Alexandru Ionașcu
Teatrul Național ,,Marin Sorescu’’ din Craiova sărbătorește 175 de ani de activitate teatrală și în foaierul Naționalului craiovean scriitorul Nicolae Coande, secretarul literar al Teatrul Național ,,Marin Sorescu’’, și-a lansat volumul său sinteză numit ,,Panorama Teatrului Național Marin Sorescu Craiova 2000-2025’’. La eveniment au vorbit Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei precum și Excelența Sa ambasadorul Republicii Bulgariei în România Radko Vlaicov. După eveniment, s-a jucat spectacolul Medeea în regia lui Declan Donnellan și interpretat de actorii de la Teatrul Național ,,Ivan Vazov’’ din Sofia.
Ce mai poți face după ce riști totul evadând din țara ta maternă pentru persoana iubită? Să te refugiezi în țara celui iubit, sigur. Dar dacă și cel pe care-l iubești și pentru care i-ai abandonat pe toți cei cunoscuți te abandonează la rândul lui pentru o altă femeie? Când ești împinsă la limită, fără țară și abandonată de soț, răzbunarea se vede la orizont, iar minunatul spectacolul Medeea ne aduce-n atmosfera ascuțit de tragică încât ar putea crăpa un geam de abandon și furie clocotitoare. Medeea l-a ajutat pe Iason să obțină faimoasă Lână de Aur și să fugă de Colhida împreună cu argonauții săi. Ajutor însemnând că și-a părăsit tatăl și ucis fratele, totul pentru Iason. Nu doar atât, dar în Argolida Medeea pune la cale uciderea unchiului uzurpator Pelias și Iason ce-a făcut? Și-a luat altă soție. Abandonată, Medeea vrea răzbunare.
Radina Kardjilova, actrița care o interpretează pe Medeea, este o forță a naturii din varietatea calculată, poate fixa pe cineva cu o privire ca un brici, ridică brațele privind în plafon ca după o tandrețe din trecut, se opune încrezătoare nedreptății lui Creon și sfidează nepăsarea lui Iason. Cu toată furia ei aprigă, Radina Kardjilova adaugă personajului și o pendulare între speranță radiantă că Egist o poate scăpa de rătăcirea fără identitate și fără copiii ei și acumularea furiei față de soțul care a părăsit-o.
Trebuie să menționez că spectacolul în limba bulgară a fost unul interactiv, actorii au jucat în fața publicului și chiar treceau printre noi, spectatorii care stăteam în picioare și urmăream traducerea pe ecrane care ne încercuiam deasupra. În acest fel, publicul formează un cerc în jurul actorilor din mijlocul scenei și deasupra ecranele cu traducerea formează un cerc în jurul publicului. Urmărind expresiile actorilor și traducerea de pe ecrane, mă simțeam ca un fel de panopticon uman, fascinat de abilitatea actriței Radina Kardjilova de-a fi prezice subtil reacțiile și emoțiile celorlalți actori, dar și de-a lăsa loc unei vulnerabilități care aproape că-mi dădea impresia că nu va merge până la capăt cu hotărârea ei de-aș ucide copiii, se va răzgândi cumva, chiar dacă știam că tragedia lui Euripide nu are cum să includă așa ceva.
Medeea aleargă după Iason, trece printre cei din public, durerea și bucuria de pe fața ei ne vorbesc de un fel de umanitate obscură, ascunsă-n cotloanele subconștientului, care tâșnește în acele momente de criză, când este protagonista este părăsită și dezrădăcinată, fără nicio patrie. În imaginarul antic, Medeea este vrăjitoarea zeiței Hecate pe care și actrița Radina Kardjilova o evocă într-un moment de tensiune, imaginea furiei iraționale și primordiale, dincolo de social sau convenții; în viziunea echipei de la teatrul Național ,,Ivan Vazov’’ Medeea este și un protest la adresa nepăsării care se ascunde în spatele covențiilor familiei nucleare. Îi vedem pe cei doi copii ai cuplului Iason-Medeea cum o îmbrățișează pe mama lor, cum se joacă în scene ca niște decupaje din acele fotografii de Crăciun cu familia perfecta. Cum arată personajele masculine?
