”Bătălia de la Stalingrad” pentru Skopje a dus la demisia premierului Zoran Zaev

Bulgaria a sprijinit în mod activ procesele care au dus la căderea lui Zaev și la aşteptata venire la putere la Skopje a unei noi majorități.

Nikolai Krastev

Podul Prieteniei: În ultimii ani, politica macedoneană a fost marcată de încercarea țării de a primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Dacă anterior obstacolul în calea acestui proces de admitere la nivel european era Grecia, în ultimii doi ani Bulgaria a blocat începerea acestor negocieri. Sofia are nemulțumiri în legătură cu ceea ce numește ideologia „macedonismului”, un curent politic care neagă esența bulgară a unui mare număr de personalități istorice macedonene sau a patrimoniului cultural macedonean până în momentul în care a apărut sau s-a impus o identitate macedoneană. Bulgaria tinde să plaseze acest punct de cotitură în 1944, dar probabil că este mai corect să privim apariția acestei noi identități ca pe un proces care a început înainte de acest moment și a continuat mult timp după el. Pentru a rezolva această dispută istorică, a fost înființată o comisie istorică bulgaro-macedoneană. Cu toate acestea, în absența voinței politice de ambele părți de a considera ca fiind comună sau partajată moștenirea, pe care tind să o considere exclusiv a lor, comisia nu a obținut niciun rezultat.

Sub conducerea lui Zoran Zaev existau așteptări ca partenerii occidentali ai Macedoniei de Nord să facă presiuni asupra Sofiei pentru a renunța la pretențiile sale. Cu toate acestea, situația internațională de după Brexit a dus la evoluții în care și unele țări europene nu prea sunt interesate de o extindere rapidă a UE în Balcanii de Vest. În același timp, ciocnirea dintre forțele pro-Biden și pro-Trump din Bulgaria a dus la situația în care, la 14 noiembrie 2021, bulgarii vor vota pentru a treia oară pentru Parlament în acest an. De asemenea, președintele Rumen Radev încearcă să fie reales în condițiile unor emoții intensificate și sporite în societatea bulgară. Chestiunea macedoneană este unul dintre subiectele de discuție în mass-media, o serie de voci cu înclinații Trump criticând până și aluzia la o posibilă detensionare bulgaro-macedoneană care nu reprezintă o capitulare macedoneană. În octombrie 2021, Radev a organizat, în premieră, o întâlnire cu organizațiile bulgare din Macedonia de Nord, care ar putea fi citită și în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale. După cum vedem din raportul lui Nikolay Krastev, Bulgaria a devenit, de asemenea, o problemă controversată în alegerile locale macedonene.

Acest articol a fost publicat pe The Foreign Insider la 1 noiembrie 2021.  

Uniunea Social-Democrată a Macedoniei vecine, condusă de premierul Zoran Zaev, a pierdut cursa pentru funcția de primar al capitalei Skopje.

Primarul în exercițiu al orașului Skopje, Petre Șilegov, a ramas cu în scor semnificativ în urma Danelei Arsovska, care a fost susținută de partidul de opoziție VMRO-DPMNE. Candidații VMRO-DPMNE au câștigat și în alte orașe cheie din Macedonia de Nord, cum ar fi Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija și Kratovo.

În Ohrid și Bitola, prezența la vot a ajuns la peste 60%. Bătălia pentru Skopje a devenit un fel de „Stalingrad” atât pentru premierul nord-macedonean Zoran Zaev, cât și pentru liderul principalului partid de opoziție VMRO-DPMNE, condus de Cristian Miţkoski.

În cele din urmă, Arsovska a câștigat cu 28.000 de voturi în fața lui Șilegov. Ea va fi, de asemenea, prima femeie primar al orașului Skopje, la 30 de ani de când Macedonia de Nord s-a desprins de fosta Iugoslavie și a pornit pe calea independenței.

Turul de scrutin a fost cea mai disputată parte a alegerilor locale.

Principala greșeală a premierului Zaev și a SDSM-ului aflat la guvernare a fost aceea de a juca cartea bulgară și de a anunța informația că Danela Arsovska are cetățenie bulgară.

