Are limba bulgară un loc în Banat?

Svetlana Karadjova

Rezumat

Textul Svetlanei Karadjova analizează activitatea și importanța catedrei de limbă bulgară de la Universitatea de Vest din Timișoara (România) în anul universitar 2025/2026, plasând-o în contextul prezenței seculare a bulgarilor din Banat în regiune.

Punctele principale ale lucrării:

• Contextul istoric și misiunea: Bulgarii din Banat folosesc în mod tradițional propria normă lingvistică specifică, scrisă cu alfabetul latin. Misiunea catedrei, reactivată în mod activ după moartea subită a fostului profesor, dr. Grigor Grigorov, în iunie 2026, este de a păstra limba, de a promova alfabetul chirilic, de a ridica statutul limbii bulgare la nivel academic și de a conecta diaspora izolată cu Bulgaria modernă.
• Activitate educațională: Pe parcursul anului școlar, autoarea extinde aria de acoperire a învățământului prin cursuri serale gratuite. Au fost formate grupe flexibile pentru începători și avansați, la sfârșitul anului rămânând 11 cursanți dedicați din comunitate, iar în al doilea semestru limba a fost inclusă și în programa regulată a universității pentru patru studenți.
• Integrare științifică și culturală: În cadrul cursurilor se utilizează cu succes o antologie cu texte ale unor catolici bulgari, publicată în cadrul unui proiect al Academiei Naționale de Științe din Bulgaria (2023–2025). Se desfășoară inițiative universitare inovatoare, precum recitarea de poezie bulgară (Vazov, Debelianov) în mijloacele de transport public din Timișoara și vizita ambasadorului bulgar Radko Vlaicov.
• Discuții comunitare în Dudeștii Vechi: Între noiembrie 2025 și martie 2026, la Centrul Cultural din Dudeștii Vechi au avut loc 11 întâlniri-discuții în zilele de sâmbătă. În cadrul acestora, intelectuali și cercetători locali discută despre istoria, arhivele, paradigmele lingvistice, literatura și tradițiile comunității.
• Dezvoltări viitoare: Datorită sprijinului universității și burselor acordate de Ministerul Educației și Științei din Bulgaria (grație cărora trei persoane participă la seminarii de vară în Bulgaria), catedra se afirmă ca un centru activ de schimb cultural și renaștere lingvistică în Banat.

Articol

Banatul este un loc în care prezența bulgară datează de secole. Ea este asociată cu bulgarii din Banat și cu limba lor specifică – o variantă a limbii literare bulgare, care păstrează trăsături vechi și are particularitățile sale. Acest lucru determină rolul deosebit al catedrei de limbă bulgară din Timișoara, care urmează să fie nu doar o punte între bulgarii din diaspora și patria-mamă, ci și o punte între români și bulgari în general.

Bulgarii din Banat au acceptat să scrie cu alfabetul latin și au propria lor normă literară, creată de Iosif Rill și Societatea Literară din Vinga între 1862 și 1865. Lipsa cărților din Bulgaria la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea a îngreunat cunoașterea alfabetului chirilic. Situația se schimbă după 1948, când, la școala din cea mai mare localitate bulgară din Banat, Dudeștii Vechi, limba bulgară a fost introdusă pentru prima dată în procesul de învățământ, timp de câțiva ani. La început, acest proces nu s-a desfășurat fără conflicte, din cauza tensiunilor cu autoritățile locale și cu profesorii români, dar și din cauza numărului redus de profesori trimiși din Bulgaria, care nu erau pregătiți pentru particularitățile mediului în care ajungeau. Treptat, toți se conving că învățarea alfabetului chirilic și a limbii bulgare nu numai că sunt posibile, ci și dau rezultate excelente.

Legătura continuă cu alfabetul chirilic și cu varianta limbii bulgare din patria mamă trece întotdeauna prin poveștile personale, contactele cu Bulgaria, prietenii, călătoriile și relatările împărtășite. De aceea, prezența catedrei de limbă bulgară la Universitatea de Vest din Timișoara are ca scop sprijinirea conservării limbii în comunitatea bulgară, prin crearea condițiilor pentru o comunicare mai activă cu Bulgaria, și, în același timp, ridicarea statutului limbii bulgare la nivel academic în Banat.

