Discuții transfrontaliere, 2 mai 2023

Florentin Iancu este președintele Sindicatului Lucrătorilor IT din România (SITT). El a fost abordat de jurnalistul Vladimir Mitev, de la Radioul Național Bulgar, pentru a spune povestea sindicatului său. În ce fel se deosebește SITT de alte sindicate? Și cum s-a schimbat atitudinea membrilor săi față de muncă de-a lungul anilor?

Interviul de jos poate fi urmărit dacă activați subitrările automatice în limba română. El a apărut inițial într-o variantă scurtată pe site-ul Radioului Național Bulgar.

Istoria sindicatului românesc al IT-iștilor SITT

Domnule Iancu, sunteți președintele sindicatului românesc al lucrătorilor IT SITT, care a luat naștere la Timișoara în 2009. Care este povestea din spatele sindicatului dumneavoastră și care sunt cele mai mari succese ale sale de până acum?

Așa cum ați spus, sunt președintele sindicatului românesc al lucrătorilor IT SITT. Inițial, a început în 2009 ca sindicat de companie în cadrul Alcatel-Lucent, iar de-a lungul anilor s-a dezvoltat într-un sindicat național care acoperă aproximativ 8000 de membri în toate cele mai mari multinaționale IT pe care le cunoaștem cu toții și care sunt prezente în România. Dacă ar fi să numesc câteva dintre ele, acestea ar fi companii precum Atos, Nokia sau Accenture, HP, Infosys, Tech, Mahindra și altele.

Sindicatul a pornit inițial, așa cum spuneam, în 2009, din nevoia de a ne reprezenta mai bine ca lucrători în relația cu compania în fața unor decizii care aveau un mare impact asupra noastră. Și pentru că nu eram organizați la acel moment, nu am fost neapărat parte a deciziilor care au fost luate și care aveau un impact mare asupra noastră ca lucrători. Așa că am spus, mai mult sau mai puțin, ajunge. Trebuie să ieșim din această zonă de confort, să spunem, un vis sau naivitatea că altcineva va avea grijă de noi. Și a trebuit să facem ceva în acest sens, chiar dacă ne aflăm într-un loc de muncă foarte, să spunem, bun sau în sectorul IT. Nu prea contează. Am vrut să luăm parte la deciziile care ne afectează.

Așa că cel mai bun mod de a face acest lucru a fost să formăm un sindicat, ceea ce am făcut în 2009. Și, evident. Nu a fost neapărat ușor pentru că, așa cum am spus, oamenii au tendința de a fi într-o zonă de confort. Oamenii tind să creadă că nu li se poate întâmpla nimic. Oamenii tind să creadă că își pot rezolva întotdeauna problemele singuri. Din păcate, este complet opus. Și am învățat asta de-a lungul anilor și este ceva ce promovăm acum. Și pentru că am format sindicatul nostru, am putut lua parte la toate deciziile care ne afectau.

Am început imediat negocierile colective cu compania. Negocieri foarte reușite, pentru că nu ne-a fost teamă nici măcar să intrăm în grevă în 2009 pentru drepturile noastre. Și am reușit să facem în așa fel încât decizia care avea impact asupra noastră, care însemna că vom fi vânduți unei alte companii, nu ne-a afectat niciodată în ceea ce privește termenii și condițiile noastre negociate cu compania. Așadar, a fost un mare succes.

Rezultate

Oamenii au văzut că, chiar dacă lucrezi în domeniul IT, ești totuși un lucrător și că ai un rost. Chiar dacă ai un salariu bun, poate că la un moment dat ai probleme. La un moment dat, ai probleme care trebuie rezolvate. Și fără o voce colectivă, nu ai influența necesară asupra angajatorilor pentru a te asigura că anumite decizii sau orice decizie nu te va afecta.

