Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat la 27 iulie 2017 pe site-ul Baricada.
Lupta împotriva corupției din România se asemână cu serialul ”Urzeala Tronurilor” unde toate relații între protagoniști sunt de tip putere – ei fie se omoară unii pe alți, fie practică războiul sub forma unor afaceri amoroase, dar în sfârșit, indiferent de ce fac, ei participă la lupta eternă pentru putere. Anticorupția la nord de Dunăre este de mai multe ori prezentată ca luptă între bine și rău. De fapt, ea reprezintă balanța actuală între participanții în jocul politic.
Evenimentele din ultima perioadă arată că probabil va lua loc o redefinire a luptei împotriva corupției prin care ea se resetează pentru a continua în condițiile externe și interne noi ale României. Procesul a devenit mai evident chiar în Bulgaria în ultimele săptămâni, după ce medii diferite bulgărești au descoperit cu întârziere de o lună despre înregistrările audio în care șefa DNA Laura Koveși ”comandă” o investigație penală împotriva fostului premier Sorin Grindeanu.
Televiziunea privată bulgară Kanal 3 a întarit simțul că există criza în anticorupția românească, difuzând interviuri cu fostul procuror DNA Doru Țuluș (izgonit din instituție în această vara) și cu oameni care critică lupta împotriva corupției din România precum eurodeputata Norica Nicolai, fostul președintele Traian Băsescu, jurnaliști ai televiziunii Antena 3 (apropriată social-democraților) și expertul de anticorupție din Transparency International Romania Victor Alistar. O linie comună în interviurile și în cadrele relatate a fost că în România există frică din cauza activităților DNA. A fost comunicat de multe ori că din cauza iubirii sale de putere Koveși folosește instituția pentru răfuieli politice.
Acest fel de acuzații se fac la nord de Dunăre de mulți ani. Până azi au avut loc multe scandaluri și atacuri împotriva DNA și Koveși, în care au fost folosite înregistrări, au fost chemați spioni privați din Israel, care să o investigheze pe Koveși, instituțiile de stat s-au activat, încercând să verifice activitatea procuraturei speciale.
În vara 2016 Curtea Contituțională din România a eliberat deciza prin care textele privind abuzul în serviciu în Codul Penal au fost declarate neconstituționale. Argumentarea a fost că așa se vor evita abuzuri în sfera juridică. România este pe locul al treilea când e vorba de condamnări de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg în 2016.
În ianuarie 2017 guvernul recent-investit al social-democraților folosește cererile Curții Constituționale pentru o schimbare în texte privind abuzul în serviciu și CEDO pentru îmbunătațirea situației din pușcării (care duce la plângeri la CEDO), pentru a aplica schimbări în beneficiul liderilor și alegătorilor Partidului Social Democrat. Au izbucnit protestele din februarie – cele mai mari din ultimii 27 de ani, și schimbările au fost blocate. Dar, cei care observă politica din Romînia au rămâs cu o nelămurire – dacă este adevărat că există două mari tabere pe tema anticorupției românești în statul adânc, care nu se pot înțelege atât de mult că trebuie să scoată la proteste sute de mii de oameni pentru a găsi o nouă balanța între sine? Sau toate lupte politice care izbucnesc periodic la nord de Dunare sunt, de fapt, meciuri al căror rezultat se știe în avans?
Evenimentele din ultimele două luni confirmă impresia că va lua loc o anumită schimbare în lupta împotriva corupției din România. Este încă prea curând să se anunțe în ce direcție va merge, dar sunt fapte diferite care să dovedească mișcarea. Simțul de stagnare din DNA în ultimă perioadă s-a confirmat de la înregistrările cu Laura Koveși, în care ea le critică pe cei subordonați că nu arată rezultate. Koveși însași declară, categoric, că înregistrările sunt manipulate.
Dar, nu există manipulare când e vorba de acțiunile curții. În iulie 2017, după ce a stat trei ani în pușcarie, magnatul mediatic Dan Voiculescu a fost eliberat condiționat, după ce în 2014 a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru acte criminale legate de privatizarea Institutului pentru Cercetare Alimentară. Voiculescu este cunoscut ca proprietarul televiziunii Antena 3, și românii de dreapta care susțin categoric lupta împotriva corupției au salutat condamnarea lui. Curtea a decis, atunci, că prejudiciul în in acest caz este 60 milioane de euro. Clădirea lui Antena 3 a fost confiscată.
