Cum și de ce a apărut criza energetică din vara anului 2026 în România?

Vladimir Mitev

Rezumat

• Cauza principală a crizei: Criza energetică din vara anului 2026 din România a fost declanșată de secetă și de nivelurile scăzute ale apei din Dunăre, de oprirea unor unități la Centrala Nucleară de la Cernavodă și de deficitul acut de capacitate de stocare a energiei (baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompare).
• Obstacol în calea investițiilor: Transelectrica și autoritatea de reglementare ANRE au alocat puncte de racordare la rețea unor proiecte „fictive”, fără garanții financiare, împiedicând astfel noii investitori să conecteze bateriile la rețea.
• Interesele statului și profiturile excepționale: Statul folosește companiile energetice (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica) ca „vacă de muls” pentru dividende. Gigantul hidroelectric Hidroelectrica câștigă sume uriașe pe piața de echilibrare prin vânzarea energiei electrice seara la un preț de 10–20 de ori mai mare decât cel normal, motiv pentru care nu are niciun interes în intrarea pe piață a sistemelor concurente de stocare cu baterii.
• O lovitură pentru industrie: Electricitatea scumpă (18 cenți euro/kWh) și birocrația au zădărnicit construirea unui parc solar pentru fabrica de automobile din Mioveni, determinând Renault să-și mute producția modelului Dacia Spring în Slovenia și să efectueze 1.500 de concedieri.
• Comparație cu Bulgaria: Bulgaria este cu mult în avans în ceea ce privește stocarea energiei (8,6 GW de capacitate, care este utilizată și pentru echilibrarea pieței românești seara), în timp ce România conduce în mod convingător la capitolul numărului de prosumatori.
• Un boom al prosumatorilor: În România există peste 370.000 de prosumatori. Aproximativ jumătate dintre aceștia își instalează deja propriile baterii pentru a-și asigura autosuficiența energetică.

Interviu

Introducere

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților Energetice din România, comentează dificultățile și criza recentă din sectorul energetic al țării, cauzate de nivelul scăzut al apei din Dunăre și de închiderea centralei nucleare.

România și dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice

Domnule Pîrșan, în vara aceasta România a intrat într-o criză energetică acută. O parte din aceasta se datora lipsei unor capacități suficiente de stocare a energiei electrice. Însă în presă apar deja informații că România lucrează la construirea unor noi capacități de stocare. Ce știți despre aceste evoluții?

Eu de fiecare dată am spus că, dacă Bulgaria va sta pe loc — în pofida entuziasmului ziariștilor, miniștrilor sau celor de la Ministerul Energiei în comunicări oficiale, inclusiv ANRE, care-și închipuie că Bulgaria va rămâne pe loc și România va crește ca o fată din poveste — nu va fi așa. Nu este adevărat. Și să vă spun și de ce; am și argumente.

Chiar să presupunem că dumneavoastră vă opriți din a investi în stocare și capitalul privat din Bulgaria se va opri să investească în stocare, România nu va putea să atingă cei 6 GW capacitate pe care țara dumneavoastră îi are, deoarece nu au unde să interconecteze aceste puteri instalate. Adică, tradus mai simplu, Transelectrica — cea care gestionează punctele de încărcare a rețelei — are locurile ocupate. Are autorizații tehnice de racordare date care nu s-au materializat, care nu se vor materializa, iar punctele de racordare a zeci, sute sau mii de baterii și PAC-uri nu vor avea unde să se interconecteze.

Altfel spus, dacă mâine intră 10 miliarde de euro în România de la investitori și bănci ca să investească în stocare, ei nu vor putea să finalizeze: vor aduce bateriile, dar nu vor avea unde să le lege în Sistemul Energetic Național. Și asta este, practic, principala cauză pentru care România nu va putea să evolueze foarte mult pe zona asta de stocare.

Da, sunt de acord, rechinii au simțit miros de sânge în apă și se anunță capacități de stocare săptămânal de ești amețit, sute de megawați noi săptămânal. Numai că astea sunt proiecte pe hârtie, lucruri care nu sunt materializate. Foarte puține locuri libere ca să conectezi aceste baterii — cum le aveți dumneavoastră în sudul Bulgariei — sunt disponibile, pentru că majoritatea sunt luate, cum ar veni, antamate, dar proiectul e nefinalizat.