Zaev a declarat în cadrul emisiunii „Utrinski Briefing” (Briefing de Dimineaţă) că „la Skopje, până la urmă, se alege ”un conducător de oraş” (gradonachalnik), nu ”un primar” (kmet) – pentru asta se poate alerga în Bulgaria. Astfel Zaev a jucat cu istoria perioadei 1941-1944 în timpul administrației bulgare în Macedonia , când s-a folosit termenul de „primar” și abia apoi s-a impus denumirea „conducător de oraş”.

Deși a spus că nu crede că este nimic în neregulă cu faptul că Arsovska este cetățean bulgar, a adăugat că nu este corect din punct de vedere politic, etic și moral ca ea să ascundă acest lucru și să încerce să manipuleze cetățenii din Skopje.

Acest lucru a dus la isteria creată în legătură cu faptul că Arsovska are sau nu cetățenie bulgară, iar problema a devenit centrală pentru toți actorii din blocul politic macedonean.

Existența cărții de identitate și a cetățeniei bulgare a lui Arsovska a fost confirmată de site-ul Ministerului Bulgar de Interne.

În cele din urmă, după ce a pierdut alegerile locale și capitala Skopje, premierul țării, Zoran Zaev, așa cum promisese, a demisionat din funcția de prim-ministru al Macedoniei de Nord și lider al SDSM după ce a felicitat VMRO-DPMNE pentru victoria lor în al doilea tur al alegerilor locale. Însă demisia premierului Zaev înseamnă că Macedonia de Nord rămâne fără guvern până la formarea unui nou cabinet.

Zaev a declarat că nu ar trebui să aibă loc alegeri parlamentare anticipate și a adăugat că va rămâne în fruntea guvernului până la formarea unui nou guvern și până când va exista majoritatea parlamentară necesară, care, potrivit lui, s-ar putea mări în parlament.

El a reamintit că este mândru că a adus Macedonia de Nord în NATO, că țara sa a fost recomandată pentru aderarea la UE în 2020 și că recensământul a fost efectuat după aproape 20 de ani.

Zaev nu a omis să remarce dezamăgirea sa că aceste alegeri au arătat alianțe ciudate între victime și făptași, formate de aceiași care acum patru ani aproape au ucis în parlament, amintind de evenimentele din 27 aprilie 2017, care au devenit cunoscute sub numele de „Joia sângeroasă”. (atunci în cadrul unui atac asupra parlamentului macedonean au fost bătuţi peste 100 de oameni între care şi Zoran Zaev – nota traducătorului)

Zaev a declarat că a readus libertatea și democrația după ani de guvernare autoritară a fostului lider VMRO-DPMNE, Nikola Gruevski, spunând că asta înseamnă pentru el să își asume responsabilitatea pentru rezultatul alegerilor.

Zaev a lăsat să se înțeleagă că, în opinia sa, o parte din victoria VMRO-DPMNE a fost rezultatul vărsării de bani „din afară”, fără a preciza despre ce țări vorbea.

Dar pentru observatorii proceselor din țară, nu există nicio îndoială că banii au venit de la Budapesta, unde se ascunde Nikola Gruevski, iar campania a fost organizată de mass-media finanțate de Ungaria și Slovenia, ai căror prim-miniștri, Viktor Orban și Janez Jansa, sunt prieteni apropiați ai fostului lider al VMRO-DPMNE.

Cel de-al doilea tur al alegerilor locale din nordul Macedoniei a produs, de asemenea, o remaniere serioasă a blocului politic albanez local. Partenerul lui Zoran Zaev în coaliția de guvernare, Uniunea Democratică pentru Integrare a lui Ali Ahmeti, a pierdut atât în Tetovo, cât și în Gostivar.

Tetovo are aceeași greutate pentru albanezii locali ca și capitala Skopje pentru partidele de conducere din blocul politic macedonean din vecinătatea noastră sud-vestică.

După o campanie aprigă, Tetovo a trecut pentru prima dată de la partidul lui Ali Ahmeti la micul partid albanez Besa al lui Bilal Kasami, care face parte și el din coaliția de guvernare. Candidatul lui Ahmeti, Teuta Arifi, a pierdut în fața lui Bilal Kasami cu aproape 14%.

Luptele intra-albaneze pentru supremație l-au pus pe Zoran Zaev în fața unei alegeri dificile între cei doi parteneri ai săi, Ali Ahmeti sau Bilal Kasami.

