Interviu cu Vyara Mincheva
Table of contents
Rezumatul interviului cu Vyara Mincheva (coordonatoarea națională pentru Strategia pentru regiunea Dunării)
Contextul și rolul președinției:
În 2026, Bulgaria va prelua pentru a doua oară președinția Strategiei UE pentru regiunea Dunării (Strategia pentru regiunea Dunării). În ultimii opt ani, strategia a evoluat, devenind un instrument macroregional mai influent și mai strategic pentru punerea în aplicare a priorităților europene.
Prioritățile-cheie ale președinției bulgare:
- Reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale din Regiunea Dunării, sub deviza „nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă”.
- O mai bună aliniere și integrare a Strategiei pentru Dunăre cu politica de coeziune a UE și cu viitorul cadru financiar multianual (post-2027).
- Sprijinirea integrării europene și a capacității administrative a celor cinci țări candidate la aderarea la UE (dintr-un total de 14 incluse în strategie) prin inițiative comune cu alte macroregiuni (de exemplu, regiunea Adriatică-Ionică).
Gestionare și punere în aplicare:
Structura de gestionare este eficientă și funcționează la diferite niveluri — coordonatori naționali, grupuri de coordonare formate din experți și o cooperare strânsă cu Comisia Europeană (DG Regio). De asemenea, a fost consolidat schimbul de experiență cu alte strategii macroregionale (de exemplu, Strategia Mării Baltice).
Finanțare:
Întrucât Strategia Dunării nu dispune de un buget propriu, proiectele se bazează pe programul „Interreg Regiunea Dunării” (cu un buget de aproximativ 215 milioane de euro) și pe integrarea priorităților macroregionale în programele naționale pentru o mai mare competitivitate.
Diferențe între Dunărea Superioară și Dunărea Inferioară: Au fost identificate provocări legate de conectivitate și navigație de-a lungul Dunării Inferioare (Bulgaria și România). Se subliniază faptul că, deși cadrul strategic al Strategiei pentru Dunăre poate identifica problemele la nivel de experți, soluțiile concrete de infrastructură (cum ar fi proiectul „Fast Danube” de adâncire a râului) necesită un angajament politic și financiar mai mare din partea ministerelor transporturilor și a UE.
Autonomia locală și participarea civică: Președinția bulgară colaborează strâns cu Asociația Municipalităților și Autorităților Locale din regiunea Dunării. Sunt planificate inițiative (inclusiv la Ruse, cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării, pe 29 iunie) menite să sensibilizeze publicul cu privire la strategie și să promoveze coeziunea regională.
Interviu
Smaranda Șchiopu și Vladimir Mitev desfășoară un proiect jurnalistic care urmărește să crească gradul de conștientizare privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării, președinția bulgară din 2026 a acesteia, precum și provocările de dezvoltare și infrastructură cu care se confruntă nordul Bulgariei. În cadrul acestui proiect, ei au realizat un interviu cu Vyara Mincheva, coordonatoarea națională pentru Bulgaria a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice. Ea coordonează Președinția Bulgariei a SUERD din 2026, desfășurată sub motto-ul „Mai multă coeziune prin regiuni conectate: o Dunăre mai puternică pentru toți”.
Smaranda Șchiopu:
Doamnă Mincheva, am impresia că Bulgaria traversează un moment important: a aderat la zona euro la începutul anului, a câștigat Eurovisionul și, tot în acest an, deține pentru a doua oară în zece ani președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Prin ce diferă această președinție de cea precedentă?
Vyara Mincheva:
După opt ani, lucrurile sunt destul de diferite din perspectiva președinției acestui instrument strategic. În opinia mea, strategia a devenit un instrument cu o influență și un rol mult mai importante, deoarece toate strategiile macro-regionale joacă un rol esențial și bine definit în implementarea diferitelor priorități europene.
După cum știți, strategia este structurată pe mai mulți piloni, care vizează conectivitatea, protecția mediului, dezvoltarea prosperității și consolidarea regiunii, acoperind astfel numeroase priorități ale Uniunii Europene în ansamblu. Rolul strategiilor macro-regionale este de a concentra atenția asupra unei regiuni specifice din Europa. În cazul nostru, este vorba despre regiunea Dunării.
Posibilitatea de a coopera în cadrul acestor structuri strategice ne permite să ne concentrăm asupra provocărilor cu care ne confruntăm în prezent. Din acest punct de vedere, acest instrument a dobândit și mai multă importanță decât avea la începuturile sale.