Deci, cred că m-am exprimat simplu ca să înțelegeți că, de fapt, poate să fie voință, poate să fie optimism, pot fi fonduri nelimitate, dar nu avem unde le interconecta pentru că s-au făcut greșeli în a acorda locurile de interconectare fără garanții. Și aici vinovați sunt ANRE și Transelectrica, mână în mână. 

Cauzele crizei energetice din România din vara anului 2026

Am înțeles și am o întrebare mare. România dispune de resurse mult mai mari decât Bulgaria în ceea ce privește energia și România, respectiv, are și ambiții mult mai mari. Pot da exemple cu dorința de a fi producătorul pe locul întâi de gaze naturale din Uniunea Europeană, energia eoliană și așa mai departe. 

Cum este posibil ca o țară cu atât de multe interese strategice, atât de mari ambiții, atât de multe resurse, cum este posibil să fie în această criză energetică din vara asta și să fie și în situația pe care ați descris-o chiar acum câteva minute, cu dificultățile de a instala baterii?

Este foarte posibil, în pofida bogățiilor naturale. Iată că de-abia în toamnă va fi deschisă o centrală pe gaze, și nefinanțată de statul român — e vorba de Arabia Saudită, o centrală de 1.000 și ceva de megawați; practic, e o reconversie a unei termocentrale vechi, pe care au reușit să o convertească cei din Arabia Saudită, nu statul român.

Proiectul Neptune Deep, gazele din Marea Neagră, până la urmă sunt o chestiune concretă. Dar în loc să folosești gaze, în loc să investești în stocare… noi avem un excedent diurn destul de important. Mă refer la șase-șapte luni pe an, mă refer la fotovoltaic.

Paradoxal — din câte știu, din date concrete și aici dumneavoastră puteți să mă contraziceți — Bulgaria, o țară de trei ori mai mică decât România, are în parcurile fotovoltaice o putere instalată de 6.000 de megawați, în condițiile în care România are undeva la 3.800 de megawați, poate chiar spre 4.000 la ora la care vorbim noi. În plus, prosumatorii din România au peste 4.200 – 4.300 MW, pentru că vă dau o cifră pe care o să o bucure: noi vorbim acum de peste 10.000 de prosumatori care apar în fiecare lună în România!

Iată că Bulgaria ne depășește și la puterea instalată a parcurilor fotovoltaice! România are capabilitatea să facă o centrală cu recuperare de energie la Tarnița, dar de 10 ani s-au plătit șase studii de fezabilitate și n-au fost în stare să se apuce de treabă.

România am putea spune că are resurse, dar din păcate se pare că anumite interese au făcut ca energia să reprezinte o comoditate convenabilă a statului român de a taxa românii. Pentru că, ce trebuie să știți dumneavoastră și cetățenii dumneavoastră: 70-80% din energie este produsă de entități la care statul român este majoritar. Și în acest fel, entitățile acelea au avut profituri uriașe, care s-au transformat în dividende pentru statul român.

Cu cuvinte simple: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transelectrica au fost conduse politic și sunt conduse politic, fără specialiști. Iar surplusul, banii pe care i-au obținut din vânzarea și producerea de energie, au mers în principal în dividende pentru statul român. Și statul român a folosit producătorii de energie ca o pușculiță; când a avut nevoie de bani, a luat dividende.

Este adevărat că nici măcar nu le-a permis, fiind capital majoritar de stat, să facă investiții mari, dar nici nu i-a durut capul să ceară. Și în felul acesta, chiar dacă vin investiții foarte mari în stocare, ele nu vor ieftini energia nici în 2027, nici în 2028, deoarece investițiile astea în stocare vor fi destul de limitate — adică să nu credem că va ploua cu baterii, așa cum v-am spus.

Pe de altă parte, cei care investesc sunt firme private care vor dori ca energia stocată să și-o valorifice dimineața și seara pe prețuri bune, pentru a-și scoate investițiile.

Dan Pîrșan: In May 2026, Romania had 330,000 prosumers

Renault și interesele sale în sectorul energetic din România

Cum se explică faptul că energetica românească evoluează atât de lent și, respectiv, prețurile sunt ridicate, iar banii se fac prin dividende și prin impozitarea electricității, un subiect abordat de dvs. în interviul dvs. anterior pentru Mediapool?