O bătălie similară pentru supremație în cadrul blocului albanez a avut loc și în cel de-al doilea oraș ca importanță dominat de albanezi locali – Gostivar, unde candidatul Alianței Albanezilor și Alternativei, Arben Tavarari, aflat în opoziție, l-a învins pe candidatul Uniunii Democratice pentru Integrare, Nevzat Beita, cu un avans foarte mare, de 17%.

Și, alegerile din Debar au rămas nedecise între Alianța Albanezilor și Uniunea Democratică pentru Integrare, un nou tur de scrutin pentru primarul local va avea loc pe 14 noiembrie. Alegerile locale din nordul Macedoniei au depășit caracterul lor local și au devenit a doua jumătate a alegerilor parlamentare din vara anului 2020 pentru guvernul și opoziția țării.

Acestea au devenit o miză pentru viitorul politic al Macedoniei vecine. În ele, se pot vedea atât factorii interni legați de reformele politice și economice neterminate, cât și relațiile regionale care au provocat nemulțumirea cetățenilor din Macedonia de Nord din cauza întârzierii negocierilor dintre Skopje și UE și, nu în ultimul rând, din cauza veto-ului bulgar, care a devenit forța motrice a acestora.

Acum, VMRO-DPMNE, care nu doar în ultimii patru ani, ci și înainte, sub conducerea fostului său lider și prim-ministru Nikola Gruevski, s-a opus ajungerii la o soluție cu Bulgaria și Grecia și a ținut țara ostatică a politicii sale izolaționiste, se îndreaptă spre putere în Macedonia de Nord cu ajutorul activ al Bulgariei.

Nu există nicio îndoială că Gruevski a fost cel care a ales-o pe Arsovska drept candidat la funcția de primar al orașului Skopje, mai ales că, pe lângă faptul că susține cursul antibugar al DPMNE, este consul onorific al Ungariei, țară care l-a adăpostit atunci când a fugit cu o mașină diplomatică maghiară, trecând prin Albania, Muntenegru, Serbia și ajungând la Budapesta în urmă cu trei ani.

De 14 ani, DPMNE duce o campanie negativă împotriva negocierilor cu Bulgaria, iar în urmă cu câteva luni a reușit să forțeze toate forțele parlamentare din Adunare să creeze un document propriu cu linii roșii care să lege mâinile guvernului în ceea ce privește negocierile cu Sofia.

Liderul Alianței albanezilor din opoziție, Ziadin Sela, care în urmă cu patru ani era să-și ia adio de la viață prin atacul activiștilor VMRO-DPMNE, este astăzi partenerul lor în răsturnarea lui Zoran Zaev, prezice că de la 1 noiembrie va exista o nouă majoritate parlamentară în Macedonia de Nord, căreia i se vor alătura probabil cinci deputați din partidul lui Ali Ahmeti, atâția câți îi lipsesc opoziției pentru a înlocui coaliția de guvernare a lui Zoran Zaev.

Rămâne de văzut dacă este vorba de o cacealma politică? Cu toate acestea, un lucru este clar de acum înainte: alegerile locale au schimbat semnificativ straturile în vecinul nostru din sud-vest, într-un moment complicat pentru Balcanii de Vest, când nu se știe dacă regiunea va continua să facă parte din UE din cauza relațiilor nerezolvate dintre Serbia și Kosovo, a crizei din Bosnia și Herțegovina, precum și a instabilității politice din Muntenegru.

În cazul în care VMRO-DPMNE pro-Putin va ajunge la putere în vecinul nostru de sud-vest, viitorul Coridorului 8, care ar trebui să redeseneze harta comercială și economică a Balcanilor de Vest și să lege Marea Neagră de Marea Adriatică și regiunea de UE, rămâne necunoscut.

Toate elemente care fac ca dominoul balcanic să fie complicat de rezolvat, pentru că în spatele acestei instabilități din regiune se află puteri externe și regionale care nu doresc să o vadă parte a UE.

Nikolai Krastev este un jurnalist profesionist care urmărește procesele regionale din Balcani și din regiunea Mării Negre. A acoperit conflictele din Kosovo în 1999 și din Macedonia de Nord în 2001.

A lucrat ca corespondent BNR la Belgrad pentru Balcanii de Vest din 2003 până la începutul anului 2012, iar din 2015 până în 2017 a fost corespondent la Moscova pentru Rusia și spațiul post-sovietic. 

Foto: Zoran Zaev a demisionat din funcţia de premier macedonean imediat după pierderea alegerilor locale (sursă: YouTube)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.

About Author