Vedem această evoluție și în rolul tot mai activ al președințiilor SUERD. În fiecare an, președinția stabilește anumite priorități – atât politice, cât și practice – asupra cărora consideră că strategia și discuțiile din cadrul acesteia trebuie să se concentreze pe parcursul acelui an calendaristic.
Smaranda Șchiopu:
Ați menționat deja prioritățile. Care sunt acestea pentru acest an și cum ați defini succesul la finalul mandatului?
Vyara Mincheva:
Aș spune că anul acesta am decis să punem un accent puternic pe reducerea decalajelor economice, sociale și teritoriale din regiunea Dunării. Este un subiect deosebit de relevant pentru regiunea noastră. Ca președinție, putem orienta dezbaterile din acest an către această temă.
Având în vedere că ne aflăm în plin proces de negociere a viitorului Cadru Financiar Multianual, adică a viitorului politicii de coeziune în ansamblu, considerăm că acest accent este extrem de important. Principiul fundamental pe care dorim să îl promovăm este că nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă.
Rolul strategiei macro-regionale este de a evidenția diferite teme care pot fi ulterior dezvoltate de ariile prioritare și de a oferi o vizibilitate mai mare provocărilor specifice acestei regiuni.
Sperăm ca acest mesaj să fie auzit de factorii de decizie și de responsabilii politici de la Bruxelles, mai ales în această perioadă. Considerăm că este foarte important ca SUERD să fie puternic aliniată cu politica de coeziune a Uniunii Europene. Totodată, dorim să promovăm o integrare mai bună a strategiilor macro-regionale atât în politicile europene, cât și în programele naționale, inclusiv în viitorul Cadru Financiar Multianual.
Pentru noi, ca președinție, SUERD trebuie să fie o platformă pentru identificarea unor soluții comune, în vederea unei politici mai coerente și, bineînțeles, pentru schimbul de cunoștințe.
M-ați întrebat cum ar arăta succesul președinției noastre. După cum spuneam, unul dintre obiectivele principale este integrarea mai pronunțată a strategiilor macro-regionale și a SUERD în politica de coeziune a Uniunii Europene.
Lucrăm împreună cu colegii noștri din celelalte strategii macro-regionale pentru a formula un mesaj comun care va fi prezentat factorilor de decizie europeni în cadrul negocierilor, pentru a sublinia importanța acestor strategii în implementarea politicilor și priorităților Uniunii Europene. Acesta este unul dintre obiectivele noastre majore.
Un alt domeniu prioritar este rolul Strategiei Dunării în procesul de extindere al Uniunii Europene.
Mă refer aici la concluziile Consiliului și la declarațiile ministeriale adoptate în ultimii ani, care subliniază rolul strategiilor macro-regionale și al SUERD în sprijinirea perspectivei europene a țărilor candidate. Una dintre misiunile principale ale SUERD este consolidarea cooperării cu aceste state.
După cum știți, din cele 14 state participante la SUERD, cinci sunt țări candidate. Prin inițiativele comune și activitatea ariilor prioritare, SUERD contribuie la dezvoltarea capacității administrative a acestor state și le sprijină în parcursul lor către integrarea europeană.
Săptămâna trecută am participat, la Skopje, la o reuniune comună cu Strategia UE pentru Regiunea Adriatică și Ionică, unde am discutat activitățile comune între ariile prioritare ale SUERD și domeniile tematice ale Strategiei Adriatico-Ionice, precum și posibilitățile de colaborare viitoare în sprijinul perspectivei europene a țărilor candidate.
Acestea sunt câteva dintre principalele priorități asupra cărora lucrăm în timpul președinției noastre.
A fost important să respectăm principiul continuității, deoarece aceste teme și realizări provin din mandatele președințiilor anterioare ale SUERD. Era esențial să continuăm această cooperare și această aliniere strategică a Strategiei Dunării.
Smaranda Șchiopu:
Se pare că, în cadrul acestei strategii are loc multă cooperare și coordonare între actori regionali, naționali și supranaționali. Cât de eficient considerați că este acest proces? Care sunt principalele riscuri sau constrângeri pe care le-ați întâlnit în acest rol de coordonare?
Vyara Mincheva:
Coordonarea are loc la mai multe niveluri. În primul rând, există coordonarea în cadrul strategiei macro-regionale propriu-zise, în regiunea Dunării, și pot spune că avem o structură de guvernanță care funcționează foarte bine. Nu aș spune că ne confruntăm cu probleme majore în această privință. Desigur, discutăm permanent despre modalitățile prin care comunicarea și coordonarea pot fi îmbunătățite.