În România este prezent grupul Renault, lângă Pitești, la Mioveni, care spunea că în România ei plătesc 18 eurocenți pe kilowatt-oră energie, în timp ce în Spania plătesc între 6 și 7. Și au amenințat statul român că nu au dialog cu dânșii pe tema asta și că există posibilitatea ca Dacia, marca românească, să fie pierdută de români tocmai pe considerentul unei energii scumpe.

Pentru că o persoană care a fost prezentă la masă când a făcut declarația la Paris președintele Renault România a spus că, practic, un producător de automobile are nevoie de oameni, metal și energie. Astea sunt cele trei ingrediente principale care fac ca o firmă auto să fie prezentă pe teritoriul țării respective. Oamenii au și sunt plătiți așa cum sunt plătiți — chiar șeful Mercedes, zilele trecute, le-a dat exemplul României, unde salariile sunt mult mai mici ca în Germania în domeniul construcțiilor de mașini. Adică, cumva, le arăta pisica la germani pe chestia asta. Metalul: au un departament de achiziții care știe de unde să cumpere metal. Dar energia trebuie să o ia de la statul român!

Aici vă mai fac o mărturisire: eram în Parlamentul României și în stânga mea era o delegație de la Renault — erau senatori, erau deputați — și aceste persoane de la Renault România au luat cuvântul și le-au explicat politicienilor în limba română (n-au vorbit nici în engleză, nici în franceză, nici în altă limbă) că președintele cel mare de la grupul Renault le-a dat o sumă de 1,5 milioane de euro pentru a face un parc fotovoltaic care să ajute fabrica de la Mioveni să plătească energie mai puțină, cel puțin diurn. Nu ne-au dat cifre. Proiectul a murit, deoarece operatorul de distribuție din zona Pitești — care are, ca și la dumneavoastră, un monopol zonal — le-a cerut aproape dublu ca să conecteze acest parc la Sistemul Energetic Național, parcul fiind pe un teren pe care îl avea Renault deja; adică nu investeau să cumpere și hectare de teren pentru parcul ăsta. Au cerut peste 2 milioane și ceva de euro ca să interconecteze parcul!

Și în acest fel, președintele grupului Renault a spus că nu e dispus să plătească o asemenea sumă doar pentru conectarea unui parc. Deci, iată cum lăcomia, prostia sau interesele obscure fac ca politicul… n-am avut nicio reacție de la politicieni! Asta încercam să vă zic. Adică politicienii n-au înțeles ce s-a întâmplat după acest eveniment. După acest eveniment, Dacia Spring, mașina electrică care trebuia produsă la Dacia Pitești, a plecat în Slovenia și s-au dat afară 1.500 de oameni de la Mioveni, pentru că linia de producție pentru Dacia Spring pur și simplu s-a dus în Slovenia sau Slovacia, nu știu exact.

Deci, iată că politicienii și anumite firme din România joacă împotriva intereselor naționale. Acesta este un exemplu pe care l-am văzut cu ochii mei, adică nu e povestit, nu e citit. Pur și simplu, oamenii ăia n-au avut nicio reacție când Dacia Pitești le-a spus: „O să pierdem o linie de producție cu 1.500 de oameni”.

Și referitor la băieții deștepți… Deci, băieții deștepți sunt pe zona de trading de energie, activează pe mai multe zone. Băieții deștepți aceștia care au căpușat Sistemul Energetic Național sunt atât de bine înfipți în politic, în companiile din energie, în afaceri cu companiile din energie, încât este nevoie de o reformă pe care neregretatul — din punctul meu de vedere, fostul ministru al energiei Sebastian Burduja — n-a fost capabil să o facă. Și niciun ministru al energiei din ultimii 10-15-20 de ani în România n-a fost capabil să o facă. Deci, reforma sistemului energetic nu s-a făcut.

România nu are nicio șansă să construiască centre de date

Este o manie acum în lume să se construiască centre de date care folosesc multă apă și multă energie, respectiv energia se preferă să fie ieftină. Care sunt șansele României în această situație să atragă centre de date? Americane, europene, oricare…

Zero. Din punctul meu de vedere, zero. Pentru că iată că vara lui 2026 a demonstrat că n-avem nici apă de răcire, nici energie. Centrele de date trebuie să funcționeze 24/24 și sunt, într-adevăr, energofage. Clar că trebuie energie ieftină. Nu, România, din punctul meu de vedere, nu are șanse să atragă astfel de investiții, pentru că energia este scumpă chiar comparativ cu țări din Vestul Europei, adică și chiar comparativ cu Bulgaria. Deci nu avem avantajele unei astfel de investiții.

