Bulgaria și România ar trebui să colaboreze pentru a sprijini minoritățile din Republica Moldova

O perspectivă românească asupra provocărilor cu care se confruntă bulgarii și găgăuzii din Basarabia

Vladimir Mitev

Cea de-a doua parte a interviului realizat de Cross-border Talks cu Mihai Isac se concentrează pe perspectiva unui român față de relațiile dintre românofonii și bulgarofonii din Basarabia și mai ales din Republica Moldova. El amintește istoria comunității bulgare și găgăuze din Basarabia și că relația dintre aceștia și românofonii a cunoscut atât momente mai bune, cât și mai puțin bune. Principala problemă a bulgarilor din Republica Moldova nu este atât de mult problema drepturilor, potrivit lui Isac, ci faptul că localitățile locuite de bulgari se depopulează, astfel că după câteva decenii ar putea dispărea. Mihai Isac amintește legătura istorică specifică a bulgarilor din Basarabia cu Rusia și admite că este dificil ca aceasta să sufere o evoluție din mai multe motive. De asemenea, în opinia sa, partidele politice moldovenești nu au oferit alternative bulgarilor și comunității găgăuze. 

În ceea ce privește bulgarii și atitudinea față de unionism, Isac a amintit că partidele cu orientare rusească le oferă promisiuni deșarte de autonomie. „Cred că în viitor Bulgaria și România ar trebui să înceapă să lucreze pentru a ajuta comunitatea bulgară din Moldova”, indiferent dacă va exista sau nu unirea româno-moldovenească. Isac a mai menționat că universitatea bulgară din Taraclia ar fi putut fuziona cu vreo universitate bulgară ori să devină filială, așa cum s-a întâmplat cu unele universități românești și instituții similare din Republica Moldova.

Interviul poate fi ascultat aici cu subtitrări în limba română:

Domnule Isac, site-urile dumneavoastră, Politicaexterna.ro și http://www.karadeniz-press.ro se ocupă pe larg de regiunea Basarabiei. Și am văzut destule știri acolo, de exemplu, despre regiunea Găgăuză și nu doar despre românii din Basarabia, ci și despre alte comunități. Și aici am poate niște întrebări, pentru că în Bulgaria suntem obișnuiți să cunoaștem Republica Moldova, de exemplu, prin intermediul comunității bulgare. Și bineînțeles că România cunoaște foarte bine Republica Moldova, dar nu sunt sigur că românii cunosc la fel de bine și comunitatea bulgară din Republica Moldova, pur și simplu pentru că este o comunitate care în general se aliniază la tendința rusofonă din Republica Moldova. Și sunt curios aici dacă ați reperat pe radarul dumneavoastră ca media ceva care poate este mai puțin mediatizat? Nu numai că nu există o contradicție între vorbitorii de limbă română și vorbitorii de limbă rusă din Moldova, dar aparent există o anumită cooperare dacă fac parte din același stat. Așadar, mă întreb care este perspectiva dumneavoastră asupra relațiilor dintre comunitățile de vorbitori de limbă română și cele de vorbitori de limbă bulgară din Republica Moldova și care sunt perspectivele acestor relații?

Vă mulțumesc pentru întrebarea dumneavoastră. În primul rând, comunitatea bulgară din Moldova este destul de mică. Este vorba de aproape, cred, 80.000 sau 100.000 de persoane, care provin din familii complet bulgare sau familii mixte din punct de vedere etnic în toată Moldova. Pentru că atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 91, după cum știți, granița dintre Republica Moldova și Republica Ucraina a trecut chiar prin centrul comunității bulgare din Basarabia. Iar centrul bulgar foarte puternic din Bolgrad a rămas în Ucraina. În Moldova minoritatea bulgară are destul de multe drepturi. Au dreptul de a-și folosi propria limbă în administrație. Au o mică universitate în orașul Taraclia, care este capitala regiunii Taraclia sau a raionului, care are, cred, 60 000 de oameni. Este una dintre cele mai mici regiuni administrative din Republica Moldova. Dar nu a fost însă deființată sau unită cu alte regiuni. Așa că rămâne un centru bulgar puternic.

Din păcate, așa cum ați spus, bulgarii din Moldova nu sunt foarte bine cunoscuți la București. Noi am avut în istoria noastră relații foarte bune între comunitatea bulgară din Basarabia și comunitatea românească din Basarabia. Nu trebuie să uităm că bulgarii au venit în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea, împreună cu găgăuzii. Și datorită ajutorului pe care Imperiul Rus, Imperiul Rus țarist, l-a acordat acestor comunități care erau refugiate din Imperiul Otoman, este normal ca viața și cultura politică a comunității bulgare din Moldova să aibă o agendă mai mult pro-rusă.