Avem coordonatorii naționali, coordonatorii ariilor prioritare și grupurile de coordonare, care reprezintă probabil cel mai important nivel de experți – cei care implementează efectiv proiectele. Pentru noi, rezultatele Strategiei Dunării se regăsesc tocmai în cooperarea între și proiectele dezvoltate de acești actori.
Este important de subliniat că Strategia Dunării devine cu adevărat relevantă atunci când apare o provocare sau o problemă care nu poate fi rezolvată de un singur stat. În acel moment intervine cooperarea transnațională: unindu-ne eforturile, putem identifica soluții mai bune.
Există apoi coordonarea dintre diferitele strategii macro-regionale, domeniu asupra căruia lucrăm intens în timpul președinției noastre. A fost creat un mecanism al reuniunilor celor patru președinții ale strategiilor macro-regionale, inițiat pentru prima dată de Croația.
Această structură funcționează foarte bine, iar în acest an Bulgaria va conduce mecanismul în calitate de președinte al SUERD. Colaborăm foarte strâns cu Comisia Europeană și, în special, cu Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană (DG REGIO), discutând toate oportunitățile și provocările strategiei noastre.
Așadar, aceasta nu este munca unei singure persoane. Există mai multe niveluri de coordonare, iar principiul fundamental este cooperarea și efortul comun.
Smaranda Șchiopu:
Ați menționat grupurile de coordonare responsabile de implementarea proiectelor. Cunoașteți exemple de proiecte care, de-a lungul anilor, au influențat politicile publice din Bulgaria? Sau impactul lor rămâne exclusiv la nivel regional?
Vyara Mincheva:
Există numeroase proiecte.
De exemplu, mă gândesc la aria prioritară 11, dedicată securității. În cadrul acesteia există numeroase inițiative comune privind cooperarea dintre autoritățile de poliție, gestionarea migrației și problemele transfrontaliere care afectează întreaga regiune, nu doar un singur stat.
Există și proiecte dedicate mediului. De exemplu, unele vizează protejarea sturionilor – o specie emblematică a Dunării – iar altele sunt dedicate prevenirii inundațiilor.
Numărul proiectelor cu impact macro-regional este foarte mare.
Smaranda Șchiopu:
În acest context, se pare că SUERD ocupă un loc important și în activitatea ministerului dumneavoastră. Fiecare stat participant are reprezentanți ai strategiei în diferite ministere, iar în Bulgaria coordonarea revine Ministerului Dezvoltării Regionale. Pare că Bulgaria acordă o importanță deosebită rolului SUERD în dezvoltarea regională.
Vyara Mincheva:
Cu siguranță. Toate statele participante consideră această strategie un instrument foarte important.
În Bulgaria, Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice este instituția responsabilă pentru coordonarea SUERD. În alte state situația diferă: uneori responsabilitatea revine Ministerului Afacerilor Externe, alteori ministerului responsabil pentru dezvoltare regională sau politica de coeziune, iar în unele cazuri coordonarea este împărțită între două ministere.
Având în vedere prioritatea președinției noastre – reducerea disparităților sociale, demografice și economice – intenționăm ca, în cadrul Forumului Anual al Strategiei Dunării, principalul eveniment organizat de fiecare președinție, să găzduim o reuniune a miniștrilor responsabili de dezvoltarea regională.
Considerăm că astfel vom putea introduce un accent clar asupra dezvoltării regionale în Declarația Ministerială care va fi adoptată în acest an.
Anul 2026 este unul decisiv atât pentru Europa, cât și pentru Strategia Dunării, având în vedere pregătirea viitorului Cadru Financiar Multianual.
Smaranda Șchiopu:
Știu că SUERD nu este un mecanism de finanțare și nu dispune de un buget propriu. Proiectele propuse depind de alte instrumente financiare ale Uniunii Europene.
Considerați că aceasta reprezintă o limitare? Este dificilă alinierea priorităților SUERD cu mecanismele de finanțare europene? Cum a evoluat această relație?
Vyara Mincheva:
Când vorbim despre buget, vorbim întotdeauna despre un domeniu sensibil.
Încă de la adoptarea Strategiei Dunării s-a stabilit principiul că aceasta nu va beneficia de finanțare suplimentară proprie. Statele membre și țările candidate utilizează în principal Programul Interreg pentru Regiunea Dunării, care finanțează cooperarea transnațională.
