Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat de către români şi bulgari de ziua lui

Sărbătoarea Culturii Naţionale Române din Giurgiu a devenit şi o zi de comunicare între prieteni

Giurgiu devine tot mai mult un centru de comunicare culturală cu bulgarii. Asta s-a văzut clar de Ziua Culturii Naţionale Române (15 ianuarie), care a fost sărbătorită de oraşul dunărean la 14 şi 15 ianuarie.

Duminica înainte de data oficială a naşterii poetului Mihai Eminescu în Giurgiu au venit în jur de 15 oamenii ai culturii din Ruse, care s-au alăturat la sărbătoarea care a avut loc la Centrul cultural ”Ion Vinea”. De la Bucureşti au venit şi reprezentanţii ai Uniunii Democrate a Bulgarilor din România. În cadrul evenimentului au fost prezentate ultimele realizări culturale ale colaborării transfrontaliere româno-bulgare. Au fost discutate proiecte noi de activitate în comun.

După tradiţie sărbătoarea a început în faţa bustului lui Eminiescu din Parcul Alei. Organizatoarea evenimentului, poeta Dunia Pălăngeanu, i-a salutat pe oamenii care au venit în faţa monumentului în ciuda frigul. A vorbit şi muzeologul Emil Păunescu. Poetul şi traducătorul Adrian Vasilev şi preşedintele Uniunii Scriitorilor Liberi din Ruse, Iordan Vasilev, au împărtăşit în limba română gândurile lor despre importanţa lui Eminuescu. Respectul şi recunoştinţa pentru rolul lui Eminescu în cultura românească şi mondială au fost împărtăşite de toţi cei prezenţi. Apoi românii şi bulgarii au depus flori în faţa bustului.

La Centrul cultural sărbătoarea a continuat până târziu după-amiază, şi a dat posibilitate de manifestare atât unor persoalităţi consacrare din domeniul culturii – şefi de fundaţii şi de edituri, oameni de litere, muzicanţi, actori, cât şi unor tineri talentaţi. Vorbitorii au reamintit momentele importante din viaţa şi activitatea lui Eminescu, fondatorul literaturii contemporane române. Eseurile şi cântecele despre poetul naţional român s-au succedat cu interpretări la flaut şi discuţii despre cultura şi istoria românească. Aşa cum se potriveşte unei sărbători – n-au lipsit nici dansurile moderne. Un moment important din cadrul evenimentului a fost premierea persoanelor cu realizări în domeniul culturii cu medalii comemorative şi cu diplome. Au fost premiaţi reprezentanţi ai culturii din Giurgiu, Bucureşti şi Ruse.

Fără îndoială unul din accentele româno-bulgare la eveniment a fost lansarea volumului bilingv de poezie ”Nu sunt singură” de poeta Nadejda Radeva din Ruse. Ilustrat de Veselina Kamburova, cu recenzia şi redactarea poetei Dunia Pălăngeanu, cu traduceri de Adrian Vasilev şi Anka Staneva, această carte este o dovadă de colaborare transfrontalieră, care demonstrează că oamenii de pe ambele maluri ale Dunării construiesc poduri culturale între popoarele lor.

Pictoriţa Veselina Kamburova a fost o altă stea a evenimentului. Ea a prezentat picturile sale în foaierul Centrului cultural şi ele au atras atenţia giurgiuvenilor. Artistul plastic în sculptura de lemn, Ivan Ceşmegiev, de asemenea a prezentat operele sale. În cadrul evenimentului a fost prezentată şi o expoziţie de opere de artă româneşti, inclusiv o sculptură, ce reprezintă capul lui Mircea Cel Bătrân, domnitorul vlascean, care a fost foarte apropriat de curtea ţarilor bulgari, şi care a fost ales de către ţarul Ivan Şişman ca Voevod al Vlahiei în anul 1386. Viara Koseva, directorul Centrului cultural ”Hristo Botev” din Ruse, şi Lucia Kerciova-Pâţan de la comunitatea bulgarilor bucureşteni au adresat salutări gazdelor.

Oaspeţii din Bulgaria au împărtăşit că sărbătorirea culturii naţionale române a avut o puternică atmosferă pozitivă. Ea a arătat că spiritul românesc este viu şi continuă să îmbogaţească lumea şi după 168 de ani de la naşterea omului care este considerat de către vecinii din nord, ca cel mai luminos reprezentant al acestui spirit. Este o realitate foarte imporantă în anul în care România va sărbători Centenarul Marii Uniri.

Urmează poze din eveniment:

Citeşte şi în limba bulgară!

About Author