Căderea guvernului Orban demonstrează încă o dată cât de ”pitorească” este politica românească
Partajează asta:
Scenariștii serialului ”Urzeala Tronurilor” mai au lucruri de învățat de la politicienii români
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 10 februarie 2020 pe site-ul ziarului ”Cuvânt”.
Dintotdeauna politica românească s-a distins prin vitalitatea sa. Acolo tot timpul se întâmplă ceva – se fac uniuni, sunt divizări, înțelegeri, ”coabitări” între liderii politici şi partidele din sfera puterii. Iată de ce căderea guvernului Ludovic Orban, urmată de nominalizarea, de către președintele Klaus Iohannis, a aceluiași personaj pentru a face vechiul-noul guvern nu trebuie să mai surprindă pe nimeni. A apărut până și un banc politic. Oamenii din PNL spun: ”Îl propunem pe Orban pentru premier”. Întrebați de ce, aceștia răspund: ”Ca să nu-l votăm”.
Într-adevăr, cabinetul Orban a căzut după o guvernare de trei luni. Emoțiile electorale începuseră să apară, așa că scopul de acum este cel al alegerilor anticipate. Dacă Orban va primi de două ori mandatul pentru formare guvernului şi nu va reuși să obțină majoritatea în parlament, asta va duce automat la alegeri anticipate. Deja se vorbește că acestea vor fi în iunie, așa încât că alegerile parlamentare să coincidă cu alegerile locale sau să aibă loc la o distanță de o săptămână.
Pentru a reuși jocul celor de la PNL, care în ciuda numelui său liberal este de fapt un partid conservator, fiind membru al Partidului Popular European, trebuie ca PSD, care are aproape 50% din deputații din parlament, să nu sprijine un nou cabinet Orban. Aici intervine un alt element pitoresc din politica românească.
Oficial, oamenii lui Orban şi social-democrații sunt adversari la cuțite. Guvernul lui Orban a venit la putere pe valul fabulei conform căreia social-democrații au guvernat prost, adică un mare eșec guvernamental în economie şi justiție în perioada de la începutul anului 2017 și până în octombrie 2019. Clasa de mijloc şi pârți importante din business oricum îi demonizau pe social-democrați de ani de zile, spunând că PSD reprezintă cam răul suprem, din politica românească – corupție, clientelism, mediocritate, incompetență etc. Creșterea veniturilor românilor şi creșterea economică semnificativă din ultimii ani au fost ignorate de PNL, care a accentuat pe creșterea deficitului bugetar şi deficitul de contul curent, pe nesiguranța mediului de afaceri din cauza modificările constante ale regulilor de fiscalizare etc. Nu a fost întâmplător că unele dintre primele măsuri ale guvernului Orban au fost cele ce au dus la revocarea regulamentelor fiscale ale cabinetului Dăncilă, cele care au deranjat mult instituțiile financiare.
La rândul lor, socialdemocrații şi alegătorii lor aveau critici punctuale la adresa PNL. În România se vorbește că guvernul Orban a venit la putere la presiunea Comisiei Europene, care ar fi dorit să aibă un comisar din Partidul Popular European şi nu unul din rândurile social-democraților, aceștia, din cauza reformelor în justiție, fiind în conflict cu Bruxelles-ul în epoca liderului lor Liviu Dragnea. Iată de ce românii cu poziții mai eurosceptice îl acuzau direct pe Orban şi oamenii lui că sunt trădătorii neamului.
Politica ”adevărată” indică faptul că, totuși, interesele şi nu emoțiile domină scena. Ziarul ”Adevărul” şi alte media au scris că demolarea guvernului Orban a fost negociată între liderii celor două partide mari – Orban însuși şi liderul temporar al social-democraților, Marcel Ciolacu.
Alegerile anticipate ar fi benefice cele două mari partide. Un sondaj comandat de radio ”Europa FM” arată că PNL ar avea o susținere electorală de 47%. PSD ar avea 20%. Mulți din zona partidelor mici – cele ale liderilor precum Băsescu, Ponta, Cioloş, ar putea să nu intre în parlament dacă nu intră în coaliții. Iar Uniunea Salvați România – partidul tinerilor în politica românească, care se declară adversari ai elitelor tranziției, evident pierd în condițiile unor alegeri anticipate – vor avea reprezentare parlamentară, dar rezultatele vor fi slabe.
