După stabilocrația lui Iohannis: protestele anticorupție readuc polarizarea în România

Nova News, 16 decembrie 2025

Context

Filmul „Justiția capturată” (2025) al mass-media de investigație românească Recorder a acționat ca un puternic catalizator public, atrăgând atenția asupra problemelor profund înrădăcinate în sistemul judiciar românesc și dependența acestuia de elita politică.

1. Conținutul filmului „Justiția capturată”

Teza principală a filmului este că, după „epoca de aur” a luptei împotriva corupției (2014-2017, sub conducerea Laurei Codruța Koveși), sistemul de justiție penală a fost preluat și reorganizat de interese politice și de afaceri corupte pentru a asigura impunitatea elitei conducătoare.

• Dezvăluiri cheie: Filmul dezvăluie modul în care politicieni și oameni de afaceri influenți reușesc să manipuleze numirile în funcții cheie din sistemul judiciar, inclusiv în Inspectoratul Judiciar și Curtea Înaltă de Casație și Justiție. Ancheta prezintă cazuri concrete în care magistrați de rang înalt au acționat în serviciul clasei politice, mai degrabă decât în numele legii. Acest lucru se realizează prin modificarea componenței judicare în cazurile din tribunal, ceea ce duce la întârzieri în cazurile de corupție și la încheierea acestora din cauza prescripției și fără o condamnare.
• Ținte specifice: Filmul critică direct personalități care sunt prezentate ca făcând parte din acest sistem de coluziune, printre care judecătoarea Lia Savonea (șefa unității judiciare a Curții Supreme), Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției și ministru de Interne, reprezentant al coaliției de guvernare) și Marius Voineag (actualul șef al Parchetului Anticorupție al DNA).

2. Contextul istoric: era „stabilocrației”

Dezvăluirile lui Recorder trebuie privite în contextul perioadei politice pe care jurnalistul Vladimir Mitev o numește „stabilocrație” (administrația Klaus Iohannis – în special după ce cele două partide majore, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au format un guvern de coaliție în 2021).

• Slăbirea DNA: După ce Direcția Națională Anticorupție (DNA), condusă de Laura Codruța Kövesi, a obținut condamnări împotriva unor personalități proeminente (inclusiv prim-miniștri și miniștri), partidele de la putere (în principal PSD) au lansat o campanie activă pentru slăbirea instituției în timpul puterii lui Liviu Dragnea (2017-2019). Acest lucru a dus la demiterea lui Kövesi și la modificări ale legii care au împiedicat activitatea procurorilor.
• Consens politic: În timpul președinției lui Klaus Iohannis, puterea a fost împărțită între marile partide tradiționale (PSD și PNL – acesta din urmă fiind susținut de Iohannis). Această perioadă a fost caracterizată de o lipsa de interes politic puternic pentru continuarea luptei anticorupție la scară largă, deoarece aceasta ar fi afectat interesele celor două forțe aflate la putere. Potrivit criticilor, acest consens a permis sistemului să „preia din nou controlul”.

3. Protestele anticorupție și reacția publică

Filmul lui Recorder a catalizat un nou val de proteste, chiar dacă România are o lungă istorie de demonstrații de masă împotriva corupției (de exemplu, protestele împotriva Ordonanței de urgență 13 din 2017).

• Indignarea publică: „Justiția capturată” a stârnit un val de indignare, deoarece a confirmat suspiciunile publicului că statul acționa împotriva intereselor cetățenilor, garantând impunitatea elitei politice, considerată coruptă.
• Cererile: Protestatarii cer reforme imediate ale sistemului judiciar, demiterea magistraților compromiși și restabilirea independenței procuraturii și a instanțelor.
• Răspunsul instituțional: Ca răspuns la presiune, inspectoratul judiciar a lansat anchete cu privire la acuzațiile din film. Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat, deoarece publicul nu are încredere în mecanismele de autoreglementare ale sistemului care face obiectul criticilor.

În esență, filmul și protestele care au urmat reprezintă o nouă etapă în lupta continuă dintre forțele reformiste (susținute de o mare parte a sectorului ONG) și forțele care se opun reformei în politica românească.

Rezumat al interviului cu Vladimir Mitev

Jurnalistul Vladimir Mitev comentează filmul „Justiția capturată” realizat de site-ul românesc Recorder și protestele anticorupție care au urmat.