Să nu uităm că în perioada sovietică, elita regională bulgară din Republica Moldova a fost educată la Moscova, ca și în alte cazuri. Limba rusă era considerată limba clasei superioare. Dacă vrei să devii ceva important, trebuia să vorbești rusă. Limba bulgară în Republica Moldova sau limba română sau așa-numita limbă moldovenească au început să devină mai mult o limbă de bucătărie pe care o vorbești acasă, în casă, atunci când te duci sau când te duci în vizită la bunici.

După cum știți personal, bulgarii din Republica Moldova sunt în mare parte o populație rurală. Sunt sate foarte frumoase, cu foarte multă populație bulgară. Dezechilibrul istoric dintre limba rusă și celelalte limbi a afectat și comunitatea bulgară. Bineînțeles, după 1991, cu ajutorul diferitelor guverne de la Sofia, mulți bulgari au început să studieze. O mulțime de tineri bulgari din Republica Moldova au început să studieze în universitățile bulgare. Din câte știu, în fiecare an, câteva sute de studenți de origine bulgară din Republica Moldova studiază în Bulgaria. De asemenea, cred că la universitatea Angel Kanchev, din Rousse, la universitatea Paisii HiIlendarski din Plovdiv sau la Sofia, în diferite universități. Și, bineînțeles, acest tip de punte culturală între bulgarii din Moldova și bulgarii din Bulgaria i-a ajutat economic pe mulți bulgari, pentru că tinerii, de cele mai multe ori, nu se întorc acasă, ci se angajează în Bulgaria sau pleacă în străinătate, în Europa de Vest, și trimit bani înapoi. Bineînțeles, există și un fenomen foarte interesant al cetățeniei bulgare în Republica Moldova. Există o mulțime de cetățeni bulgari în Republica Moldova. Unii spun că sunt mai mulți cetățeni bulgari în Republica Moldova decât bulgari.

De asemenea, există o comunitate bulgară foarte importantă în regiunea transnistreană, în satul Parcani, care este situat între orașele Tiraspol și Bender. Este cea mai importantă rută de transport din regiunea transnistreană. Și cunosc personal, oameni de origine bulgară de acolo care au studiat în Bulgaria. Așadar, este un instrument foarte important pentru Bulgaria pentru a-i ajuta pe acești oameni. După cum știți, în ultimele săptpmâni guvernul moldovean a început să facă unele schimbări în domeniul universitar din Moldova. Au încercat să comaseze mai multe universități. Iar la început, Universitatea bulgară din Taraclia a fost pe listă. Dar după intervenții din partea guvernului bulgar și a comunității bulgare din Republica Moldova, guvernul de la Chișinău a renunțat la această idee și interiorul universității va continua să funcționeze așa cum este, până acum.

Cred că multe partide politice din Republica Moldova nu manifestă un interes real față de electoratul bulgar, deoarece mulți dintre bulgari sunt pro-ruși prin definiție, deoarece mulți dintre ei sunt în vârstă sau sunt foarte legați de interesele de afaceri rusești din Republica Moldova. Singurul partid, în afară de Partidul Socialist, care s-a uitat foarte atent la comunitatea bulgară și a început să activeze în sânul lor este partidul lui Ilan Șor. După cum știți, Ilan Șor este acuzat că a fost unul dintre arhitecții furtului de 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, de acum câțiva ani. Iar primarul din Taraclia este din acest partid, bineînțeles. Acest partid este și destul de pro-rus, dacă luăm în considerare istoria politică a Moldovei. Deci, de asemenea, nu trebuie să uităm, și îmi pare rău că nu am spus-o prima dată, nu trebuie să uităm că minoritatea bulgară din Moldova are legături foarte strânse cu Rusia. În anii 1990, în anii 2000, și chiar până acum câțiva ani, până în 2014, o mulțime de bulgari din Moldova au lucrat în Rusia, au lucrat în construcții, au lucrat în diferite domenii. O mulțime de bulgari din regiunea Taraclia trăiesc în Rusia. Lucrează în diferite domenii, de asemenea, sunt medici și au diferite profesii, ceea ce le-a permis să își ajute familiile rămase acasă, în regiune. Așadar, nu este ușor pentru bulgari să își schimbe viziunea asupra lumii, pentru că având acest tip de relații bune cu Rusia, fiind atât de legați istoric de interesele rusești în această regiune, este dificil să ceri o schimbare în foarte scurt timp, într-o perioadă foarte scurtă.

