Vestea trenului de mare viteză Ruse – București s-a prăbușit pe o linie moartă

Cristian Iulzari, Pentru‌ Adevăr, 9 ianuarie 2024

În pragul anului 2024, o pagină anonimă de Facebook a raportat că foarte curând oamenii care locuiesc pe ambele maluri ale râului vor putea circula cu un tren de mare viteză între Ruse și București și de acolo până la aeroportul internațional „Otopeni”. Prețul simbolic al biletului, de doar 5 euro, i-a încântat și mai mult pe localnici. „Vestea” a fost preluată instantaneu de BTA, de posturile de televiziune și de site-urile de internet, fără nicio verificare. Cu toate acestea, entuziasmul locuitorilor din Ruse, care cer de mult timp o conexiune convenabilă cu aeroportul din București, s-a prăbușit rapid într-un punct mort.

După cum s-a dovedit, nu era un tren de mare viteză și nici nu urma să plece în martie.

De fapt, s-ar putea să nu meargă deloc.

Acesta este un proiect ipotetic al transportatorului feroviar privat român Transferoviar Călători (TFC), despre care Căile Ferate Bulgare (BDZ) nu sunt informate. Mai mult, însăși compania, care speră să întrețină traseul, a negat în mod informal că acest lucru este adevărat. 

Linia de cale ferată dintre capitala României și orașul de graniță Giurgiu a fost scoasă din funcțiune din 2005, când podul feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, s-a prăbușit în urma unor ploi abundente și a inundațiilor ulterioare. De atunci, toate trenurile spre granița cu Bulgaria au luat o rută alternativă, prelungind distanța cu peste 70 km. 

În 2020, a devenit clar că România a investit aproape 120 de milioane de euro pentru restaurarea podului, precum și pentru reconstrucția completă a liniei de cale ferată. Proiectul este implementat de compania austriacă PORR Construct, o mare parte din fonduri provenind de la Uniunea Europeană.

Execuție lentă, mesaj puternic

În primul rând, potrivit pagina din Facebook ”Bulgarii din România”, trenurile de mare viteză ar fi trebuit să înceapă în vara anului trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, deoarece renovarea liniei nu a fost finalizată la timp. Acest fapt nu a împiedicat pagina anonimă de Facebook să raporteze că „lucrările avansează rapid”.

Atunci s-a spus că traseul va fi gata în luna septembrie a acestui an. Când a devenit clar că și acest termen era nerealist, a apărut un nou mesaj – trenurile vor începe în decembrie 2023, odată cu noul orar BDZ.

Nu s-a întâmplat nici de data aceasta. 

Așa s-a ajuns în penultima zi a anului trecut, când aceeași pagină de Facebook a anunțat că râvnitele trenuri vor începe să circule din martie 2024. Presa locală și națională, precum și Agenția telegrafică bulgară (BTA), s-au alăturat cursei pentru a fi primii care au raportat știrea.

Euforia legată de trenurile moderne pe hidrogen, care ar urma să atingă viteze de 160 km/h, s-a răspândit și pe malul celălalt al Dunării, unde zeci de media românești au făcut referire la anunțul BTA.

Transportatorul feroviar privat român TFC a negat neoficial că va opera trenuri regulate pe linia București-Giurgiu-Ruse. „Pentru Adevăr” (Za istinata) a trimis întrebări companiei, dar nu a primit niciun răspuns până la ora publicării. 

BDZ-Transport Pasager a declarat pentru ”Pentru Adevăr” că:

„Deocamdată nu există informații oficiale despre intențiile operatorului feroviar privat din România de a realiza călătoria unui astfel de tren.”

Compania explică faptul că BDZ este singurul operator feroviar de pasageri din țară și, ca atare, „are un rol în definirea și coordonarea orarelor de circulație a trenurilor”.

Potrivit publicației românești de specialitate ROMÂNIA FEROVIARÃ, termenul anunțat pentru finalizarea proiectului în luna martie a acestui an este nerealist și nu se bazează pe niciun fel de date. Publicația notează că viteza maximă pe linia 102 între București și Giurgiu este de 120 km/h și că, din cauza terenului, trenurile vor circula cu 60,80 până la maximum 100 km/h, nu cu 160 km/h, așa cum s-a anunțat. Astfel, călătoria va dura o oră și jumătate.

Nu în ultimul rând, trebuie făcută o distincție între finalizarea lucrărilor de reparare a căii ferate, punerea în funcțiune a liniei și începerea unui serviciu feroviar regulat. Acesta din urmă nu are nimic de-a face cu primele două și va necesita timp pentru a fi convenit între BDZ din Bulgaria și operatorul feroviar român. Prin urmare, ROMÂNIA FEROVIARÃ preconizează că trenurile spre Ruse ar putea începe să circule încă din luna iunie a acestui an.

Sigur, fiabil și rapid

Transport cu trenul până la aeroportul București – nu va fi până nu intrăm în Schengen.

În practică, există încă o legătură feroviară între Ruse și capitala României – o dată pe zi în fiecare direcție. Distanța care poate fi parcursă cu mașina în aproximativ o oră, cu trenul durează în cel mai bun caz 3 ore. 

Dar chiar și atunci când linia principală va fi pusă în funcțiune, după ce renovarea va fi finalizată, iar timpul de călătorie pe calea ferată va fi redus aproape la jumătate, tot nu va exista o conexiune fiabilă între cele două țări. Motivul este intrarea parțială a Bulgariei și României în spațiul Schengen începând cu martie 2024 doar pe calea aerului și a apei.

O „cronică” a aventurii de a călători cu trenul peste o graniță

Trenul internațional rapid București – Giurgiu – Ruse – Sofia și retur circulă zilnic. Din capitala bulgară, trenul pleacă la ora 7 dimineața, iar cel din direcția opusă – la ora 9 dimineața. La prânz, cele două trenuri se întâlnesc în gara din Ruse, unde trebuie efectuat un control la frontieră, după care fiecare tren își continuă drumul. 

Controlul arată astfel: polițiștii de frontieră trec prin compartimente pentru a lua documentele de identitate ale pasagerilor. Apoi coboară din tren, se întorc la birourile lor și verifică documentele. Timpul pentru această procedură depinde de numărul de călători, dar mai ales în lunile de vară durează 30-40 de minute. Dacă totul este în ordine și nu există persoane căutate sau acte de identitate expirate printre pasageri, controlorii se întorc în tren și înmânează pașapoartele înapoi.

Pasagerii obișnuiți ai acestui tren au obiceiul de mult timp să anticipeze o întârziere de cel puțin o jumătate de oră față de ora de sosire programată. Această prudență nu este rezultatul unei lipse de încredere în punctualitatea serviciilor oferite de BDZ și de Poliția de Frontieră. O verificare rapidă pe site-ul web al transportatorului nostru feroviar național arată că aproape în fiecare zi trenul internațional de la București are o întârziere de cel puțin treizeci de minute, iar motivul invocat – „tren primit cu întârziere în gara de frontieră”. Există și zile în care întârzierea se măsoară în ore.

Succesul controlului de frontieră de la Ruse nu înseamnă și sfârșitul controlului de frontieră, deoarece exercițiul de verificare a documentelor de identitate se repetă în mod identic și de cealaltă parte a podului peste Dunăre, la gara din Giurgiu.

Aceasta este realitatea în care se scufundă oricine are curajul să călătorească cu trenul între Bulgaria și România. Iar această situație va rămâne neschimbată până când cele două țări vor intra pe deplin în spațiul Schengen.

Foto:‌ Poza este ilustrativă (sursă: Flickr)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author