• Obiectivele anchetei: Documentarul vizează personalități cheie din sistemul judiciar românesc, considerate a fi legate de perioada așa-numitei „stabilocrații” din timpul președinției lui Klaus Iohannis. Criticile din film sunt îndreptate către Lia Savonea (președinta Curții Supreme de Casație și Justiție), Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției, actual ministru de Interne) și Marius Voineag (șeful Direcției Naționale Anticorupție, DNA).
• Interpretarea filmului: Potrivit lui Mitev, filmul este o încercare de a înlocui acești lideri, considerați insuficient de activi în lupta împotriva corupției în perioada stabilocrației (o perioadă în care marile partide tradiționale – PSD și PNL – au guvernat împreună și nu au manifestat interes pentru activități anticorupție la scară largă).
• Lia Savonea și Laura Kövesi: Savonea este identificată ca fiind cea mai importantă figură împotriva căreia se îndreaptă ura protestatarilor și este o adversară istorică a Laurei Codruța Köveși (fostă șefă a DNA și actual procuror șef european). Ascensiunea lui Savonea a avut loc în detrimentul slăbirii și încetării „epocii de aur a anticorupției” sub conducerea lui Köveși. Faptul că Köveși a semnat o petiție pentru reformă sugerează că ea ar putea juca un rol în viitor în cadrul procedurilor.
• Motivele slăbirii luptei împotriva corupției: Era eforturilor agresive de combatere a corupției a creat tensiuni puternice în societatea și administrația românească (mulți oameni se temeau să semneze documente). Aceste tensiuni au dus la o reacție negativă care a slăbit și a înghețat lupta împotriva corupției pentru o perioadă de timp.
• Situația actuală: Protestele continuă. Ca răspuns la presiuni, Inspecția Judiciară a dispus anchetarea acuzațiilor din film. Magistratii vizați se apără public, ceea ce a dus la o bătălie mediatică care dezvăluie mecanismele justiției și puterea din interiorul acesteia.

Video cu subtitrări autogenerate în limba română

Interviu

Filmul lui Recorder încurajează o schimbare în actuala conducere a sistemului judiciar românesc

Vladimir Mitev: Bună ziua.

Realizatoare: Ce putem adăuga în afară de informațiile de bază care circulă în mass-media. Protestele continuă? Ce a stârnit nemulțumirea oamenilor? Ce relevă această anchetă? Și ce le arată românilor? Poate ar trebui să începem de la sfârșit – cu ancheta.

Bine. Ancheta vizează unele dintre figurile cheie din sistemul judiciar. Este vorba despre Lia Savonea, care conduce Curtea Supremă de Casație, dar se fac remarci critice și la adresa fostului ministru al Justiției, actualul ministru de Interne, Cătălin Predoiu, precum și a șefului Parchetului Anticorupție DNA, Marius Voineag.

Un lucru pe care îl pot adăuga aici este că aceștia sunt percepuți în mod clar ca fiind legați de perioada anterioară, când Klaus Iohannis era președinte și exista o stabilocrație – adică cele două partide majore din perioada de tranziție erau la putere, nu existau reforme și lipseau activități semnificative de combatere a corupției. Deci, una dintre interpretările pe care le putem da filmului este că acesta încearcă să înlocuiască persoanele pe care autorii filmului le consideră insuficient de active în lupta împotriva corupției cu alte persoane care ar putea fi mai active. Poate că aici ar trebui să ofer puțin mai mult context despre societatea sau politica românească în general…

Personajul principal al filmului, Lia Savonea, este o adversară istorică a actualei șefe a Parchetului European, Laura Köveși

Putem să ne oprim puțin? Ați menționat două nume, să clarificăm povestea din jurul lor, pentru că am auzit că acestea sunt nume care au fost discutate la diverse conferințe de presă – de exemplu, Lia Savonea. Spuneți-ne despre această poveste, pentru că este foarte importantă. Ați menționat două persoane care sunt criticate pentru disfuncționalitatea sistemului judiciar românesc. Sau cel puțin așa înțeleg eu.

Poate că Lia Savonea este cea mai importantă figură, deoarece ea este ținta celei mai mari uri. Aici, ar trebui să menționăm că, potrivit relatărilor din presă, ea a făcut parte dintr-o tendință diferită de cea a Laurei Codruța Köveși – în urmă cu aproximativ 10 ani, în ceea ce cunoaștem drept epoca de aur a anticorupției. De-a lungul timpului, acest efort anticorupție a fost slăbit și, în cele din urmă, oprit. Pot oferi mai multe detalii în acest sens, dacă doriți.

