Jurnalistul român din site-ul PS News Dan Nicu comentează ideea despre o colaborare mai intensivă româno-bulgară în regiunea Mării Negre
Dan Nicu
Acest articol a fost publicat la 18 iulie pe site-ul românesc PS News. Autorul, Dan Nicu, analizează starea actuală a relațiilor de politică externă între România și Bulgaria, comentând și inițiativă privind inființarea unei macroregiunii a UE în Marea Neagră. El folosește în analiza sa informații, publicate mai devreme pe blogul Podul Prieteniei.
Dan Nicu este licențat în științe politice și are master în teorie și analiză politică la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (absolvit în 2012). În momentul de fața este jurnalist la portalul de știri PS News din București. Dan Nicu citește și înțelege limba bulgară.
Începând cu luna aprilie a anului 2017, în Bulgaria a început să se profileze o nouă opțiune de politică externă care vizează și România. Este vorba despre inițiativa creării unei macroregiuni europene ”Marea Neagră”, care ar cuprinde, în viziunea comunității de experți în politică externă de la Sofia, Bulgaria și România.
În continuare, vom aborda acest subiect în comparație cu acțiunile Bucureștiului oficial, dar și cu opiniile avizate pe care le-am regăsit în comunitatea românească de experți în spațiul Mării Negre. Vom începe cu viziunea Bucureștiului și vom continua cu cea a Sofiei, după care vom analiza șansele de reușită ale proiectului bulgar în contextul ultimelor evoluții din relațiile bilaterale româno-bulgare.
După vizita din 9 iunie 2017 a președintelui Iohannis la Washington și întâlnirea istorică a acestuia cu omologul său din SUA, Donald Trump, au existat voci ale comentatorilor avizați de politică externă de la București care au interpretat succesul diplomatic românesc drept un moment care ar putea marca distanțarea României de statutul perceput ca inferior în UE pe care îl împărțea cu Bulgaria, fără ca asta să însemne neapărat că Bulgaria și România nu vor colabora în continuare privind proiectele bilaterale și cele cu alte state din UE pe care le pun în practică.
Economistul Petrișor Peiu, expert al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) afirmă într-un comentariu publicat pe 14 iunie pe site-ul Fundației:
”Întâlnirea istorică dintre Klaus Iohannis și Donald Trump de la Casa Albă înseamnă, pentru noi, sfârșitul perioadei ”România și Bulgaria” (…) Practic, Donald Trump a readus România în grupul de state „first tier”, adică prietenii apropiați ai Americii, parteneri globali ai Washingtonului. (…) ”România are opțiunea de a alege între lărgirea grupului Visegrad (de la actuala formulă V4 la o noua formula V6, incluzând România și Bulgaria)și ignorarea planurilor „rebelilor” de la Varșovia și Budapesta și apropierea de Berlin și Paris (…) Dar cel mai mult vom avea de lucru la reducerea decalajelor față de Europa Centrală, zisă și grupul Visegrad: politic, America ne percepe la pachet cu Polonia (altă campioană a atlantismului) și, poate tot simbolic, Donald Trump va merge pe 6-7 iulie la Wroclaw la o reuniune organizată de V4 pentru consolidarea unei lumi comune central și est-europene: așa-numitul format „Inițiativa celor trei mări” (Baltica, Adriatica și Marea Neagră), de fapt relansarea proiectului interbelic „Miedzymorze” (obsesie a federalizării Europei Centrale și de Est împotriva Berlinului și Moscovei)”.
PS News prezintă, în cele ce urmează, două opinii aparținând comunității de experți în relații internaționale din Bulgaria
Prima viziune asupra subiectului relațiilor româno-bulgare pe care o prezentăm îi aparține lui Lyubomir Kyuchukov, director al Institutului de Economie și Relații Internaționale din Sofia.
Pe site-ul FUMN, Kyuchukov figurează cu următoarea biografie:
Lyubomir Kyuchukov este diplomat și analist de politică externă bulgar. A absolvit Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, specializându-se în Universitatea Georgetown din Washington. A început cariera sa diplomatică ca atașat în ambasada Bulgariei din București. A fost ministrul adjunct al afacerilor externe, membru al Consiliului de integrare europeană și euroatlantică la Președinția Bulgariei, membru al Consiliului de Integrare Europeană la Consiliul Ministerial al Bulgariei. În perioadă 2009-2012 a fost ambasador la Londra. Acum este director al Institutului de economie și relații internaționale. Stăpânește limba engleză, rusă, română, franceză și folosește italiană.
