Dunăre ca artere critice pentru mobilitatea multimodală, factori determinanți pentru mobilitatea militară și mijloace de amplificare a capacității Uniunii Europene de a răspunde la crize, subliniind, în același timp, complementaritatea și sinergiile dintre acestea în cadrul rețelei centrale, al rețelei centrale extinse și al rețelei cuprinzătoare TEN-T;
RECUNOSCÂND necesitatea de a accelera implementarea infrastructurii cu dublă utilizare și reziliente la schimbările climatice pe coridoarele care leagă Republica Bulgaria, Republica Elenă și România;
SPRIJININD angajamentul Republicii Bulgaria, al Republicii Elene și al României de a consolida conectivitatea intermodală transfrontalieră și de a armoniza planificarea, în special prin construcția de noi poduri și puncte de trecere a frontierei în conformitate cu dispozițiile Regulamentului TEN-T și cu nevoile de mobilitate militară și reziliență, așa cum este exprimat în Declarația de la Euxinograd din octombrie 2023;
SUBLINIIND importanța acțiunilor coordonate pentru asigurarea interoperabilității, convergenței reglementărilor și eficienței administrative în planificarea, finanțarea și executarea proiectelor transfrontaliere;
SPRIJININD mecanisme avansate de monitorizare, pentru a urmări progresele înregistrate în implementarea coridorului, asigurând transparența și răspunderea;
SALUTÂND rolul coordonatorilor europeni în facilitarea cooperării transfrontaliere și a guvernanței coridorului;
ANGAJATE să promoveze o abordare structurată, transparentă și incluzivă a conectivității regionale, aliniată la obiectivele Uniunii și care să răspundă provocărilor geopolitice, de mediu și logistice în evoluție;
LUÂND ACT de propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2028—2034, inclusiv Mecanismul pentru interconectarea Europei și alte instrumente ale UE, în vederea sprijinirii infrastructurii cu dublă utilizare și accelerării finalizării TEN-T, în special a secțiunilor transfrontaliere.
Secțiunea 1 — Instituirea Platformei
Guvernul Republicii Bulgaria, Guvernul Republicii Elene și Guvernul României (denumite în continuare „participanții”) decid să instituie Platforma Coridorului Marea Neagră – Marea Egee (BACP) ca un cadru de cooperare regională, care vizează îmbunătățirea infrastructurii de transport transfrontaliere și a planificării și implementării acesteia, precum și facilitarea logisticii fără probleme. Acest lucru va fi realizat prin acțiuni coordonate, inclusiv mobilizarea comună de către cele trei state membre ale Uniunii a fondurilor europene și a instrumentelor naționale de finanțare, raționalizarea procedurilor administrative și implementarea accelerată a infrastructurii cu dublă utilizare și reziliente la schimbările climatice de-a lungul coridorului.
Secțiunea 2 – Obiective
BACP va urmări următoarele obiective:
- Să promoveze alinierea strategică și operațională a politicilor și priorităților naționale de transport cu coridoarele europene de transport și cu Regulamentul TEN-T, asigurând planificarea comună și execuția sincronizată peste frontiere;
- Să accelereze realizarea proiectelor transfrontaliere critice, inclusiv a celor cu dublă utilizare civilă și militară, în conformitate cu standardele tehnice și operaționale ale UE;
- Să consolideze cooperarea trilaterală în domeniile de reglementare, administrative și tehnice legate de dezvoltarea proiectelor transfrontaliere;
- Să îmbunătățească reziliența, durabilitatea și digitalizarea rețelei de transport din regiune, promovând o infrastructură inteligentă din punct de vedere climatic și avansată din punct de vedere tehnologic;
- Să dezvolte sinergii și să întreprindă acțiuni care să sprijine conectivitatea transfrontalieră fără probleme și operațiunile de transport îmbunătățite;
- Să asigure coerența strategiilor de finanțare și a proiectelor în curs de elaborare și să optimizeze utilizarea instrumentelor de finanțare ale UE și a instrumentelor internaționale de finanțare;
- Să consolideze guvernanța coridoarelor și implicarea părților interesate, asigurând o coordonare structurată între autoritățile naționale, coordonatorii europeni și actorii relevanți;
- Să intensifice mecanismele de monitorizare și evaluare a performanței, asigurând transparența și gestionarea adaptivă;
- Să promoveze interoperabilitatea și armonizarea standardelor tehnice, inclusiv implementarea ERTMS, compatibilitatea trenurilor de marfă de 740 m lungime și gabaritul nominal standard european al căii ferate, asigurând mobilitate multimodală fără probleme peste frontiere;
- Să integreze obiectivele de reziliență climatică și de mobilitate militară, acordând prioritate infrastructurii care îndeplinește criteriile de dublă utilizare și specificațiile de reziliență climatică stabilite în anexele II și III la Regulamentul (UE) 2024/1679;
- Să încurajeze inovarea și digitalizarea prin dezvoltarea de sisteme de transport inteligente (ITS), infrastructură compatibilă cu 5G și platforme digitale pentru logistică, optimizarea traficului și partajarea datelor.