Creon este imaginea seriozității, aproape ca o statuie regală și neînduplecat în fața Medeii, o condamnă să părăsească Argolida. Prezența actorului Valentin Ganev este redusă, dar puternică, un exemplu de rațiune rece și nedreaptă, însă pașii lui Valentin Ganev printre spectatori mă făceau să mă întreb: nu cumva Creon avea dreptate să o izgonească pe Medeea? Cumva știa ceva? Velislav Pavlov în rolul lui Iason poate fi enervant în nepăsarea lui față de Medeea, încearcă să monteze o rezistență mentală în fața reproșurilor soției pe care a respins-o doar pentru a eșua într-o frustrare fără ieșire. La un moment dat, se sting luminile și actorul Velislav Pavlov trece energic printre spectator, un moment cu emoții pentru cei necoordonați ca mine, obligat fiind să reacționez repede. Pentru acest Iason nu există closure, nu poate înțelege de ce Medeea îi omoară copiii și privirea disperată de pe chipul lui arată tragedia la care nu se aștepta. Spectacolul începe deconcertant, printre spectatorii care stau în picioare se aud primele replici în bulgărește ale femeilor cretane, linia dintre actori și public se șterge pe măsură ce replicile se înmulțesc și nu poți fi sigur cine din public este actriță din spectacol sau simplu spectator. Sfârșitul este tulburător, Radina Kardjilova înveșmântată în alb cu copiii întinși lângă ea, îi acoperă cu două giulgiuri și presară pe ei trandafiri. Am admirat fermitatea actorului Velislav Pavlov, un Iason de-o masculinitate care nu șovăie decât în ultimul moment, când este pus în fața omorului comis de Medeea părăsită. Masculinitatea serioasă a lui Velislav Pavlov aproape că te transportă în Grecia antică, în acea lume a eroilor prinși în fișele hybrisului și a deciziilor pripite, doar că acest Iason este mai mult acel the strong not-so silent type.
Medeea în regia lui Declan Donnellan și jucată de actorii de la Teatrul Național ,,Ivan Vazov’’ din Sofia este un spectacol puternic, cu momente zguduitoare datorită actriței Radina Kardjilova, convingător, de văzut și revăzut. Un joc actoricesc cu momente imprevizibile, captivant și o protagonistă uimitoare, înfricoșătoare dar și de o duioșie neașteptată atunci când expune nedreptatea suferită. Eu unul voi vedea Medeea lui Donnellan și la Sofia. La 9 iulie 1850 se năștea poetul bulgar Ivan Vazov, considerat a fi patriarhul literaturii bulgare, la fel cum tot în același an se năștea Mihai Eminescu, asemănări care ne îndeamnă să construim o identitate dinamică a celor două țări vecine. Așa cum spunea la un moment dat Vlad Drăgulescu, directorul artistic al teatrului craiovean, să sperăm că, peste două secole, Teatrul Național ,,Marin Sorescu’’ din Craiova va sărbători și trei sute de ani de existență.
Despre spectacolul MEDEEA de Euripides
REGIZOR:
Declan Donnellan
SCENOGRAF:
Nick Ormerod
DISTRIBUȚIE:
Radina Kardjilova, Velislav Pavlov, Valentin Ganev, Asen Dankov, Yavor Valkanov, Stelian Radev, Vyara Tabakova, Radena Valkanova, Joreta Nikolova, Stafania Koleva, Elena Ivanova, Nadya Keranova, Ana Papadopolu și copiii Nikola Sarzhev și Petar Sardzhev (dubluri Boris Petrishki și Boyan Chelebiev)
TRADUCERE DIN GREACĂ ÎN ENGLEZĂ:
Lucinda Dawkins
TRADUCERE DIN GREACĂ ÎN BULGĂRĂ:
Dorothea Tabakova
CONSULTANT DRAMATURGIC ȘI EDITOR DE PROGRAM:
Mira Todorova
REGIZOR DE MIȘCARE:
Rosen Mihailov
COMPOZITOR:
Julian Stoichkov
DESIGNER DE LUMINI:
Ilya Pashnin
ASISTENT AL REGIZORULUI:
Rafael Bizev
Foto: Teatrul Național din Craiova a sărbătorit 175 de ani din inființarea sa (sursă: Alexandru Ionașcu)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