Într-un interviu publicat pe 13 aprilie 2017 pe site-ul FUMN cu acordul realizatorului (jurnalistul bulgar Vladimir Mitev, posesor al blogului cu denumirea ”Podul prieteniei – Мостът на приятелството. Un blog despre duo-ul România-Bulgaria – Един блог за дуото Румъния – България”), expertul Lyubomir Kyuchukov afirmă:
”Acum doi ani, împreună cu fostul ministru de externe bulgar Solomon Pasy am lansat ideea de crearea a unei grupe B-5 (sau ”Vișegrad Balcanic”) cu participarea Bulgariei, a României, a Greciei, a Croației și a Sloveniei (în caz că e interesată). Exemplul Grupului de la Vișegrad este suficient de convingător privind rolul și câștigul unei colaborări de acest tip. (…) Urmărind forța unei logici nu prea inteligibile, când au fost candidați pentru UE, și în primii ani ca membri, Bulgaria și România pare că au fost mai mult într-un regim de competiție decât într-unul de colaborare. Există o explicație pentru asta, dar ea n-ar putea fi o scuză – ambele țări au fost sub presiune să completeze reformele necesare, au fost sub mecanismul de cooperare și verificare (MCV), au avut probleme interne serioase. Nu există o colaborare mai naturală în cadrul UE decât cea între România și Bulgaria – fie prin prisma problemelor comune, pe care ele le au de rezolvat (desființarea MCV, aderarea la Schengen, eventual la zona euro, securitatea în Marea Neagră și la Balcanii, șamd), fie legată cu coordonarea și protejarea unor idei și initiative mutuale în cadrul UE. Ceea ce este esențial pentru ambele țări este să se încerce o schimbare: în primul rând, felul cum aceste doua state sunt privite ca două membre cu probleme în UE, în al doilea rând, noțiunea conform căreia contribuția lor este mai mică față de problemele pe care le crează. O premisă obligătorie pentru asta este consolidarea infrastructurii, a legăturilor bilaterale și multilaterale din regiune, independent de numeroasele probleme și conflicte din zonă, inființarea unei rețele de fel propriu, de dialog și de colaborare.”
Un alt diplomat și expert în relații externe din Bulgaria, deputatul european Georgi Pirinski se pronunță mult mai clar privind perspectiva Bulgariei asupra relațiilor cu România în interiorul Uniunii Europene.
Blogul ”Podul Prieteniei” prezintă următoarea notă biografică a lui Pirinski:
Georgi Pirinski s-a născut în 1948 la New York. El a fost ministrul adjunct bulgar al Comerțului Exterior între 1980 și 1989. A fost deputat în parlamentul Bulgariei în perioada 1990-2013. În 1995-1996 a fost ministru de Externe al Bulgariei, iar între 2005 și 2009 a fost președintele Adunării Naționale (Parlamentul Bulgariei, n.r.) A devenit membru al Parlamentului European în 2014.
În interviul publicat de jurnalistul bulgar Vladimir Mitev în data de 3 mai 2017 pe blogul său, Pirinski a vorbit despre propria sa inițiativă lansată în aprilie la Sofia privind crearea unei macroregiuni europene România-Bulgaria:
”Domnule Pirinski, la o masă rotundă din Sofia la începutul lui aprilie 2017 ați prezentat ideea creării unei euroregiuni a Mării Negre, care ar putea face parte din inițiativele politice ale președinției bulgare a UE în prima jumătate a anului 2018. Care este esența ideii dumneavoastră? Care sunt rezultatele pe anticipați că le pot obține țările de la Marea Neagră și Uniunea Europeană în urma realizării acestei idei?”
Esența ideii discutate la conferința de pe 3 aprilie 2017 în Sofia a fost că Bulgaria și România, ca state membre UE și riverane la Marea Neagră, ar putea iniția o Strategie Macroregională pentru Regiunea Mării Negre. În conformitate cu definiția unanim acceptată în UE, o strategie macroregională este un model integrat de acțiune aprobat de Consiliul European care are scopul de a depăși provocările dintr-o regiune geografică din UE. Aceste provocări afectează statele membre și țările terțe amplasate în respectiva regiune. Împreună, țările în cauză colaborează mai strâns pentru a atinge un nivel mai înalt al coeziunii economice, sociale și teritoriale.
După cum se știe, prima strategie de acest gen a fost propusă cu 10 ani în urmă de statele baltice din UE (Estonia, Letonia și Lituania, n.r.), ceea ce a condus la crearea macroregiunii UE pentru Marea Baltică în anul 2009. Încă 3 macroregiuni au fost create în următorii ani – cea a Dunării, cea a Munților Alpi și cea Adriatico-Ioniană. Inițiativa le-a aparținut, în toate cazurile, țărilor membre ale UE, în timp ce statele terțe din respectivele regiuni au căpătat statutul de participanți.
Un asemenea model integrat de acțiune oferă 2 avantaje de bază. Primul este rezolvarea cu succes a problemelor pe care țările nu le pot rezolva în mod separat. A doua este evidențierea unei viziuni comune pentru viitorul regiunii. Ideea este să se atingă cele mai bune rezultate posibile prin intermediul coordonării politicilor și resurselor pe care UE le alocă fiecărei regiuni în parte, fără a solicita noi finanțări sau crearea unor noi instituții sau norme.”
România și Bulgaria, ”frați de cruce” în UE?
În primele 6 luni ale anului 2018, Bulgaria va deține președinția rotativă a Uniunii Europene, fiind urmată de România în perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2019. În a doua jumătate a anului 2018, președinția UE va fi asigurată de Austria, țară aflată pe cursul Dunării și care are interese geopolitice în regiunea Mării Negre.