Și, de asemenea, în ultima idee pe această temă, poate să nu uităm că partidele politice din Moldova au propria lor vină, pentru că nu au propus niciun fel de schimbare politică comunității bulgare sau găgăuze din Moldova. Dacă vorbim despre comunitatea găgăuză, este o comunitate foarte strâns legată. Sărăcia din anii ’90 și 2000 din Moldova a afectat atât comunitatea bulgară, printre altele, comunitatea românească de pe tot cuprinsul Moldovei sau comunitatea găgăuză. Europa este plină de oameni din Republica Moldova, din regiuni ale Republicii Moldova. Suntem victimele aceluiași dezastru economic care s-a resimțit după căderea comunismului. Și nu trebuie să spunem că e vina poporului pentru așa ceva. Cred că este vina elitei politice, care nu oferă o cale clară de a consolida economia și viața socială a regiunii. Iar pentru această regiune, atunci când există o debandadă în rândul populației, este normal ca opiniile extremiste să ocupe un rol mai important decât ar ocupa în vremuri normale. Nu știu dacă am răspuns la întrebarea dumneavoastră.

Da, îmi place răspunsul dvs. detaliat și mai am o întrebare pe această temă, pentru că știu și eu că bulgarii din Basarabia sau din Republica Moldova sunt îngrijorați de așa-zisul unionism românesc, de tendința de unire a celor două țări, România și Republica Moldova. Și sunt de asemenea conștient că poate unii oameni de la Sofia, din rândul elitelor politice, consideră cumva că această problemă, această divergență, ar putea fi o problemă și în relațiile bulgaro-române dacă ceva avansează în această direcție pentru unionism, pentru că, aparent, bulgarii din Republica Moldova fiind neîncrezători în unionism, ar putea căuta un fel de sprijin, așa cum ați spus, în Bulgaria sau poate în Rusia. Dar Bulgaria este țara din UE care poate oferi acest lucru, poate. Așa că am o provocare pentru dumneavoastră. Ar putea exista o perspectivă comună româno-bulgară sau o cooperare în Republica Moldova? Având în vedere că între comunitățile de limbă română și cele de limbă bulgară au existat unele diferențe și poate o anumită neliniște de a face lucruri împreună.

Foarte bună întrebare. Vă mulțumesc foarte mult. Să nu uităm că în anii trecuți, inclusiv în timpul regimului Voronin, din 2001 până în 2009, și după Voronin, o mulțime de partide politice pro-ruse au încercat să obțină sprijin din partea regiunii Taraclia, spunându-le că puteți fi o regiune autonomă ca și Găgăuzia. Dar nu au făcut nimic în acest sens. Au fost doar promisiuni goale pentru bulgari.

Nu știu dacă România sau Republica Moldova vor alege în viitor să devină un singur stat. Depinde de populația celor două state. Nu este un lucru care se va întâmpla mâine. Dar cred că, în viitor, Bulgaria și România ar trebui să înceapă să lucreze pentru a ajuta comunitatea bulgară din Republica Moldova. Înainte de a se întâmpla orice fel de uniune între România și Republica Moldova, poate că va exista, poate că nu va exista – nu depinde de oameni să decidă, această comunitate bulgară, printre altele, are o problemă mai mare. Este afectată de o dispariție lentă. Populația din regiunea bulgară din Republica Moldova și nu numai regiunea Taraclia, dar și satele bulgare spre regiunile Cimișlia, sau diferite sate bulgare care nu sunt legate direct de nucleul bulgar din Republica Moldova trec printr-un proces de depopulare.