Secțiunea 3 — Domeniul de aplicare geografic
BACP va acoperi legăturile de transport multimodale în cadrul TEN-T, conectând:
- Axa de Vest: Atena — Salonic — Promachonas (EL) — Kulata — Sofia (BG) — Vidin/Calafat — Craiova — București (RO);
- Axa Centrală: Salonic/Alexandroupolis – Ormenio (EL) – Svilengrad – Ruse (BG) – Giurgiu – București (RO) – Siret (RO/UA) și Ungheni (RO/MD);
- Axa de Est: Alexandroupolis – Ormenio (Grecia) – Svilengrad – Stara Zagora – Burgas/Varna (Bulgaria) – Constanța (România).
Aceasta include căi navigabile interioare (Dunărea), căi ferate, drumuri, porturi, aeroporturi, terminale multimodale, poduri și noduri urbane ca parte a rețelei centrale, a rețelei centrale extinse și a rețelei cuprinzătoare TEN-T.
Secțiunea 4 – Cadrul de guvernanță
Guvernanța BACP va consta dintr-o Platformă la nivel înalt pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee, un Grup de lucru tehnic (GLT) și Subgrupuri tematice (SGT), după cum urmează:
1. Platforma la nivel înalt pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee (HLBACP)
- Este formată din miniștrii transporturilor, sprijiniți de coordonatorul european pentru Marea Baltică — Marea Neagră — Marea Egee, alți coordonatori europeni și instituțiile UE, atunci când este necesar.
- După caz, membrul Comisiei Europene responsabil cu transporturile poate fi invitat să participe la BACP și, în calitatea sa de facilitator la nivel înalt, să ofere orientări strategice pentru a contribui la îndrumarea discuțiilor, fără a-și asuma un rol formal sau putere de decizie în cadrul platformei.
- Acțiunile avute în vedere de miniștri în temeiul prezentului memorandum includ:
- Asumarea responsabilității pentru orientarea strategică, revizuirea anuală a progresului și coordonarea politică.
- Monitorizarea implementării prezentului memorandum și coordonarea activității Grupului de lucru tehnic (GLT) și a Subgrupurilor tematice (SGT).
2. Grupul de lucru tehnic (GLT) și Subgrupurile tematice (SGT)
- Subgrupurile tematice (SGT) pot fi convocate în funcție de nevoile existente. Acestea sunt formate din înalți funcționari din cele trei părți participante, Comisia și părți interesate cheie și sunt prezidate de coordonatorul (coordonatorii) european(i).
- Grupul de lucru tehnic (GLT) și Subgrupurile tematice (SGT) pot fi sprijinite de operatori de transport, de exemplu reprezentanți ai pieței de transport de marfă și alte părți interesate de-a lungul coridorului, care dețin cunoștințe practice privind necesitățile de infrastructură și cerințele operaționale de-a lungul rețelelor transfrontaliere ale participanților.
- Subgrupurile de lucru tematice (SGT) pot acoperi următoarele teme:
- Planificarea și finanțarea infrastructurii;
- Durabilitatea;
- Mobilitatea militară, reziliența și inovarea;
- Cooperarea în domeniul reglementărilor și cel administrativ.
- Rezultatele fiecărui Subgrup de lucru tematic (SGT) vor fi rezumate într-un raport care va enumera etape și acțiuni concrete ulterioare.
Secțiunea 5 — Plan de acțiune pentru cooperarea transfrontalieră consolidată
Cei trei participanți elaborează un Plan de acțiune care include o listă de proiecte transfrontaliere care abordează necesitățile de conectivitate (cu dublă utilizare) de-a lungul coridorului, precum și proiecte naționale relevante. Lista prezintă prioritatea fiecărui proiect, gradul de maturitate, costurile estimate, standardele tehnice îmbunătățite și calendarul estimat de finalizare.