Condamnarea lui Voculescu ”a promis” să aplice o justiție împotriva unuia dintre dinozaurii tranziției, care în România este legată de afaceri murdare și îmbogațire rapidă prin aproprierea sa de stat. Dar, în timpul eliberării lui, Voculescu a devenit clar că prejudiciul n-a fost recuperat de la statul român. Magnatul plătește pentru condamnarea sa cu trei ani din viață, dar aparent rămâne atât bogat, cât și intrat în pușcarie.
Din nou, în iulie, fostul primar al Constanței, Radu Măzare a fost conadmnat la patru ani de închisoare, dar condiționat, pentru faptul că a restituit terenuri ilegal. Ca și Voiculescu, Mazăre a fost legat de mulți oameni cu clientelism și, a fost considerat unul dintre baronii PSD.
În mijlocul lui iulie, din pușcarie a fost eliberat condiționat și afaceristul Ioan Nicolae, a cărui avere se ridică la 1,7 miliarde de euro. Doar în primele lui cinci luni de închisoare, în 2015, el scrie cinci cărți, încurajat de faptul că pentru fiecare carte, îi va fi scăzută câte o luna din sentință. Această activitate, scrisă de obicei, este ironizată în societatea românească și se realizează de mulți condamnați pentru corupție cu notorietate. Nicolae a fost conamndat în 2015 pe doi ani și jumătate de încisoare pentru finanțare ilegală a campaniei prealegeriale din 2009 , a candidatului pentru președenție al social-democraților și fost ambasador în SUA, Mircea Geoana.
Adițional, în iunie, Curtea Constituțională a decis că parlamentul are drept de a o chema pe șefa DNA la întâlnirile unor comisii de investigare – precum cea despre alegerile parlamentare din 2009. Koveși a fost nefericită cu decizia și, în iulie, a respins pentru a treia oară să fie prezentă la întlnirea acestei comisii.
Indiferent de respingerea procurorei-șef, decizia CCR a fost interpretată ca o slăbire a puterii Laurei Koveși, și după părerea unorva, inclusiv a luptei împotriva corupției. Iată de ce la 23 iulie, duminică, a avut loc protestul împotriva CCR: Pe pagina de Facebook, organizatorii protestului din grupa Corupția Ucide au declarat urmatoarele: ”Curtea Constituțională a devenit inamicul valorilor democratice”, adâugând că are legătură cu liderul social-democraților Liviu Dragnea, și că curtea nu e ceea ce ei vor.
Dar, protestatarii nu au exprimat înalte așteptări de integritate către președintele Iohannis, care este considerat un susținător al luptei împotriva corupției. În februarie 2017, șeful de stat român a pierdut definitiv o proprietate imobiliară în Sibiu, unde el a fost primar în perioada 2000-2014. În anul 2017, curtea a decis că proprietatea a fost obținută pe baza unui document fals. Documentul a fost pregătit de un angajat al municipalității, falsul a fost gasit de procuratură în 2003. Administratorul a fost condamnat la un an și jumătate de pușcarie. După ce a devenit clar că există falsificații în documente, familia Iohannis a știut că primește renta de la o proprietate imobiliară obținută prin acest fals. Pentru cei 14 ani, până în 2015, familia primește 320 000 euro pe rentă. După bătălii judiciare, Iohannis pierde definitiv controlul asupra proprietății în februarie 2017. În spiritul ”Urzeala Tronurilor”, mijloacele media au scris despre caz, dar el n-a atras atenția procuraturii…
Cum să citim evenimentele din iunie și iulie – pe o parte, reînnovirea atacurilor împotriva Laurei Koveși și acuzațiile împotriva ei de faptul că ea creează atmosfera unei frici în propria-i instituție, și pe altă parte, faptul că condamnații importanți sunt eliberați condiționat?
Explicații posibile pot fi găsite și în contextul internațional, și în cel național al României. Până la acest moment țările occidentale – prezentate mai puternic de SUA și Germania, au susținut fără condiții lupta împotriva corupției din România. Asta se poate vedea și din figura președintelui Iohannis, care este considerat ”al nostru” de susținătorii anticorupției. În momentul de față, anticorupția duce la o anumită curățenie a elitei politice, dar și al țării de dinozaurii tranziției, oameni legați de conștiința publică, fie cu fostele servicii, fie cu Rusia, sau descrise ca ”șmecheri” locali. Așa a fost deschis locul pentru politicienii noi, și pentru crearea unei elite proaspete, aspecte exprimate, de exemplu, în Uniunea Salvați România. Ea a unit cadre și alegători cu convingeri diferite, care susțin, categoric, lupta împotriva corupției.