Acesta este un proces care afectează și comunitățile bulgare din Ucraina. Ultima dată când am fost la Bolgrad a fost înainte de război, în luna februarie a acestui an. Și se poate vedea pe străzi că nu mai sunt tineri de origine bulgară sau de orice altă origine. Dacă te duci în sate, poate că sunt câțiva tineri, dar majoritatea sunt mame cu copii. Iar tații au plecat în străinătate să lucreze în Europa de Vest sau în Bulgaria sau în alte părți. Cred că peste 20 de ani, întrebarea cea mai mare va fi dacă va mai exsita în 50 de ani comunitatea bulgară din Moldova? Pentru că acest proces lent de degradare afectează și alte comunități mici din întreaga lume. Nu este un fenomen unic pentru bulgarii, dar din cauza dorinței guvernului bulgar sau a altor guverne de a-i ajuta pe bulgarii din Moldova, au uitat să investească direct în Taraclia. Nu există locuri de muncă în regiune care să fie la fel de bune ca cele din Bulgaria. Pentru că dacă bulgarii basarabeni muncesc, să zicem în Varna sau Stara Zagora, Haskovo sau Vratsa – un loc considerat sărac în Bulgaria, vor câștiga mai mulți bani indirect.

Din nefericire, sistemul politic din Moldova este destul de vechi și acest strat administrativ după strat de funcționari secatuieste foarte mult din resursele statului. Iar acest lucru face ca mulți oameni, tineri, să nu aibă nicio motivație să rămână. Ei pleacă în străinătate. Cunosc personal oameni care au început afaceri în regiune, iar după aceea au plecat peste hotare. Aveți în regiunea Taraclia și orașul Tvarditsa. Este un oraș foarte frumos, cu, cred, 10.000 de locuitori. Dar jumătate dintre ei sunt plecați la muncă în străinătate. Și este normal. De ce să stai în Moldova și să câștigi 300 de euro pe lună, să zicem, sau 400 de euro, dacă poți să te duci în Bulgaria să câștigi poate de două ori mai mult sau să te duci în Italia sau în alte părți. Și este o mare problemă în regiunea Tartaglia, dar și pentru toată Moldova. Este vorba de faptul că tinerii, după ce își termină studiile pleacă sau pleacă să studieze în străinătate, pentru că sistemul academic din Moldova, ca și cel din România și Bulgaria, nu mai răspunde nevoilor pieței muncii. Are o mulțime de probleme în acest sens. În urmă cu 10-12 ani, în Republica Moldova, exista o mare speranță că va veni o schimbare europeană după căderea regimului Voronin în urma revoluției Twitter din 7 aprilie 2009. A existat o mare speranță că va veni schimbarea. Că va fi mai bine. Astăzi, vedem acest tip de disperare în rândul aproape întregii populații. Bătrânii plâng din cauza pensiilor mai mici. Tinerii plâng din cauza salariilor mici și a lipsei de perspectivă pentru a avansa. Dacă nu ești conectat la diferiți actori politici, este o problemă destul de mare.

Dacă mă întrebați pe mine, este o problemă destul de mare pentru ca regiunea să își mențină viabilitatea ca entitate administrativă, pentru că nu cunosc rezultatele recensământului recent din Moldova. Nu am încredere în modul în care autoritățile moldovenești au efectuat acest recensământ, pentru că autoritățile locale au interesul de a arăta că au mai mulți oameni decât au pentru a primi mai mulți bani. Aceasta este o problemă. Și în România, la noi s-a făcut recensământul cred că acum o lună. Iar regiunea Taraclia nu a avut rezultate foarte bune, din punct de vedere economic. Acest tip de disperare economică, acest tip de depravare economică este folosit de partide politice, cum ar fi partidul politic Ilan Șor, care controlează primăria din Taraclia, care este cel mai important oraș în care trăiesc bulgari din Republica Moldova. Și, de asemenea, nu trebuie să uităm că anul viitor vor avea loc noi alegeri locale în Moldova. Și va fi foarte interesant de văzut cum își va alege electoratul bulgar din Moldova liderii locali.

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, nu văd calea. Nu văd o voință politică la Sofia sau la București de a lucra pentru un obiectiv comun în Republica Moldova. Pentru că la Sofia, cred că folosesc acest tip de retorică naționalistă în ceea ce privește comunitatea bulgară din Republica Moldova atunci când le convine, atunci când apare necesitatea politică… 

Pentru că Bulgaria, să spunem, de exemplu, ar putea ajuta Universitatea bulgară din Taraclia, ar putea fi organizată ca filială a unei alte universități bulgare. Bulgaria are mari universități. Kliment Ohridski din Sofia, Angel Kanchev la Russe, poate și alte universități. Și asta ar fi mai bine pentru etnicii bulgari care ar dori să studieze aici. Au un exemplu românesc pentru asta. Universitatea din Galați are o filială la Cahul. Universitatea din Iași are o filială în orașul din nordul țării, Bălți. Și oamenii, etnicii români au studiat acolo și chiar și etnicii bulgari studiază în aceste filiale ale universităților românești. Primesc burse de la statul român, dar locuiesc la ei acasă și este mult mai ieftin pentru ei să facă acest lucru. Iar diplomele lor sunt recunoscute ca diplome europene.

