În Timişoara şi Dudeştii Vechi trăiesc bulgari care în afara Bulgariei şi-au păstrat identitatea timp de peste trei secole. Care sunt realizările, contradicţiile şi dificultăţile lor?
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 26 octombrie 2017 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. După ce reportajul a fost realizat organizaţia politică a bulgarilor din Banat a intrat într-o criza gravă şi finanţarea ei de către statul român a fost blocată din cauza unor neregularităţi documentare şi financiare.
Când bulgarii bănăţeni vor să spună că cineva îi suna la telefon, ei folosesc o expresie frumoasă: ”Drânci-mi”. În loc de ”Blagodaria” (Mulţumesc) ei spun ”Zafalem!”. Oamenii din Bulgaria care îndrâznesc să parcurgă distanţa până la Dudeştii Vechi – satul-capitală bulgarilor din Banat, nu pot evita senzaţia că se află într-o altă Bulgarie. Ea are farmec, este pe deplin inteligibilă, deschisă către oaspeţi şi trăieşte cu problemele şi contradicţiile sale. Îşi păstrează conştiinţa bulgară, doreşte să comunice cu Bulgaria şi are mândria de a fi centru bulgarităţii timp de peste 279 de ani.
În Banat bulgarii locuiesc în diferite sate. În satul Vinga – pe drumul între Timişoara şi Arad bulgarii sunt moştenitorii celor care au fugit din Bulgaria după Răscoală din Ciprovţi în anul 1689. În Dudeştii Vechi în 1738 s-au aşezat bulgarii din regiunea localităţilor Belene, Nicopol, Oreş. Bulgari bănăţeni sunt şi în alte locuri. Ei sunt catolici, însă se numesc unii pe alţi ”palkiani” sau pauliciani, pentru că înainte de a deveni catolici au aparţinut comunităţii paulicianilor (bogomililor – secta medievală bulgară influenţată de maniheism şi a dat religia oficială a statul Bosnei înainte de venirea otomanilor).
În această mică lume bulgărească am avut şansa de a petrece un weekend plin de evenimente. La sfârşitul lui septembrie 2017 în Timişoara a fost comemorată cu o liturgie şi pomană memoria deputatului bulgar în parlamentul român Niculae Mircovici, care a încetat din viaţă la 25 septembrie 2016. Tot atunci în Dudeştii Vechi a avut loc o tabără de creaţie la care au participat pictori din Bulgaria şi România, unde împreună cu profesioniştii au desenat şi copiii. Am reuşit să vizitez muzeul bulgarilor bănăţeni din sat. Toate aceste evenimente m-au făcut să mă simp ca o parte din viaţa conaţionalilor din colţul vestic al României.
Sediul Uniunii Bulgare din Banat – România (UBBR) este în Timişoară. Pe de o parte această societate este o organizaţie culturală. Ea publică revista ”Naşa Glas” (Glasul Nostru), cărţi despre bulgarii bănăţeni, realizează săptămânal o emisiune despre ei la radio Timişoara şi emisiunii pentru televiziunea ”Arad”. Societatea bulgară publică volumele sale în limba bulgară oficială, în forma literară banaţeană şi în limba română. Trecerea de la caractere chirilice la cele latine la bulgarii din Banat se datorează apartenenţei bulgarilor bănăţeni la Imperiul Austriac şi a influenţei culturale a duhovnicilor catolici croaţi asupra comunităţii lor.
UBBR primeşte banii care în conformitate cu Constituţia română se cuvin minorităţii bulgare. Cu aceste sume în Dudeştii Vechi au fost construite un muzeu al bulgarilor, Casa Bulgărească, care este un hotel şi are scena în curte, terenuri de sport şi un stadion modern. În muzeu şi în casa bulgărească pot fi cazaţi oaspeţii satului din Bulgaria şi din alte ţări.
În acelaşi timp uniunea bulgarilor este şi o organizaţie politică. Prin tradiţie din rândurile uniunii provine deputatul bulgar în parlamentul român – până la 2016, Niculae Mircovici, iar acum este fosta contabilă a uniunii Mihaela Ciocani. Bulgarii din uniune sunt foarte recunoscători regretatului deputat, care a făcut mult pentru afirmarea organizaţiei, al cărei preşedinte a fost.