Ce câștigă social-democrații dintr-o asemenea înțelegere? Pare că liderul lor Marcel Ciolacu şi figuri locale puternice, precum primarul de la București, Gabriela Firea, țintesc la un rezultat bun la alegerile locale.
Guvernul Orban a legat sprijinul pentru propriul guvern de introducerea alegerilor pentru primari în două tururi. Dacă ar fi fost introdusă, măsura i-ar fi afectat mult pe social-democrați – aceștia sunt puternici la nivel local, iar în cel de-al doilea tur, de regulă, partidele de dreaptă se unesc împotriva lor. Firea insistă că alegerile să fie într-un singur tur – majoritate simplă, pentru că numai așa ea ar mai putea conduce Bucureștiul. Succesul moțiunii de cenzură a însemnat că primarii vor fi aleși în continuare într-un singur tur.
Iată cum ambele partide au câștigat din căderea guvernului Orban şi acum urmează să vedem dacă totul va merge conform scenariului intens mediatizat. Ludovic Orban şi Marcel Ciolacu resping existența unui acord între ei. Dar alți membri din partidele lor au confirmat la vedere în ”Adevărul”. Se vede şi în acțiunile lor că deocamdată totul merge după planul stabilit. Orban este nominalizat din nou pentru funcția de premier şi acum așteaptă să primească/să nu primească sprijinul majorității parlamentare.
Cum trebuie să citim aceste evenimente şi la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? Guvernul Orban a provocat proteste sociale prin o serie de măsuri controversate, unele ce au promovat interesele sectorului privat în sistemul medical sau în relațiile lui fiscale cu statul. Chiar dacă pe avarie, acest guvern mai conduce şi acum, având, totuși, puteri limitate.
Una din întrebări este cine va conduce guvernul de la 1 septembrie 2020, atunci când pensiile trebuie mărite cu 40%. Deocamdată ambele partide mari spun că nu vor renunța la această creștere, dar ea va mări găurile din buget dacă până la atunci nu crește colectarea. Renunțarea la creșterea pensiilor ar provoca nemulțumirea oamenilor, în timp ce realizarea ei va fi o provocare pentru fiecare partid şi îi poate aduce bile negre.
Social-democrații par că au în primul rând probleme interne de soluționat. Cum ”Cuvântul” a notat, pe 7 februarie 2020, PSD-ul va avea congres, unul la care Ciolacu va încerca să-şi consolideze puterea. El are deja o bilă albă la activ, acesta reușind să salveze alegerile locale într-un singur tur. Dacă social-democrații își păstrează influența locală, vor avea resurse de distribuit şi alegători pe care să se bazeze. Politica românească lasă impresia că merge înainte, având perioade sau epocii în care fie stânga domină, fie dreapta. Acum pare că intră într-o perioadă în care social-democrații vor fi în opoziție.
Uniunea Salvați România probabil va fi forța perdantă în cadrul alegerilor anticipate. Acest partid a fost înființat cu surle și trâmbițe de către o generație mai tânără, una care dorește să înlocuiască elitele vechi şi corupte. Dar partidul este permanent slăbit de conflicte interne şi externe. Cu origini în zona protestelor ecologice, care au fost legate de proiectul minier ”Roșia Montana”, partidul merge tot mai mult în ultima perioadă spre zona dreptei, devenind un partid libertarian, pro-afaceri. Conducerea partidului trebuie să răspundă situației actuale, în care vechile elite politice setează jocul în beneficiul său.
Toate echilibrele forțelor din politica românească sunt temporare. Fiecare dintre partidele are diferite curente. În anumite momente un curent iese în fată, în alte momente la vârful este alt trend. Acum, de exemplu, media românească afirmă că Ciolacu este diferit de fostul lider al social-democraților, Liviu Dragnea, pentru că Cioalcu l-a propus ca premier, după căderea guvernului Orban. pe rectorul universității SNSPA şi ”partenerul lui George Soros” în România, Remus Pricopie,. Înainte de a intra în penitenciar, Dragnea vorbea că Soros îl consideră pe el inamic şi se simțea în pericol…
Pare că în politica românească, la fel ca în serialul ”Urzeala Tronurilor”, nici ură şi nici înțelegerea nu sunt eterne.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