Cred că acesta ar putea fi un bun exemplu pentru Bulgaria, dar, desigur, asta depinde de rezultatele economice și de chestii legale care mă depășesc. Dar în acest moment nu există voință politică în România sau în Bulgaria pentru a lucra împreună pentru a atinge acest obiectiv comun de a ajuta Republica Moldova. Și cred că vorbiți despre unionism ca despre ceva care va afecta negativ comunitatea bulgară.

În primul rând, cred că România are un istoric recent foarte bun cu minoritățile. Sper că sunteți de acord. Avem o mulțime de minorități în Parlamentul României. Minoritățile sunt libere să își folosească limba. Aveți un exemplu maghiar în Transilvania, aveți și un exemplu bulgar în regiunea Banat și alte exemple, inclusiv exemple ale minorității rusești în diferite regiuni din România, cum ar fi Delta Dunării. Aceștia își folosesc propria limbă în administrație. Nu există o metodă de românizare forțată, cum poate a fost în perioada comunistă. Dar cred că în lumea de astăzi să vorbești despre unionism cu un fel de spaimă de genul că vine Hitler, este foarte greșit. Acest gen de mișcare de „Make Romania great again”. O astfel de evoluție va veni doar după ce oamenii din ambele țări vor vota. Republica Moldova are o mulțime de probleme, problema Transnistriei, problema găgăuză, are o mulțime de probleme înainte de a i se acorda această șansă de a se reunifica cu România sau de a deveni membră a Uniunii Europene.

Și dacă vreți, puteți vedea un exemplu în oglindă. Relațiile dintre Sofia și Skopje, pe de o parte, și relațiile dintre București și Chișinău, pe de altă parte. Cred că în mintea majorității bulgarilor, Macedonia este bulgară cu orice preț. De asemenea, în multe minți românești, Basarabia este românească. Pentru că așa se învață istoria noastră. Este modul în care se construiește cultura noastră. Și, bineînțeles, dacă te duci în orice sat din Moldova și eu vorbesc românește de la București, oamenii mă vor înțelege. Așa că este destul de greu de spus ce va aduce viitorul. Dar acest gen de discuție despre cât de rău este unionismul, trebuie făcută, nu este nicio problemă, dar să ținem cont că nicio modificare a granițelor României nu se va face fără acordul statelor NATO sau al statelor UE. România nu va porni din propria dorință de a schimba granițele Europei de Est. Să fim serioși. Guvernul cu premierul, cu premierul Ciucă este unul dintre cele mai pro-europene și pro-NATO guverne de la revoluție și până acum. Așa că nu-l văd pe domnul Ciucă ordonând armatei noastre să treacă Prutul fără acordul aliaților noștri, inclusiv al Bulgariei.

Ținând cont de relațiile noastre cu Bulgaria de-a lungul istoriei noastre, cred că avem un teren comun pe care ne putem baza. Să nu uităm că primul liceu bulgar din lume a fost la Bolgrad, când Bolgradul era sub administrație românească, nu rusească, ci românească. Și să nu uităm că orașele Craiova, Giurgiu, Brăila, Bucureștiul au fost focare de activism bulgar în direcția independenței Bulgariei. Nu încerc să reînviu istoria. Spun doar că, dacă vrem, putem face ceva bun împreună.

Bine. Vă mulțumesc pentru o serie de aspecte pe care le-ați menționat. Permiteți-mi să spun doar că, din câte știu, există un interes din partea Universității din Ruse de a avea ca filială Universitatea din Turcia. Dar se pare că este vorba și de o chestiune administrativă sau de o altă decizie care trebuie luată în Republica Moldova. Aceasta este perspectiva pe care am primit-o, cel puțin din discuțiile cu bulgarii. Desigur, poate că nu este cea mai precisă perspectivă.

Este foarte precisă. Ai nevoie de voință politică, dacă nu ai voință politică, nu se face nimic. Dacă ai voință politică, poți construi poduri.

Foto: Regiunea Taraclia și Regiunea Autonomă Găgăuză centrată pe Komrat au o apropiere tradițională de când bulgarii și găgăuzii s-au stabilit în Basarabia (sursa: Wikipedia Commons)

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author