Planul de acțiune servește ca bază pentru elaborarea portofoliului de proiecte comun și a strategiei de investiții, care sunt monitorizate de HLBACP și integrate în guvernanța coridoarelor europene de transport. Planul de acțiune însoțește prezentul memorandum de înțelegere, iar progresul proiectelor menționate în acesta este actualizat de Grupul de lucru tehnic (GLT) și Subgrupurile tematice (SGT).
Cei trei participanți vor elabora și aproba ca primă prioritate un plan comun de dezvoltare a coridorului (infrastructură și operațiuni) pe baza unei evaluări comune a nevoilor nu mai târziu de 30 septembrie 2026, după care Planul de acțiune și portofoliul de proiecte comun vor fi elaborate și actualizate în consecință.
Secțiunea 6 — Programul comun de proiecte și strategia de investiții
Cei trei participanți se angajează să:
- Dezvolte și să mențină un program comun de proiecte, care să acopere proiecte prioritare pentru căi navigabile interioare (Dunărea), proiecte feroviare, rutiere și multimodale.
- Armonizeze planificarea infrastructurii cu cadrul de finanțare al UE.
- Asigure dezvoltarea sincronizată a infrastructurii.
- Colaboreze în toate studiile pregătitoare și de autorizare, inclusiv, dacă este cazul, în definirea comună a domeniului de aplicare și asigurarea unor aprobări rapide și coordonate din partea autorităților competente pentru proiecte transfrontaliere și interdependente.
- Coordoneze cererile de finanțare și asistență tehnică din partea UE.
- Maximizeze sinergiile cu instrumentele complementare ale UE prin coordonarea cu programele relevante pentru consolidarea coerenței politicilor și îmbunătățirea oportunităților de cofinanțare.
- Adapteze de urgență, dacă este necesar, infrastructura de transport la standardele de dublă utilizare. În acest sens, participanții se angajează să utilizeze toate instrumentele de finanțare și creditare ale UE disponibile și să analizeze posibilitatea depunerii de cereri comune.
- Identifice și să aplice instrumente de finanțare combinate și alternative, inclusiv parteneriate public-private (PPP), după caz.
Secțiunea 7 — Dispoziții finale
Prezentul memorandum exprimă angajamentul politic comun al participanților și nu este obligatoriu din punct de vedere juridic.
Acesta intră în vigoare la data semnării sale de către toți participanții.
Acesta poate fi modificat prin acord reciproc.
Fără a aduce atingere obiectivelor TEN-T 2030/2040, participanții vor adopta o abordare de implementare etapizată, cu obiective bazate pe etape și măsuri de urgență. În cazul în care datele existente nu sunt realiste, participanții vor actualiza calendarele în mod transparent prin revizuirea anuală a HLBACP.
Planul de acțiune și prezentul memorandum vor fi reflectate în planul de lucru al coridorului și în decizia de punere în aplicare relevantă a Comisiei privind coridorul, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1679.
Guvernele altor state membre și părțile interesate pot fi invitate să adere sau să coopereze cu BACP, cu condiția ca toți membrii Platformei la nivel înalt pentru Coridorul Marea Neagră-Marea Egee să-și dea acordul.
Semnat la Bruxelles, la 3 decembrie 2025.
| Pentru Guvernul Republicii Bulgaria | Pentru Guvernul Republicii Elene | Pentru Guvernul României |
| Grozdan Karagiov | Konstantinos Kirenakis | Ionuț Cristian Savoiu |
| Viceprim-ministru și Ministru al Transporturilor și Comunicațiilor | Viceministru al Infrastructurii și Transporturilor | Secretar de Stat pentru Transporturi și Infrastructură |
Foto: La 3 decembrie 2025, Apostolos Tsitsikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, Grozdan Karadzhov, viceprim-ministru bulgar și ministru al transporturilor și comunicațiilor, Konstantinos Kiranakis, ministru adjunct al Transporturilor din Grecia, și Ionuţ Cristian Savoiu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, au susținut o conferință de presă după semnarea unui acord pentru consolidarea conectivității transfrontaliere în Europa de Sud-Est (foto: Comisia Europeană)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