Istoria catedrei de limbă bulgară de la Universitatea de Vest din Timișoara

Istoria predării limbii bulgare la Universitatea de Vest din Timișoara începe în 2019, grație eforturilor susținute ale domnului Gheorghi Nacov, pe atunci primar al localității Dudeștii Vechi și actual deputat al minorității bulgare în Parlamentul României. Prima încercare de a integra un lector de limbă bulgară, în 2019, nu a avut succes. Lectorul universitar dr. Milena Veleva de la Universitatea din Sofia a fost prima persoană care a ocupat această funcție, dar a rămas doar trei luni și, din cauza lipsei de studenți, s-a întors în Bulgaria.

Până în 2024, catedra nu-și găsește un cadru didactic, iar în anul universitar 2024/2025 apare interesul din partea dr. Grigor Grigorov de la Universitatea de Sud-Vest din Blagoevgrad, care preia postul. Parcursul său profesional include o activitate didactică de lungă durată în cadrul catedrelor de la universități din Moldova, Belarus, România și Ungaria. La Timișoara, parcursul său de viață se întrerupe brusc la 1 iunie 2026. În anul universitar sunt patru studenți, dintre care niciunul nu provine din comunitatea bulgară. Etnici români din Voivodina sau sârbii din Timișoara manifestă interes față de această limbă mai ales datorită alfabetului chirilic și asemănării cu limba sârbă.

Anul universitar trecut

În anul universitar 2025-2026, când Ministerul Educației și Științei din Republica Bulgaria m-a trimis să ocup postul vacant, am început cu doi studenți din anul precedent. Pentru a extinde cercul persoanelor care studiază limba, Universitatea de Vest a deschis cursuri serale gratuite pentru reprezentanții comunității din oraș și din regiune. Astfel, din cele peste 40 de persoane care s-au înscris prin cereri depuse electronic, la prima întâlnire au venit jumătate dintre ele. Au fost împărțiți în două grupe – începători și avansați –, având în vedere că o parte dintre ei sunt reprezentanți ai comunității bulgare din Banat, care au studiat limba bulgară timp de 12 ani în Dudeștii Vechi, iar alții sunt bulgari din Banat proveniți din alte localități, fără acces la învățământul în limba maternă, sau etnici români, care se întâlnesc pentru prima dată cu alfabetul chirilic. Grupurile sunt flexibile, deoarece o parte dintre participanți au renunțat din cauza imposibilității de a-și concilia programul de lucru cu zilele și orele de curs. Au rămas în total 12 persoane, numărul acestora reducându-se până la sfârșitul anului la 11 persoane care au frecventat cursurile cu regularitate și devotament.

În al doilea semestru, limba bulgară a fost inclusă deja în programa regulată, ceea ce a permis ca patru studenți de la Universitatea de Vest să aleagă această disciplină opțională – doi avansați din anul precedent și doi începători, care provin din cursul seral. În grupurile de seară, studenții sunt inițial împărțiți în mod egal – patru începători și patru avansați.

Succesul cel mai important din acest an universitar este prezența limbii în cadrul universității și crearea unei mici comunități care se formează odată cu studierea acesteia. Abordarea individuală în cadrul fiecărui grup nu pierde din vedere atingerea obiectivului principal – o prezență culturală bulgară mai conștientă, bazată pe limbă și pe contactele cu viața culturală bulgară, dar și integrarea bulgarilor din Banat în procesele generale ale Bulgariei.

Proiecte de cercetare ale Academiei Bulgare de Științe

Una dintre căile de deschidere a comunității izolate, care, în efortul său de a se proteja de asimilare, pierde și legătura cu patria, o reprezintă proiectele științifice ale Academiei Bulgare de Științe, legate de bulgarii din Banat. Proiectul „Identitatea culturală a bulgarilor din Banat și literatura catolică bulgară”, finanțat de Fondul „Cercetări științifice” în conformitate cu contractul nr. KP-06-Н70/ 1, coordonat de asistenta principală dr. Magdalena Abagieva, a fost realizat în perioada 2023–2025. Echipa proiectului include dr. fil. prof. Mariana Țibranska-Kostova, dr. prof. Lucia Antonova-Vasileva, dr. doc. Kalina Miceva-Peiceva, asistentul principal dr. Magdalena Abagieva, asistentul principal dr. Iavor Ivanov și dr. Svetlana Karadjova. Proiectul se încadrează în domeniul prioritar al Institutului de Limbă Bulgară „Moștenirea lingvistică, culturală și istorică a bulgarilor” și prezintă, ca rezultat al activității de cercetare științifică, 43 de publicații științifice, printre care două monografii, două antologii de studii și articole, o antologie cu texte și un proiect de manual de lectură pentru copiii din Banat.