Întrebat despre importanţa lui Niculae Mircovici pentru comunitatea bulgară din Banat şi din România, preşedintele uniunii bulgare din Timişoara, Nicolai Marcov a răspuns că realizările generalului de rezerva sunt multiple. Pe locul întâi se află ridicarea în Dudeştii Vechi a monumentului episcopul Nicola Stanislavici (liderul duhovnicesc al bulgarilor din timpul aşezării lor în Banat în 1738), şi pe locul doi este promulgarea legii pentru limba bulgară în România. Începând cu 2015, data de 24 mai este considerată Ziua Limbii Bulgare în România, care acordă baza legală a diferitelor instituţii de stat române să sprijine organizaţia pentru sărbătorirea zilei, care este sărbătorită în Bulgaria ca Ziua Scrisului Slav şi a Culturii Bulgare.
După moartea lui Mircovici au început să crească contradicţiile în comunitatea bulgarilor din Banat şi din România. În momentul de faţa fostul primar al Dudeştilor Vechi şi actualul consul onorific al Republicii Bulgaria din Timişoara, Gheorghi Nacov, este exclus din rândurile uniunii bănăţene, caza probabil este conflictul cu conducerea organizaţiei. În acelaşi timp Federaţia Comunităţii Bulgare din România – o organizaţie a bulgarilor care uneşte uniunile din Bucureşti, Constanţa, Brăila, Alexandria şi reprezentanţii noii emigraţii din cercurile de afaceri, consideră că toate societăţii bulgare la nord de Dunare trebuie să se unească aşa că banii pentru minoritatea să ajungă la fiecare dintre ele.
Oamenii din Banat cu care am vorbit nu doresc să discute public divergenţele sale interne. Ei cred că bulgarii trebuie să-şi rezolve contradicţiile între ei. Am întâlnit această gândire şi în Timişoara, şi în Dudeştii Vechi.
Cât despre problema cu relaţiile între organizaţiile din Banat şi din România de Sud şi de Est, bulgarii bănăţeni consideră că există diferenţe istorice şi culturale între cele doua grupuri mari ale bulgarilor din România. Când vine timpul pentru recensământ se vede că cea mai mare parte din oamenii care se declară bulgari în România locuiesc în Banat. Bulgarii din alte părţi ale ţării destul de des se declară români sau chiar sârbi, în ciuda faptului că-şi cunosc rădăcinile şi originea etnică.
Nicolai Markov de la UBBR explică că în conformitate cu legislaţia română banii pentru minoritate se acorda organizaţiei care are reprezentant în parlament: ”Nu se pot face cheltuieli în numele altor organizații. Asta înseamnă că dacă celelalte organizații bulgărești vor să primească bani pentru diferite activități, trebuie şi UBBR să fie unul dintre organizatorii lor, și noi nu avem nimic împotriva. Bineînțeles, cineva ar putea spune că problema va fi rezolvată ușor dacă toți bulgarii din România ar deveni membrii unei organizației unite. Se știe că minoritatea bulgărească în România, la fel ca cea germană, nu e unificată, ci constă din două comunități separate din punct de vedere istoric şi organizatoric. Una este cea a bulgarilor din Banat care sunt catolici și scriu și litere latine, iar cealalta este cea a bulgarilor din România de Sud (Oltenia, Muntenia și Dobrogea) care sunt ordocși și scriu cu litere chirilice. Aceste grupuri ale diasporei bulgărești au origine etnică comună și niște similitudini în cultură tradițională, în special legătura lor cu agricultura. Dar ele diferă în ceea ce priveşte numărul, timpul venirii, regiunile colonizate și în special în legatură cu credința, limba și nivelul de păstrare al conștenței nationale. Noi considerăm că este mai bine dacă aceste comunități se păstrează separat. Fiecare dintre ele are propriile caracteristici, iar problema cu banii care vin de la statul român se rezolva ușor, dacă avem înțelegere.”
Timp de trei mandate uniunea banaţeană a ţinut puterea în Dudeştii Vechi. În acastă perioadă ea a construit unele clădiri în sat. În momentul de faţă noua conducere a municipalităţii, care aparţine de Partidul Naţional Liberal, finalizează un proiect început mai devreme pentru construirea infrastructurii de drumuri şi de distribuţie a apei.