Acesta este unul dintre principalele instrumente prin care sunt implementate proiecte cu impact asupra regiunii Dunării și care contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Dunării. Toate cele 14 state participante pot lua parte la aceste proiecte, iar prioritățile programului sunt aliniate cu cele ale SUERD.
Bugetul pentru actuala perioadă de programare este de aproximativ 215 milioane de euro. Din acest program sunt finanțate atât activitățile ariilor prioritare, cât și Secretariatul Strategiei Dunării.
Programul lansează apeluri de proiecte, iar partenerii interesați elaborează și depun propuneri pentru a obține finanțare.
O altă modalitate de implementare a priorităților Strategiei Dunării este integrarea acestora în programele naționale. Cooperarea la acest nivel este la fel de importantă.
Concret, dacă un proiect demonstrează că pune în aplicare prioritățile Strategiei Dunării și produce beneficii pentru regiunea Dunării, acesta poate primi, de exemplu, punctaj suplimentar în cadrul evaluării. Astfel își poate crește competitivitatea și șansele de a obține finanțare.
Acesta este unul dintre domeniile asupra cărora lucrăm în cadrul SUERD. Majoritatea președințiilor pregătesc documente privind integrarea priorităților macro-regionale, pe care le prezintă autorităților naționale de management. Fiecare stat decide însă dacă și în ce măsură va integra aceste priorități în propriile programe.
Este foarte important ca strategiile macro-regionale să fie recunoscute și integrate la un nivel cât mai înalt.
Aceasta este una dintre provocările actuale, iar în timpul președinției noastre dorim să promovăm o aliniere mai puternică între SUERD și politica de coeziune a Uniunii Europene. Când spuneam că dorim să fim mai bine auziți și recunoscuți la nivel european, mă refeream tocmai la faptul că acest lucru ar facilita integrarea priorităților la nivel național și ar crea mai multe oportunități de acces la finanțare, fără a depinde exclusiv de Programul pentru Regiunea Dunării.
Smaranda Șchiopu:
Există în prezent coordonare sau colaborare cu alte instrumente strategice similare? De exemplu, cu Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice. Ați avut întâlniri sau proiecte comune? Există oportunități de schimb de experiență?
Vyara Mincheva:
Da, bineînțeles. Există permanent schimburi de experiență și cunoștințe. Un format foarte interesant este organizat anual de Comisia Europeană la Bruxelles – Macro-Regional Strategies and Sea Basins Days.
Acesta reprezintă principalul cadru de schimb de experiență între diferitele strategii macro-regionale. Avem o colaborare deosebit de apropiată cu Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Adriatică și Ionică.
De asemenea, împreună cu celelalte strategii macro-regionale discutăm formularea unor mesaje comune privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
Există și formatul comun al reuniunilor celor patru președinții ale strategiilor macro-regionale, care se întâlnesc anual la Bruxelles pentru a discuta acțiuni comune, provocări și inițiative viitoare.
Smaranda Șchiopu:
Cum vedeți evoluția SUERD în următorii cinci până la zece ani? Care sunt speranțele dumneavoastră pentru această strategie?
Vyara Mincheva:
Sper ca regiunea noastră să se dezvolte tot mai mult cu ajutorul acestei strategii. Sper ca activitățile Strategiei Dunării să aibă un impact mai mare și pozitiv și să contribuie la creșterea vizibilității regiunii noastre și a provocărilor cu care ne confruntăm.
Obiectivul comun rămâne reducerea decalajelor dintre regiuni. După cum știți, în regiunea Dunării se regăsesc atât unele dintre cele mai prospere țări ale Europei, cât și state care se confruntă cu cele mai mari dificultăți.
Dacă vom reuși să reducem aceste diferențe – nu spun că ele vor dispărea complet, dar măcar să lucrăm constant în această direcție – va fi un câștig major atât pentru regiune, cât și pentru cetățenii ei.
Sunt convinsă că Strategia Dunării este unul dintre instrumentele pe care Uniunea Europeană și statele participante pot și trebuie să le utilizeze pentru atingerea acestui obiectiv.
Vladimir Mitev:
Ați menționat faptul că în regiunea Dunării coexistă atât cele mai bogate state ale Uniunii Europene, cât și cele care se confruntă cu cele mai mari provocări. Acest lucru se reflectă și în relația diferită pe care țările o au cu Dunărea.