Tocmai această antologie, intitulată „Texte din literatura bulgarilor catolici și din literatura din Banat”, publicată pe site-ul Editurii „Prof. Marin Drinov” a Academiei Naționale de Științe a Bulgariei, este prima antologie care prezintă literatura bulgarilor catolici. Publicația conține 38 de texte din manuscrise, cărți tipărite vechi, precum și exemple contemporane din literatura din Banat. Fiecare text este însoțit de un comentariu științific, de note explicative și este redat în limba bulgară contemporană.

În cadrul activității catedrei din Timișoara a avut loc prima întâlnire între textele din antologie și cursanții, reprezentanți ai comunității.

Antologia a fost utilizată în principal pentru a oferi informații despre legătura dintre bulgarii din Banat și bulgarii catolici din Bulgaria. Textele adaptate ale autorilor bulgari din Banat sunt primite cu cea mai mare căldură, deoarece în ele se vede istoria comunității, povestită într-o altă formă a limbii bulgare. Simbioza dintre limbă, cultură și istorie funcționează în rândul bulgarilor din Banat datorită locului special pe care îl acordă limbii ca păstrătoare a memoriei.

Întâlnirile-dezbateri din Dudeștii Vechi

Un alt aspect al activității catedrei este crearea unui ciclu de întâlniri în cadrul cărora să se discute teme din istorie, cultură și tradiții. Centrul cultural „Karol Telbizov” din Dudeștii Vechi constituie centrul natural al acestei serii, unde, din noiembrie 2025 până în martie 2026, în zilele de sâmbătă au avut loc unsprezece întâlniri-discuții. Prima întâlnire a avut loc pe 22 noiembrie 2025, cu ideea de a reînființa cercul intelectual „PG 33”. Fundația cu acest nume a fost înființată în 1990 în Dudeștii Vechi. A fost înființată cu acordul unanim al membrilor săi, care inițial erau treizeci și trei. Numele provine de la expresia „grupul paulichean”. Scopul său este de a dezvolta legături culturale cu toate culturile europene în domeniul literaturii, filosofiei, artelor vizuale, sportului și muzicii. Scopul principal este conservarea, îmbogățirea și prezentarea spiritualității palkenilor (bulgarii din Banat). Președinte la înființare a fost istoricul Constantin (Gyura)‌ Calciov, iar vicepreședinte a fost medicul dr. Petar Augustinov. Au publicat doar trei numere ale revistei cu același nume și au ridicat busturi comemorative ale lui Carol Telbizov în Dudeștii Vechi și ale fostului primar al Timișoarei Carol Telbis.

Ideea de a reactiva activitatea acestei organizații nu a dat rezultate, dar obiceiul de a ne aduna sâmbăta la Centrul Cultural s-a înrădăcinat în sufletele celor câțiva intelectuali, dornici de schimburi de gânduri. Seria de teme prezintă gama largă de interese și căutări. Începutul a fost marcat simbolic de cel mai tânăr reprezentant al grupului, Gyuri Budur (George Budur), care a obținut diploma de licență la Universitatea din Veliko Târnovo „Sf. Sf. Chiril și Metodiu”, iar ulterior și diploma de masterat la Universitatea „Sf. Climent Ohridski” din Sofia. Pe 22 noiembrie, acesta a prezentat un text pe tema „Etnonimele bulgarilor din Banat: propunere pentru o nouă paradigmă științifică”, ca o încercare de a oferi o orientare academică pentru îmbogățirea cunoștințelor despre comunitate și stimularea cercetărilor din partea reprezentanților comunității.

La cea de-a doua întâlnire, desfășurată la 13 decembrie 2025, dr. Nicolae Markov (Miki Markov) și-a prezentat studiile privind personalitatea și opera lui Imre Berecz. De origine maghiară, vorbitor al limbii bulgarilor din Banat, preot la Star Beșenov timp de aproximativ cinci luni, el a devenit persoana care a pus bazele literaturii bulgare din Banat în 1851, odată cu publicarea „Micul catehism” („Manachija Kathekismus za katholicsanskite paulichane, scris de Imre Berecz, preot. Plătit de Peter Uzun primarul din Breștea. Tipărit de Josu Bejchel la Timișoara”). Faptele interesante privind prezența bulgarilor din Banat în întreaga sa operă în limba maghiară constituie un bun punct de plecare pentru cercetătorii bulgariști din Ungaria și vizează atragerea unor cercetători de la Universitatea din Szeged în vederea stabilirii de legături cu Universitatea din Timișoara.