După 2009 și după succesul pe care vi-l puteți imagina, a fost prezent în toată presa și peste tot. O companie IT care intra în grevă, o companie IT care forma un sindicat, o companie IT care avea un contract colectiv de muncă. A fost puțin neobișnuit. Ne-am bucurat să vedem că și alți lucrători din alte companii au văzut și au realizat că nu este chiar atât de rău, de fapt, și că este ceva ce și-ar dori și ei. Așa că, în 2010, am organizat o altă companie în cadrul aceluiași sindicat. Acum suntem prezenți în aproximativ 11-12 companii.

Am negociat mai mult de 20 de acorduri, contracte colective care acoperă aproximativ 16-17 000 de lucrători din acest sector. Toate acordurile au reglementări care acoperă salariile, care acoperă bonusurile, care acoperă, știți, modul în care se compensează timpul suplimentar. Acestea acoperă pachetul social în cazul în care, știți, avem concedieri, acoperă toate situațiile legate de numărul de zile de concediu, numărul de zile libere suplimentare, etc. și așa mai departe. Tot ceea ce vă puteți imagina.

Contractele au în jur de 60, 70 de pagini și avem drepturi precum indexarea automată cu rata inflației, creșteri salariale, etc., care sunt foarte importante pentru toată lumea, nu doar pentru lucrătorii din domeniul IT. Este important să subliniem că a fost un mare efort, dar și o campanie de sensibilizare.

Schimbarea pe care SITT o aduce în România

Oamenii din ziua de azi tind, așa cum am spus, să creadă că fie nu li se poate întâmpla nimic, fie că dacă cineva încearcă să facă ceva, este imposibil. Și nu este deloc imposibil. Companiile vor încerca întotdeauna să o blocheze și vor încerca întotdeauna să spună tot ce vor să spună. Dar cred că ceea ce este important de subliniat din povestea noastră este că toate aceste acorduri au fost primele lor acorduri de când sunt prezenți în România. Ei sunt încă în România 15 ani mai târziu. Chiar dacă am negociat acest tip de termeni și condiții, ei nu au plecat. Companiile străine au bani pentru a plăti pentru acest tip de condiții, condiții mai bune, chiar și în România, Bulgaria sau oriunde în est. Corporațiile au bani să plătească pentru condiții similare cu cele din vest. Au bani pentru a face multe lucruri.

Trebuie doar să le cerem sau dacă trebuie doar să fim suficient de puternici pentru a ne asigura că înțeleg că trebuie să facă acest gen de lucruri. Ei nu au plecat din România, deci nu vor pleca neapărat. Suntem în continuare competitivi din punct de vedere al costurilor și toată această dezbatere, tot acest discurs conform căruia negocierea unor termeni și condiții mai bune pentru lucrători ne-ar face mai puțin competitivi este complet falsă.

Desigur, nu vrei să falimentezi pe nimeni, dar totuși, din munca noastră, putem să ne asigurăm că putem obține înapoi termenii și condițiile pe care ni le dorim cu toții și care ar fi satisfăcătoare și pentru noi înșine. Așadar, concluzia mea este că, în primul rând, putem. În al doilea rând, ei pot. Așadar, există bani, există potențial. Dar, în al treilea rând, trebuie să ne organizăm și trebuie să ne ridicăm, nu neapărat să luptăm, dar să ne apărăm drepturile și ceea ce ne dorim.

Punctele forte ale SITT

Vă place să spuneți că sindicatul dvs. este unul de tip nou, care evită unele laturi negative ale sindicatelor, care ar fi putut exista în sindicatele tradiționale. Care este diferența? Ce faceți într-un mod mai bun?

Nu este neapărat că facem mai bine, ci facem lucruri diferite. Și, de asemenea, nu este neapărat că vrem să evităm ceva. Nu judec niciun alt sindicat, vreau să fie clar de la început. Dar sindicatul nostru este compus în principal din tineri. Media de vârstă este de aproximativ 30 de ani. Sunt într-adevăr foarte mulți tineri. Așa că este clar că este un sindicat diferit.