Legăturile energetice dintre Bulgaria și România

Și chiar recent au fost anunțate niște planuri mari de investiție în infrastructură energetică, inclusiv mai mare capacitate a legăturii Bulgaria-România. Deci, ce să ne așteptăm în ceea ce privește legăturile regionale și importanța Bulgariei pentru România, a României pentru Bulgaria în domeniul energiei ?

Bulgaria este foarte importantă pentru România și a fost și este foarte importantă, având în vedere că a suplinit cu energie grecească din bateriile bulgărești România la timpul serii. Pentru că 2.000 – 2.200 – 2.500 MW la orele serii, fără apă pe Dunăre și fără energie nucleară, era foarte scump de substituit. Iată că Bulgaria a avut această idee și a folosit vulnerabilitățile de la sud și nord, și în acest fel a reușit să acopere o plajă pe care, dacă nu era, ar fi fost foarte dificil. Prețurile de seară și de dimineață ar fi fost foarte mari în România. Și felicit investitorii bulgari care au avut această viziune.

De ce Bulgaria are șase mii [de megawați]? Este simplu și asta ține exact de ce v-am spus mai înainte: care erau beneficiarii cei mai avantați pe piața de echilibrare și pe piața energiei de seară? Hidroelectrica! Hidroelectrica are lanțuri de mici hidrocentrale pe anumite râuri din România, pe care doar în condițiile de echilibrare a consumului le pornesc. Și vindeau de 10, de 15, de 20 de ori mai scump decât dacă ar fi vândut energie în timpul zilei. Și atunci, Hidroelectrica a câștigat masiv de pe urma lipsei de baterii.

Din această cauză — pentru ca Hidroelectrica să poată monetiza, să poată câștiga foarte mulți bani împreună cu Transelectrica (Atenție! Două firme ale statului pe care statul le consideră și le-a considerat o pușculiță de bani) — iată că aceste două entități: Transelectrica, care decide cine merge pe echilibrare, și Hidroelectrica, care era preferata pe echilibrare… Știți la fel de bine că centralele pe cărbune durează și două zile până le pornești, iar cele pe gaze au o latență mai mare. Iată că pe hidro s-a făcut echilibrarea!

Dacă aveam baterii, bateriile ar fi adus o concurență foarte mare Hidroelectricii. Și atunci energia ar fi fost ieftină seara și, în felul acesta, într-o Românie normală, Hidroelectrica nu câștiga acei bani. Deci răspunsul simplu de ce România nu are baterii — și răspunsul direct, nu politicianist, eu nu fac politică — este că nu s-a vrut. Pentru că astfel și Transelectrica, și mai ales Hidroelectrica au câștigat un munte de bani pe piața de echilibrare, pe care îi luau din apă în loc să îi ia din baterii.

Prosumatorii din România

Care sunt ultimele evoluții din sectorul prosumatorilor și inclusiv de la organizația dumneavoastră?

Am știri pozitive: ne apropiem de 370.000 de oameni. Cresc cu peste 10.000 de prosumatori pe lună. Iar asociația noastră a trecut de 2.300 de membri plătitori de cotizație anuală, care este 100 de lei, respectiv 20 de euro. Deci numărul prosumatorilor crește foarte mult. Finele anului ne va duce la peste 400.000, iar finalul lui 2027 ne va duce undeva la peste 500.000 de prosumatori.

Vestea bună este și alta: că la finele anului, din cei 400.000, cel mai probabil 200.000 de prosumatori vor avea deja stocare, și cel puțin 8 luni pe an mulți dintre ei sunt independenți energetic. Iată că prosumatorii din România au înțeles, înaintea intereselor statului, importanța stocării, iar mutarea în timp (chimică/energetică) a energiei soarelui de la prânz pe seară, noapte și dimineață le conferă o semi-independență energetică.

Cum se explică faptul că statul român — pe care l-am hulit că merge contra intereselor industriale sau cetățenești — a permis apariția și afirmarea unui atât de mare număr de prosumatori? Cum se face că Bulgaria, care s-a descurcat atât de bine cu bateriile, stă atât de prost în ceea ce privește prosumatorii?