Pe 10 ianuarie 2026, doi dintre membrii fondatori ai fundației „PG 33”, dr. Petar Augustinov și istoricul Constantin Calciov, povestesc despre începuturi, inițiativele și visurile primului grup de 33 de membri care, în 1990, la Star Beșenov, au pus bazele organizației. Această întâlnire îl determină pe Nicolae Markov să-și descrie mai târziu amintirile (Spisánjitu „PG 33” – Nekolkus spomene i sládći, i gurčivi (I)) despre perioada de după revoluție și apariția Uniunii Bulgarilor din Banat, România, care au fost publicate și au marcat începutul unui proces de consemnare a mărturiilor privind evoluțiile contemporane din cadrul comunității.

Poetul Toni Uzun (Pelva) este gazda simbolică a celei de-a treia întâlniri, desfășurată pe 17 ianuarie 2026. În anii ’90 ai secolului XX, a publicat în paginile ziarului „Naša glas” cu ajutorul editorial activ al lui Gyuka Ghergulov, iar volumul său de poezie, editat în decembrie 1997, este, prin conjunctura circumstanțelor, primul volum de poezie independent al unui poet bulgar din Banat.

Următoarele două întâlniri, din 24 și 31 ianuarie 2026, reprezintă o încercare de a lărgi cunoștințele despre comunitate prin două prelegeri ale mele. Prima are ca temă „Bulgarii din Banat – procese și memorie” și prezintă momentele esențiale ale transformării conștiinței de sine în rândul bulgarilor catolici care și-au găsit un nou cămin în Banat, destrămarea căminelor, aspirația neîncetată către realizarea unității și contradicțiile sfâșietoare care se ascund sub suprafața acesteia. Căutarea dialogului stă la baza următoarei prelegeri, cu tema „Poezia scrisă de femei în literatura bulgară din Banat”. Participarea poetei Maria Muntean a extins câmpul de comunicare către contemporaneitate.

Pe 21 februarie 2026, veteranii Fundației „PG 33” au încercat din nou să atragă adepți, prezentându-și viziunile privind participarea inițiativelor civice la dezvoltarea localității Dudeștii Vechi.

Revenirea la tema limbii s-a realizat prin prezentarea artistului Ivan Vasilchin, care face parte din grupul „PG 33”, dar care are cele mai bune cunoștințe de limbă bulgară dintre toți participanții. Pe 28 februarie 2026, el și-a prezentat parcursul către limbă și Bulgaria, care trece prin artă. Pentru prima dată, ca rezultat al acestor întâlniri, a apărut un text (Întoarcerea la rădăcini), scris de autor în limba bulgară literară și publicat pe site-ul Asociației Bulgarilor din Banat din Bulgaria – Falmis”.

A noua întâlnire a avut loc pe 7 martie 2026, când, la Centrul Cultural „Karol Telbizov”, într-o atmosferă de povești împărtășite, grupul s-a întors la cărțile care formează conștiința de sine a comunității. Cu 288 de ani în urmă a fost consemnat primul botez în registrul parohial din Dudeștii Vechi, iar această zi este considerată punctul de la care începe numărătoarea anilor în noul loc. Multă vreme, această dată inițială, scrisă de mâna preotului de atunci, a fost interpretată ca fiind 3 martie, nu fără o dorință subconștientă de a se suprapune cu data la care Bulgaria își sărbătorește Eliberarea. Cercetările aprofundate ale istoricului Constantin Calciov în arhivele episcopiei au mutat evenimentul cu câteva zile mai târziu – pe 7 martie 1738 a fost botezat primul copil în Dudeștii Vechi. În cadrul întâlnirii, discuția pe tema istoriei și a prezenței comunității în Banat a cuprins scrisori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, amintiri, procese-verbale ale echipei de pompieri, precum și o expoziție de fotografii de arhivă. Grupul a acceptat treptat extinderea sferei de discuție despre comunitate, orientându-se din ce în ce mai mult către poveștile personale și arhivele altor instituții și familii individuale, nu doar ale bisericii.