Dar, începând cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, pare că legatura transatlantică cu UE se redefinește, și drumurile ale Washington și Berlin se despart. Oare asta va avea efect și în România? Unul dintre cei mai serioși analiști ai relațiilor internaționale – directorul Institului pentru Știinte Politice și Relații Internaționale al Academiei Române Dan Dungaciu, a întrebat retoric la începutul lui iulie: ”Va ajunge România în curând să răspundă la întrebarea – Pe cine iubești mai mult, pe mamă sau pe tată?”. Aparent, el i-a avut în vedere pe Trump în rolul masculin, și pe Angela Merkel în rolul feminin. Resetarea balanțelor în România, între aceste două lobiuri importante care susțin lupta împotriva corupției, ar putea fi o posibilă explicație despre schimbările din ultima perioadă.
Un alt răspuns ar putea fi ascuns în cadrul balanțelor interne. În toamna 2015, tragedia din clubul Colectiv a dus pe stradă zece de mii de tineri, care doar după câteva zi de protest au obținut demisia premierului Victor Ponta. Ei l-au acuzat pe el de corupție, ea fiind considerată cauza de bază a încediului din club. Dar, în februarie 2016, demonstrații analogice cu sute de mii de oameni n-au mișcat guvernul. Doar ministrul justiției Florin Iordache a exprimat o responsabilitate cu demisia pentru inițiativele legislative ale cabinetului în sfera anticorupției. O posibilă cauză pentru acestă ”neefectivitate” a protestelor, a fost că în decembrie 2016, social-democrații au primit 45% din voturile alegerilor parlamentare, având și susținerea unor partide mai mici în parlament. Societatea românească, aparent, are încredere în programa oamenilor lui Liviu Dragnea care prevede o creștere a veniturilor și facilități business, într-o încercare de creștere și dinamnică în economia românească. În același timp, partidele de dreapta pare că sunt lipsite de idei și lideri.
Lupta împotriva corupției din România va continua să lucreze în cadrul acestor balanțe interne și externe care se schimbă. Ea, probabil, se va redefini așa că să meargă împreună cu condițiile actuale. Inspectoratul Judiciar a început cercetări la efectivitatea managerială DNA și la Procuratura Generală, la 10 iulie, rezultatele urmând a fi anunțate la 11 august.
Mulți oponenți ai luptei împotriva corupției, probabil, ar fi fericiți să o vadă pe Laura Koveși demisionată de conducerea DNA, dar asta va provoca un nou val de proteste, similare cu cele ce au avut loc în februarie. Sunt mai logice verificările la DNA și atacurile împotriva Laurei Koveși si apoi – la găsirea unei balanțe noi între lobiurile diverse care duc la lupta împotriva corupției, sau sunt obiecte ale acțiuinilor ei.
Pentru a fi prezentată o pictură cât mai bogată în informație, trebuie să se recunoască faptul că luptele în jurul anticorupției din România, de cele mai multe ori, sunt lupte interne pentru slujbele de securitate românești. În mare parte ”dezvăluirile” împotriva Koveși vin de la România TV a afaceristului Sebastian Ghiță. În momentul de față, el este într-un arest prevantiv în Serbia, după ce a plecat din România unde DNA l-a acuzat de mită si trafic de influență, șantaj si conducere fară permis, sau accesarea unor informatii nedestinate publicării. În trecut, Ghiță a avut legaturi apropriate cu fostul șef al serviciului de informație intern, Gheorghe Maior (în momentul de față ambasador în SUA) și cu un alt șef – Florian Coldea. Într-un scandal care a luat loc paralel cu protestele din iarnă 2017, a fost stabilit că Ghiță a fost concediat , respectiv cu Coldea și cu Maior, în Insulele Seychelles și în Toscana. În ianuarie 2017, Coldea a plecat din poziția sa de director adjunct al serviciului intern după dezvăluiri și scandal provocate din nou de România TV, și de la Ghiță însuși. Până în acest moment, media din România a scris că lupta împotriva corupției din țară se duce pe tandemul Coldea – Koveși.
Lupta împotriva corupției din România se ciocnește cu rezistență la nord, si sud de Dunare. Ceea ce este interesant este dacă în ultima perioadă susținatorii și inamicii ei din ambele țări nu țin contact cu cei care au convingeri similare dincolo de râu. În timp ce lobiurile propagandează interpretările sale, fără să adauge contextul luptei împotriva corupției din România, există pericolul ca oamenii obișnuți să cadă ușor în capcana emoțiilor sale pro sau contra, uneia sau alteia dintre tabare. Și atunci, anticorupția și discursul despre ea vor deveni numele pentru lupta politică în stilul ”Urzeala Tronurilor”…
Foto: Șefa DNA Laura Koveși (sursă: YouTube CC-BY via Wikipedia Commons)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