Dar principala diferență este că noi încercăm să facem ca sindicatul nostru să fie cât mai participativ și cât mai democratic și transparent posibil. Așadar, dacă există un lucru pe care oamenii, în special tinerii, și-l doresc în zilele noastre, este să aibă încredere în conducerea sindicatului și să participe la modul în care se comportă sindicatul. În cazul nostru, dacă ne aflăm într-o negociere colectivă și vine o ofertă finală din partea companiei, nimic nu este decis de un grup intern. Deciziile sunt luate de către lucrătorii înșiși.

Participarea lucrătorilor la luarea deciziilor

Toate deciziile importante sunt luate de către lucrătorii înșiși. Deci ei sunt, dacă vreți, corpul conducător, dacă vreți, al modului în care se comportă sindicatul, al tuturor deciziilor sindicale. Iar acest lucru este foarte important, deoarece oamenii simt astfel că dețin controlul. Așadar, nu este o organizație cu adevărat birocratică și centralizată, ci o organizație mai degrabă descentralizată, complet deschisă, în care membrii au cea mai mare putere și nu, de exemplu, eu ca președinte. Eu nu am niciun drept de veto. Nu pot decide eu însumi nimic. Așa că muncitorii iau toate aceste decizii care îi afectează. Și asta este o diferență majoră în opinia mea. Deci ei sunt proprietarii acestui proces de ceea ce se întâmplă. Iar acest lucru ne-a ajutat să ne asigurăm că mulți tineri se vor alătura.

Sindicatul și tehnologia

În al doilea rând, bineînțeles, încercăm să fim în pas cu tehnologia. Avem un sistem de aderare online. Avem taxe de plată online, de exemplu. Au loc o mulțime de activități pentru a ne asigura că sindicatul este atractiv și vizibil, în special pentru tinerii din sectorul nostru. Și există multă comunicare, multă informație și transparență pentru activitatea sindicatului cu membrii noștri.

Este o abordare care ne-a ajutat să obținem încredere, în special din partea tinerilor, și să evităm ca aceștia să spună: „Da, sunteți la fel ca vechile sindicate sau nu știu ce spun oamenii în zilele noastre despre sindicate, dar este ceva ce nu vedem la noi.Totul este foarte deschis și se acordă o atenție deosebită la cât de mult putem implica membrii în activitatea noastră. Și cred că aceasta este principala diferență.

Noua cultură a muncii în România

România s-a schimbat foarte mult în ultimii 33 de ani. Capitalismul a schimbat România. S-a schimbat foarte mult și atitudinea românilor față de problemele legate de muncă, inclusiv față de ziua muncii. Așadar, cum s-a schimbat această atitudine față de muncă și cultura de a fi sindicalist sau muncitor în ultimii 30 de ani?

Uite, nu știu cum s-a schimbat atitudinea în ultimii 30 de ani. Pot să vă spun cum s-a schimbat pentru noi – în sindicatul românesc al lucrătorilor IT SITT. De când am început să facem asta. Am simțit că am văzut, de fapt, că oamenii sunt mai conștienți. De statutul lor de lucrători și de relația de muncă cu angajatorii mai atenți la contracte. Mai atenți la ceea ce semnează, mai atenți la ceea ce li se oferă. Și, de asemenea, am văzut că am început o tradiție în reprezentarea angajaților cu sindicatele. Așa că oamenii vor întreba acum, când se vor muta la o altă companie, unde nu avem sindicat? Noi avem un contract colectiv de muncă, nu-i așa?

Oamenii sunt mult mai educați acum în ceea ce privește poziția lor, în relațiile cu angajatorul. Ei știu ce ar trebui să existe într-un mediu de muncă normal: acorduri colective, reprezentare eficientă și corectă a angajatorului etc. Cred că am reușit să schimbăm mentalitatea multor tineri. Am avansat o mentalitate în care aceștia sunt mult mai conștienți de protecția drepturilor lor și de protejarea intereselor lor. Toate aceste lucruri care sunt foarte, foarte importante pentru un lucrător. Ei sunt foarte conștienți acum de acest lucru și. Cred că am reușit să construim o tradiție sporită a sindicalismului. Iar acest lucru este foarte important pentru noi.

Foto: Florentin Iancu (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram Este Aici.

About Author