Singurul participant din Vinga este Gabriel Cociuba, care, pe 14 martie, și-a prezentat eseul „Captivul frumuseții (reprezentări ale laturii ascunse a bisericii din Vinga)” („Plènnik na hubusta (lzobrazevanj na vatrèšnata starna na vingànskata čarkva)”). Un artist care a lucrat toată viața la capătul opus al României, dar care, după pensionare, s-a întors în locul său de naștere și a început să scrie cărți pentru a păstra limba pe care a învățat-o de la bunica sa.

Ultima întâlnire de până acum este a unsprezecea, care are loc pe 21 martie 2026 și readuce discuția din nou asupra costumului tradițional și a obiceiurilor populare prin prezentarea și povestirea lui Eli Boboiciov, una dintre femeile implicate activ în grupul culinar „Prikazćite ud prusta” (Poveștile din Bucătărie) de la casa de cultură „Yaku Ronkov” din Star Beșenov.

Proiecte la Universitatea de Vest din Timișoara

Din partea Universității de Vest, activitatea lectorului de limbă bulgară este susținută pe deplin, iar limba bulgară își găsește treptat locul cuvenit. Proiectul „Ambasadori în dialog@UVT” prezintă ambasadorii țărilor ale căror limbi sunt studiate la universitate. Astfel, cu ocazia sărbătoririi zilei de 24 mai, recunoscută ca Ziua Limbii Bulgare în România, pe 22 mai, ambasadorul Radko Vlaicov a efectuat o vizită la invitația decanului Facultății de Literatură, Istorie, Filosofie și Teologie (FLIFT) din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cursurile de limbă bulgară din Banat au reunit pe Gheorghi Nacov, deputat în Parlamentul României din partea comunităților bulgare din țară, pe Bono Cucalan, primarul localității Dudești Vechi, pe Petru Topciov, directorul școlii din Dudeștii Vechi, reprezentanți ai comunității și studenți. Prelegerea ambasadorului Radko Vlaicov a început cu un minut de reculegere în memoria dr. Grigor Grigorov, fostul lector de limbă bulgară din Timișoara.

Pe 27 mai, în cadrul primei ediții a proiectului „Poetry Ride: Mai în tramvai”, limba bulgară și-a găsit locul prin poeziile lui Ivan Vazov și Dimcio Debelianov. Studenții de la Facultatea de Filologie fac primele încercări de traducere, iar cea mai bună studentă de la cursul de limbă bulgară, Dorian Erina, a avut curajul să încerce să traducă poezie bulgară fără a fi poetă. Scopul este ca studenții să privească dintr-un alt unghi limba străină pe care o studiază, dar și să vadă în poezie o oportunitate de a se apropia de comunitate prin recitaluri în mai multe limbi în mijloacele de transport în comun. Evenimentul face parte din „Maratonul Culturii” – o serie de inițiative prin care FLIFT își sărbătorește cea de-a 70-a aniversare și aduce literatura în spațiile vii ale orașului.

Strategia ca procesul de învățare să nu se limiteze doar la sala de clasă este specifică Universității de Vest din Timișoara, pe care o pun în practică în activitatea catedrei. Organizarea de întâlniri cu personalități invitate din Bulgaria, un turneu intern de șah, cursuri mixte în aer liber în parcul orașului pentru cunoașterea celor două grupuri și atragerea de noi membri – scopul este acela de a sparge rutina învățării limbii și de a ne apropia de utilizarea acesteia într-un context real. Bursele acordate de Ministerul Educației și Științei reprezintă un stimulent de o importanță deosebită pentru motivarea atât a studenților, cât și a cursanților din comunitate. În această vară, trei persoane vor pleca să participe la seminariile de vară de la Sofia și Veliko Tarnovo, cu speranța ca anul viitor să avem participanți și mai bine pregătiți.

Catedra de limbă bulgară din Timișoara este un loc de muncă interesant, care are avantajele sale. Cu siguranță, aceasta promite condiții pentru o muncă intensă și fructuoasă de-a lungul anilor. Prezența culturii bulgare în viața regiunii, păstrarea limbii bulgare din Banat prin apropierea de limba literară bulgară și o mai bună comunicare cu Bulgaria fac parte din obiectivele care stau la baza acestor procese.

Să ne dorim un nou an universitar și mai bogat în oameni, evenimente și succese!

Foto: Fotografie: Svetlana Karadjova împreună cu elevii ei de limba bulgară (sursă: Svetlana Karadjova)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author