Când omul merge pe străzile Dudeştilor Vechi, locuitorii lui absolut spontan intră în vorbă în limba bulgară. Ei sunt bucuroşi oaspeţilor din Bulgaria, dar îşi împărtăşesc şi îngrijorările. În anul 1990, 95% din locuitorii satului erau bulgari. Astăzi ei sunt doar 65%. Tot mai des bulgarii acolo se căsătoresc cu persoane din etnii diferite. Mai de demult în căsătoriile mixte aproape întotdeaună partea cealaltă învaţa limba bulgară, însă astăzi mai mult se vorbeşte limba română în familie.
Printre realizările satului şi ale uniunii bulgare este înfiinţarea muzeului. El reconstituie o cameră dintr-o locuinţă tradiţională a paulicenilor locali şi arată porturile lor tradiţionale. În muzeu se păstrează vechi cărţi religioase, scrise cu caractere latine, documente de la Regina Maria Tereza, fotografii ale unor activităţi agricole de la începutul secolului al XX-lea. Datorită istoricul Gheorghi Kalciov (absolvent al Universităţii din Veliko Târnovo) Univeristatea din Tuebingen a convenit cu muzeul să realizeze săpături în împrejurimile Dudeştilor Vechi şi să predea muzeului multe dintre artefactele găsite. Petăr Velciov – preşedintele secţiunii locale a UBBR (nota editorului – în 2018 Velciov nu mai e preşedinte), şi administratorul actual al muzeului Anton Uzun au avut un rol important pentru colectarea exponatelor din muzeu.
În Casa Bulgărească Velciov a povestit cu satisfacţie despre cele realizate de UBBR în sat. El a pus un accent special pe sport. El însuşi este portarul echipei seniorilor a echipei locale de fotbal ”Pobeda” (Victorie). În sat există un stadion modern cu iluminat de noapte şi câteva terenuri de fotbal care se folosesc permanent – în special în zilele de sărbătoare. ”Dacă nu faci sport, te îmbolnăveşti”, spune Velciov şi adăugă că anul trecut echipa titulară ”Pobeda” a ajuns pe locul trei în Liga a Patra a României.
Velciov a reamintit despre unele motive istorice de mândrie a locuitoriilor satului, care după el ”sunt poate chiar mai bulgari decât oamenii din Bulgaria”. El a reamintit că duhovnicul paulicean Filip Stanislavov – unchiul lui Nicola Stanislavici, a publicat în 1651 la Roma prima carte în limba bulgară modernă ”Abagar”. Velciov este mândru că în Dudeştii Vechi a fost infiinţată cea mai veche şcoală bulgărească din timpurile moderne – în 1745.
Însă când vine vorba de viaţa de astăzi Velciov împărtăşeşte că bulgarii din sat trebuie să se unească, pentru că la alegerile locale din 2016 ei au pierdut alegerile pentru primar. Acum primar este bulgarul Bono Cucalan, însă el reprezintă Partidul Naţional Liberal, care e un partid român. Uniunea are în sat în jur de 300 membri. Mulţi spun că ea trebuie să aparţină tuturor bulgari, dar cum spune Velciov – dacă ei nu plătesc cotizaţie, nu pot lua deciziile în organizaţie.
O parte din explicaţia pentru pierderea la alegeri pare să fie dorinţa oamenilor pentru schimbare în conducerea satului. Pentru asta probabil a contribuit şi situaţia din ultimii ani ale conducerii lui Gheorghi Nacov, când presupunerile că în regiunea Dudeştilor Vechi se vor desfâşora şi chiar că au început sondaje pentru gaze de şist, au provocat proteste.
”Aceste proteste au fost o mare minciună, pentru că participanţii la ele susţineau că aici se extrag gaze de șist. Adevărul este că acesta nu există”, spune categoric Velciov. Datorita protestelor, s-a creat animozitatе unei părţi a conducerii locale UBBR cu organizatorul demonstraţiilor – pictorul Ivan Vasilchin.
Vasilchin însuşi – la 40 şi ceva ani, este un om de profesie independentă, care explică că în viaţa lui este condus de cauze şi a protestat împotriva sondajelor de gaz de şist şi la alte locuri în România, încă înainte de a fi aflat despre intenţiile investiţionale ale companiilor ”NIS Petrol” şi ”Gazprom” în satul lui. El recunoaşte că nu poate dovedi realizarea unor sondaje pentru gaze de şist după tehnologia fracking. Dar când a devenit clar că pământul în jurul satului va fi sondat, el şi cu alţi oameni au început să aibă suspiciuni, care nu a fost risipite nici de autorităţile locale, şi nici de documentele şi informaţia la care protestatari apoi au ajuns.