În acest context, trebuie reamintit faptul că, excepție făcând Croația, România și Bulgaria sunt cele mai noi țări membre ale Uniunii Europene. Acestea au aderat la UE pe 1 ianuarie 2007, înaintea Croației, ultima țară care a aderat la UE pe 1 iulie 2013.
România și Bulgaria au semnat un tratat comun de aderare la Uniunea Europeană pe 25 aprilie 2005, conform Wikipedia. Înțelegerea celor două țări cu UE a prevăzut aderarea în comun a României și Bulgariei pe 1 ianuarie 2007. De atunci, există în comunicarea oficială din UE conceptele de ”Grup al celor 10” (A-10), țările care au aderat în 2004, și grupul format din România și Bulgaria (extinderea UE din 2007).
Există, prin urmare, și o anumită așteptare de la nivelul central al UE (Comisia Europeană) ca România și Bulgaria să se comporte într-un mod coordonat privind proiectele și inițiativele regionale din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, România, care are un nivel de trai mai ridicat în comparație cu Bulgaria (România are în 2017 un salariu minim de 322 euro față de 235 euro în Bulgaria, potrivit Eurostat citat de Mediafax), a întreprins din 2007 eforturi diplomatice de a depăși acest statut. Până acum nu a reușit, având în vedere că nu a aderat la zona Euro după o previziune inițială pentru anul 2019, și nu a reușit încă să adere la Spațiul Schengen chiar dacă este obligată prin înțelegerile la nivelul UE să facă acest lucru într-un viitor previzibil, ca și Bulgaria.
Vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington, în iunie, și întâlnirea acestuia cu președintele SUA Donald Trump pe 9 iunie poate fi interpretată ca prim semnal al individualizării României în parteneriatul strategic cu SUA și NATO și început al decuplării de Bulgaria.
Cât despre UE, la Bruxelles se fac în continuare eforturi de a menține coeziunea celor 28 de membri ai Comunității Europene. Există și inițiative de regionalizare, precum ”Europa cu două viteze”, care presupune că statele din nucleul vechi al UE, ante-2004, cei 15 membri plus cele care au aderat la zona Euro, să-și păstreze formatul de cooperare, iar pentru celelalte să se păstreze moneda națională. ”cele două viteze” țin de gradul diferit de integrare între state, Europa Centrală și de Est urmând să-și păstreze actualele norme internaționale de cooperare în Uniunea Europeană. Nu este vorba despre două Uniuni Europene, ci despre statuarea permanentă a unei deosebiri între Europa Occidentală și Europa Centrală și de Est.
România și Bulgaria vor rămâne parteneri apropiați în Uniunea Europeană, însă există și vechi disensiuni încă nerezolvate
Prima întâlnire oficială dintre președinții României, Klaus Iohannis, și Bulgariei, Rumen Radev, a avut loc la Palatul Cotroceni pe 28 iunie 2017. Cei doi șefi de stat au abordat în discursurile lor, fiecare în parte, relațiile parteneriale ale României și Bulgariei în Uniunea Europeană și în NATO, legăturile bilaterale în domeniile energiei și securității, dar și colaborarea în primul semestru al anului următor, 2018, când Bulgaria va prelua președinția UE. Conform discursurilor prezidențiale, aderarea la spațiul Schengen pare să rămână principala preocupare comună de politică externă în interiorul UE a Bucureștiului și Sofiei.
Președintele Bulgariei a vorbit despre ceea ce Sofia consideră a fi un ”model românesc de luptă împotriva corupției”, pe care l-a apreciat pozitiv, exprimându-și dorința ca Bulgaria să realizeze schimburi de experiență cu România privind combaterea corupției.
Încă mai lipsește deschiderea autorităților din Bulgaria pentru predarea în limba română în școlile localităților din proximitatea Dunării în care locuiesc etnici români, subiectul fiind ocolit de partea bulgară. Președintele Radev a afirmat că ”în Bulgaria toți cetățenii au drepturi egale, indiferent de etnie, religie sau limba maternă, iar statul bulgar face tot posibilul pentru a proteja drepturile cetățenilor săi”. Radev a comunicat această poziție oficială a Președinției de la Sofia ca răspuns la solicitarea președintelui Iohannis ca Bulgaria să acorde acces la educație în limba română comunității etnoculturale românofone din Bulgaria cunoscute atât prin etnonimul contemporan (”români”) ecât și prin cel numele arhaic românesc ”vlahi”.
Conform datelor oficiale ale ultimului recensământ din Bulgaria (2011), în țara vecină există 4464 de etnici români, dintre care 866 s-au declarat români, iar 3598 – vlahi.
Autorităților celor două țări le va fi destul de dificil să realizeze un program de colaborare bilaterală care să corespundă așteptărilor manifestate atât de oficiali, cât și de experți, în situația în care mai există pe agenda bilaterală puncte nerezolvate. Însă chiar și așa, relațiile româno-bulgare par să fie acum la cel mai înalt nivel de după 1 ianuarie 2007.
Citește și în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