Dar așa stau lucrurile – în sistemul judiciar, ca și în statul însuși, există întotdeauna tendințe diferite. Și se pare că Lia Savonea s-a impus pe seama plecării Laurei Köveși din România. Este interesant faptul că mandatul Laurei Köveși în funcția de șef al Parchetului European (EPPO) expiră în noul an, în octombrie, dacă nu mă înșel. Ea este una dintre femeile și, de fapt, una dintre magistrații care au semnat o petiție prin care se solicită reforme în sistemul judiciar. Cu alte cuvinte, Laura Köveși ar putea juca un rol de acum înainte în ceea ce se va întâmpla în România. Desigur, rămâne de văzut ce se va întâmpla exact.

În Bulgaria, nu am observat că statul român a restricționat sever și aproape a înghețat lupta împotriva corupției în timpul lui Klaus Iohannis

În regulă. Domnule Mitev, aș dori să vă mai pun o întrebare. Sunt sigură că ne-ați putea spune multe alte lucruri. Din păcate, timpul nostru este limitat. Dar ce s-a întâmplat cu acea România care, până foarte recent – cred că invitatul meu mă va corecta dacă greșesc – până foarte recent era considerată un exemplu de țară care a trecut prin schimbări foarte serioase, prin proceduri judiciare foarte serioase și care a ajuns la condamnări pentru corupție. Într-un fel, România era un punct de referință pentru o țară care era cu câteva pași înaintea noastră în această privință. Ce s-a întâmplat? Unde s-au stricat lucrurile?

Cred că societatea noastră a ratat o perioadă importantă în evoluția sistemului judiciar și a politicii românești în general. Mă refer la faptul că, în perioada lui Liviu Dragnea și apoi, când Iohannis era o figură puternică, România a intrat într-o perioadă de stabilocrație – adică cele două partide majore din perioada de tranziție, considerate în mod tradițional mai corupte, dețineau puterea, distribuiau prada, fondurile statului, fondurile europene și, în cele din urmă, nu aveau niciun interes să combată corupția la scară semnificativă. Poate că lupta anticorupție a existat doar pentru unele figuri locale de nivel inferior.

Cu alte cuvinte, noi, în Bulgaria, ne putem întreba unde a dispărut această România a luptei împotriva corupției, dar, de fapt, România a avut întotdeauna tendințe diferite. Ceea ce făcea Laura Köveși nu era perceput în mod neechivoc, nu era văzut doar ca ceva pozitiv. Îmi amintesc că, la acea vreme, multe persoane din administrație refuzau să semneze ordine sau documente, deoarece se temeau că acestea vor fi folosite pentru a le elimina din administrație. Cu alte cuvinte, la acea vreme exista o tensiune mare în România, iar în timp această tensiune a dus la o reacție negativă care a slăbit și, în cele din urmă, a chiar oprit lupta împotriva corupției pentru o perioadă. Acum că Iohannis a plecat, asistăm la o încercare de a revigora această campanie anticorupție.

În urma filmului lui Recorder, au fost dispuse verificări în instituțiile judiciare cu privire la faptele prezentate, iar magistrații vizați de atacuri publică documente în apărarea lor.

Vă mulțumim, domnule Mitev, pentru că ați fost alături de noi în direct. Vom ține legătura cu dumneavoastră. Protestele vor continua, presupun. Ce informații aveți? Pentru că este foarte important să urmărim procesele.

Da, protestele continuă. Ministerul Justiției a dispus acum inspecții ale instituțiilor judiciare. Inspectoratul judiciar va verifica acuzațiile formulate în filmul lui Recorder. Există declarații ale lui Marius Voineag, pe care l-am menționat, de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și așa mai departe. Toată lumea încearcă să se apere. Și, de fapt, devine o bătălie în care instituțiile fac publice ordine din interiorul activității sale. Și, într-o oarecare măsură, se pot vedea mecanismele prin care funcționează justiția și puterea din interiorul justiției.

Mulțumesc. Vă mulțumesc încă o dată. Vladimir Mitev, jurnalist, corespondent din România, în direct la „Ziua ta”.

Foto: Protestatarii care cer reforma sistemului judiciar românesc vor „justiție fără telefoane (adică apeluri de la politicieni)” (sursa: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author