În cadrul convorbirii mele cu Vasilchin înţeleg că el este dezamăgit de proteste şi îşi dea seamă că schimbarea societală pentru care luptă trebuie realizată altfel. Acum pictorul este îngrijorat cel mai mult pentru pastrarea caracterului bulgar al satului. În opinia lui această păstrarea a bulgărităţii poate fi realizată prin arta şi prin legături cu Bulgaria.
La sfârşitul lui septembrie Vasilchin a organizat în Dudeştii Vechi o tabără de creaţie ”Patria la răscruce de drumuri”, unde s-au strâns pictori din Veliko Târnovo, Haskovo şi Turda. La evenimentul cultural au pariticipat şi copii din Dudeştii Vechi, care au pictat împreună cu profesioniştii. Bulgarul din Banat, care este fiul unui muralist recunoscut, a înregistrat o organizaţie neguvernamentală – Forumul Cultural Bulgar. Prin intermediul ei timp de câţiva ani înfăptuieşte legături şi organizează evenimente pentru bulgarii din diferitele colţuri ale lumii, atât în Dudeştii Vechi, cât şi în Bulgaria, Germania, Ungaria şi Slovacia.
Vasilchin spune categoric că n-a protestat împotriva unei persoane sau a unui partid, ci împotriva anumitor activităţi politice sau lipsa activităţilor. Scopul lui niciodată n-a fost să ocupe o anumită funcţie – de exemplu să devină consilier municipal, ci să contribuie la dezvoltarea satului. După părerea pictorului în lumea deschisă de astăzi bulgairi tineri în mare măsură nu au şanse de realizare în Dudeştii Vechi. Ei se duc să lucreze în uzinele oraşului din apropiere, Sânnicolau Mare, în Timişoara, în Bulgaria sau în alte locuri din lume. Puţini sunt cei care pot găsi loc de muncă la administraţia locală, la şcoală sau la firma italiană din sat. Vasilcin însuşi este un om cu gândire ”urbană”, care datorită profesiei sale a reuşit să muncească în Dudeştii Vechi.
Petăr Velciov de asemenea consideră că pentru a salva spiritul bulgăresc al satului, uniunea trebuie să îi atragă pe cei tineri. Centrala UBBR din Timişoară organizează diverse evenimente culturale. Banatul a fost vizitat de interpreţii Vania Balkanska, Ilia Lukov, actorul-mim din Paris Gherasim Dişliev. Impresii de neşters a lăsat vizita şi concertul Corului Copiilor de la Radioul Naţional Bulgar pe 24 mai.
In ciuda divergenţelor Vasilcin spune că susţine demersurile culturale ale UBBR aşa cum a fost vizita lui Gherasim Dişliev. ”Eu susțin înțelegerea între bulgari. Noi avem nevoie de un sistem de conducere, care să nu fie ierarhic, să nu fie piramidal. Trebuie să existe mai multă egalitate între oamenii din sat, şi nu centralizare. Noi toții împreună și fiecare separat avem datoria de a păstra spiritul bulgăresc”, spune Vasilcin.
În frumoasa biserică a satului pe pereţii de lângă intrare sunt înscrise numele tuturor conducători comunităţi bisericeşti de la infiinţarea ei în secolul XVIII până în prezent. Bulgarii din Banat astăzi locuiesc în toate colţurile lumii şi au cariere excelente – în Seoul, în Linz, în Veliko Târnovo, şamd. Însă cum vor reuşi să-şi păstreze comunitatea în Banatul?
Înţelegerea între pauliceni şi legăturile cu Bulgaria sunt foarte importante pentru păstrarea acestui spirit. Pictoriţele bulgăroaice care au pariticpat la tabără de creaţie lui Vasilcin au fost impresionate de curiozitatea sinceră şi emoţia pură a locuitorilor satului către ele. Fiecare care îndrâzneşte să parcurgă marea distanţa până la Dudeştii Vechi singur va putea simţi spiritul bulgar de acolo. O proprietate de a lui este lupta şi bulgarii din Banat duc lupta pentru păstrarea sa ca comunitate. Însă în ce măsură noi în Bulgaria îi cunoaştem şi le simţim lupta lor ca şi a noastră? O călătorie până la Banat îl poate poate schimba pe fiecare bulgar.
Citeşte şi în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