Legile europene au sprijinit prosumatorismul și au făcut ca legislația europeană să fie aprobată și să avem legi — unele clare, altele mai puțin clare, dar în general să avem legi favorabile drepturilor prosumatorilor, pe care eu le apăr. Asociația noastră a intrat pe teren relativ târziu, în 2024; a venit la fix în sensul acesta. Dar înainte de 2024 au existat senatori și deputați care au sprijinit legislația europeană. Deci am avut niște semințe care au încolțit și care au dat rod. În momentul când deja ai o lege aprobată, e mai greu să zici că nu există legea.

Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie a avut o contribuție foarte mare prin a cunoaște legile, a propune legile și, mai ales, a coopera cu Comisia Europeană. Lucrul ăsta e cunoscut la nivel politic, iar faptul că suntem o voce din ce în ce mai puternică face ca ea să nu mai poată fi ignorată. Deci pur și simplu, la 400.000 de firme și familii, sunt aproape un milion de votanți; nu te joci cu un milion de votanți, nu te joci cu un milion și jumătate și așa mai departe.

Din cauza asta, referitor la întrebarea dumneavoastră de ce Bulgaria nu a urmărit același parcurs ca România, nu pot să vă dau un răspuns exact. Într-adevăr, situația prosumatorilor din Bulgaria — mă refer la număr și modul de racordare — este absolut descurajantă. Am făcut o socoteală și, din nefericire pentru un prosumator din Bulgaria, cu taxele și cu prețul pe care îl primește pe energie (nu mai spun de transformatoarele care trebuie schimbate pe banii lor și așa mai departe), își ar scoate banii în 18 ani! Pe când în România, un sistem de 6 kW putere se amortizează între 4 și 6 ani. Deci iată o diferență pe care cetățenii bulgari o iau în calcul.

Iar modul de soluționare a problemei pleacă de la Sofia, asta e părerea mea. Totul pleacă de la inexistența unor legi sau de la faptul că și la dumneavoastră energia pare a fi controlată. Pentru că trebuie să recunoaștem un lucru: orice prosumator din Bulgaria, din România, din Germania sau din Olanda care investește în producerea de energie pe acoperiși sau în curte, mai ales dacă investește în stocare, companiile din energie îl pierd ca și client. Se pare că companiile dumneavoastră au înțeles lucrul ăsta și s-a așezat un praf peste partea de dorință, legislație… nu știu. Asta e părerea mea.

Controversele legate de Legea privind prosumatorilor

Ați luptat pentru adoptarea legii prosumatorilor, care intră în vigoare chiar în toamna asta. Ce se poate spune privind intrarea legii prosumatorilor în vigoare?

Am luptat și luptăm, pentru că lupta nu e terminată. Din nefericire, reglementatorul național ANRE a încercat ca pe o lege de o pagină A4 să dilueze efectul legii făcând nu mai puțin de 61 de pagini de norme — ca și cum ar fi normat mutarea civilizației umane pe altă planetă. Și am criticat dur varianta de norme pusă în dezbatere publică.

Așteptăm cu interes varianta a doua de norme, unde se pare că s-a ținut cont de celelalte 21 de pagini pe care noi le-am trimis cu observații. Așteptăm o întâlnire față în față între reglementatorul ANRE și Asociația Prosumatorilor, probabil pe undeva pe săptămâna viitoare, pentru a puncta ultimele chestiuni. Deocamdată noi nu știm ultimele variante de propunere de norme.

Deci e o luptă în desfășurare, și legea prosumatorului practic va da o notă europeană la modalitatea de plată, în special. În România, prosumatorii primeau — nu cred că mai era nicio țară în lume cu așa ceva — banii pe surplusul de energie la doi ani de la data facturării! Și au fost firme de furnizare care n-au facturat trei ani, iată că oamenii își primeau banii la cinci ani. Dar noi i-am învățat să schimbe furnizorul de energie și să-și ia banii conform legislației. Deci i-am bătut practic și aici cu armele lor.

Va fi o normalitate, va fi un lucru ok. Așteptăm să vedem ce surprize ne pregătesc cei de la ANRE pentru versiunea a doua.

Astăzi (21 septembrie 2026) au apărut noile propuneri de norme… spun la plural, deoarece sunt două propuneri în loc de una singură: în total, 86 de pagini față de 61 inițial. Din nefericire, nu cred că vom putea schimba ceea ce își doresc atât regulatorul național, cât și furnizorii, decât în instanță. Este o luptă pe care prosumatorii trebuie să o dea, indiferent cât va dura.

Foto: Centrala nucleară Cernavodă (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui în limba română din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author