În regiunea Dunării Superioare, fluviul ocupă un loc mult mai important în viața economică și socială. Populația și autoritățile îl percep ca pe un element firesc al dezvoltării.
În Bulgaria și România, pe Dunărea Inferioară, legătura cu fluviul a fost în mod tradițional mult mai slabă. Știți că dragarea Dunării a fost o problemă timp de mai mulți ani.
Din câte știu, în Bulgaria nici măcar nu există transport fluvial regulat de pasageri. Exista în perioada socialistă, dar nu și în ultimii ani. Nu am auzit despre curse regulate între orașele bulgărești de pe Dunăre.
Care ar putea fi proiectele sau acțiunile concrete care să reducă această diferență dintre Dunărea Superioară și Dunărea Inferioară în ceea ce privește valorificarea și apropierea de fluviu?
Vyara Mincheva:
Într-adevăr, problema conectivității este una dintre cele mai importante provocări pentru această parte a regiunii Dunării.
Suntem întrebați foarte des ce poate face Strategia Dunării pentru îmbunătățirea navigabilității.
După cum am spus, Strategia Dunării este un cadru strategic și nu dispune de un buget propriu. Problemele de conectivitate pot fi rezolvate prin proiecte bine pregătite și suficient finanțate.
Rolul Strategiei Dunării este de a reuni experții, de a identifica problemele și de a propune soluții. Aceste activități pot fi finanțate prin Programul pentru Regiunea Dunării.
Totuși, proiectele de infrastructură de amploare și problemele majore necesită sprijin politic la nivel înalt, din partea ministerelor transporturilor și, bineînțeles, implicarea instituțiilor europene, deoarece navigabilitatea întregului fluviu reprezintă o chestiune de interes european.
Din perspectiva președinției bulgare și a mecanismelor Strategiei Dunării, putem aduce această temă în centrul atenției și o putem dezbate la nivel de experți. Însă soluțiile pentru astfel de provocări trebuie adoptate la un alt nivel. Nu SUERD poate rezolva singură această problemă.
Vladimir Mitev:
Este important să continuăm puțin această idee.
Dacă Dunărea Inferioară dorește să joace un rol mai important în cadrul Strategiei Dunării și să contribuie la reducerea disparităților, în ce măsură considerați că actualul nivel de cooperare dintre Bulgaria și România este suficient?
Există suficientă încredere și o colaborare suficient de strânsă între experții și factorii de decizie din cele două țări?
Vyara Mincheva:
În cadrul ministerului nostru colaborăm cu România prin Programul Interreg România–Bulgaria, în cadrul căruia sunt dezvoltate numeroase proiecte comune.
Există, de asemenea, proiectul FAST Danube, implementat de Ministerul Transporturilor, care vizează îmbunătățirea navigabilității Dunării prin lucrări de dragare.
Este însă adevărat că există diferențe semnificative între regiunile Dunării Inferioare și cele ale Dunării Superioare.
Vladimir Mitev:
Da, îmi imaginez că și nivelul de încredere dintre statele din partea superioară a Dunării este mai ridicat.
Bulgaria este o țară puternic centralizată în jurul capitalei Sofia, în timp ce Dunărea traversează alte regiuni.
Mă întrebam în ce măsură planurile președinției bulgare au fost îmbogățite prin contribuțiile municipalităților, ale autorităților regionale sau ale altor organizații situate de-a lungul Dunării și în zona de frontieră dintre Bulgaria și România.
Vyara Mincheva:
Pe site-ul SUERD există un calendar al inițiativelor organizate pe parcursul anului, inclusiv la Ruse. Unul dintre obiectivele fiecărei președinții este să facă Strategia Dunării mai vizibilă pentru cetățeni.
Colaborăm foarte bine și cu Asociația Municipalităților Dunărene, care participă la numeroase proiecte și organizează propriile inițiative.
La sfârșitul lunii iunie sărbătorim Ziua Internațională a Dunării, marcată oficial în fiecare an pe 29 iunie. Cu această ocazie, autoritățile locale organizează numeroase evenimente, la Ruse și în alte localități, iar Asociația Municipalităților pregătește, la rândul ei, activități dedicate cooperării, unității și spiritului comunitar.
Toate aceste inițiative, care aduc oamenii împreună, reprezintă una dintre misiunile fundamentale ale Strategiei Dunării.
Foto: Vyara Mincheva (sursă: Vyara Mincheva)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
