Nikolai Milkov: Dacă Bulgaria nu adoptă la timp două legi, ar putea fi separată de România pentru Schengen

Corespondentul BTA Martina Ganceva

Bulgaria ar putea face parte din Schengen în toamnă. Asta a declarat ministrul de externe Nikolay Milkov într-un interviu special pentru BTA. În cuvintele sale, pentru ca acest lucru să se întâmple, Parlamentul ar trebui să adopte în timp util două legi – cea privind răspunderea procurorului general și cea privind reforma organismului anticorupție.

„Aceasta este o condiție necesară pentru ca Bulgaria să devină membră a spațiului fără frontiere. Dacă o îndeplinește, va fi acceptată alături de România”, a subliniat diplomatul numărul unu al țării noastre. Totuși, el s-a grăbit să adauge că, dacă vom întârzia din nou, există un risc real de a fi separați de România.

Ministrul Milkov a participat astăzi la prima Conferință privind securitatea regiunii Mării Negre, desfășurată sub auspiciile Platformei Internaționale din Crimeea, care a avut loc la București.

„Acesta este un instrument serios care servește la canalizarea politicilor, la pregătirea lor în avans, astfel încât să fie luate în considerare de către guverne. Bulgaria participă în mod activ la această platformă pentru că, pe lângă faptul că permite un schimb de idei, este și un instrument puternic de susținere a Ucrainei”, a declarat ministrul bulgar de externe pentru BTA. 

Redăm mai jos interviul integral acordat de ministrul de externe Nikolay Milkov pentru BTA la București. Interviul este preluat de către Podul Prieteniei cu acordul autoarei.

Domnule ministru Milkov, forumul de astăzi de la București nu este despre luarea de decizii, ci despre un schimb de idei. V-am auzit de la tribună făcând apel la o abordare comună a securității Mării Negre. Cu toate acestea, am auzit și Turcia spunând că, fără Turcia, acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla. Care este comentariul dumneavoastră?

Pe de o parte, Turcia este un partener foarte important în regiunea Mării Negre. A făcut multe în ultimele luni pentru a stabiliza situația din regiune. Aș dori să subliniez aici acordul privind utilizarea rețelei turcești de transport de gaze pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan către Bulgaria. Acesta a avut, de asemenea, o semnificație regională, deoarece suntem capabili să exportăm acest gaz mai departe către țările din regiune care au nevoie de el. În același timp, doar abordările colective pe care le avem în cadrul Uniunii Europene și al NATO sunt productive și necesare pentru regiune. Acțiunile separate nu ar putea fi productive, mai ales într-un mediu complex precum cel actual.

Tot de la tribuna conferinței de la București, ați afirmat că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. Care sunt dimensiunile temporale și practice ale acestei promisiuni? Cum anume vom continua să ajutăm?

Aceasta este o poziție comună a UE și a NATO, astfel încât Bulgaria se alătură acestei abordări comune pentru a sprijini Ucraina. Ca și până acum, vom continua să o sprijinim, atât cu mijloace politice, cât și cu asistență materială.

Acest lucru exclude trimiterea de arme către Ucraina? Poate Bulgaria, urmând exemplul unor țări precum Grecia, să dea Kievului armele sale vechi în schimbul unor arme occidentale? 

Acestea sunt opțiuni posibile care fac obiectul așa-numitelor acorduri triunghiulare. Aceasta este o opțiune posibilă pe care presupun că Ministerul Apărării ar putea să o discute în orice moment, atât cu partenerii noștri, cât și cu Ucraina însăși.

Haideți să avem și o perspectivă mai lungă. La ce vă așteptați de la summitul NATO de la Vilnius? Va exista o decizie concretă cu privire la o strategie comună pentru Ucraina și regiunea Mării Negre?

În acest moment, o serie de inițiative pregătite pentru summitul de la Vilnius indică o astfel de decizie. Aceasta ar putea face obiectul unei viitoare declarații comune între statele membre NATO și Ucraina. Iar acolo ar fi stabilite măsurile necesare și posibilele politici cu privire la Ucraina. NATO nu este și nu va fi parte a conflictului din Ucraina, dar, în același timp, oferă Ucrainei sprijinul politic și material necesar. 

Cu toate acestea, aș dori să atrag din nou atenția asupra acestei conferințe și să adaug că m-am referit la unele proiecte specifice care privesc țara noastră și care ar fi în interesul regiunii, în interesul Ucrainei, în interesul UE și al statelor membre NATO și în interesul cetățenilor bulgari. Este vorba, de exemplu, de ideea de a accelera cât mai repede posibil construcția celui de-al treilea pod peste Dunăre la Ruse. Este important ca un astfel de apel să fie făcut de aici, din centrul Bucureștiului, pentru că ne bazăm pe cooperarea cu partea română pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Acest lucru este fixat și în declarația noastră de parteneriat strategic, pe care cei doi președinți au semnat-o. Acestea sunt și aspectele legate de așa-numita inițiativă „sea-to-sea” pentru a conecta porturile de la Marea Albă și rețeaua de drumuri grecești de la Marea Albă, prin Bulgaria, cu litoralul românesc. Acest lucru are o importanță considerabilă din punct de vedere militar în ceea ce privește posibilitatea unor livrări rapide și fără probleme. Ar trebui, de asemenea, subliniat aici proiectul pentru o conductă de petrol între Burgas și Alexandroupolis, în special în direcția Alexandroupolis-Burgas, care ar face posibilă aprovizionarea rafinăriei noastre cu petrol din întreaga lume, astfel încât aceasta să poată funcționa. Rafinăria noastră este foarte importantă pentru economia bulgară și pentru economia țărilor din regiune, deoarece exportăm petrol, benzină rafinată și motorină, către multe dintre țările din regiune. Iar în acest moment, o parte semnificativă din petrolul care este deja procesat ca motorină merge în Ucraina. Problema mobilității militare în toate aspectele sale a fost, de asemenea, extrem de importantă pentru noi să o ridicăm. Mobilitatea militară este ceva legat de capacitatea de a transfera rapid unități și materiale militare din diferite țări din regiune. Acest lucru are, de asemenea, o influență asupra viitoarei aderări a Bulgariei la Schengen, deoarece mobilitatea militară fără participarea la Schengen este o opțiune mult mai problematică.

În Schengen, când și împreună cu România sau separat?

Problema Schengen este deja structurată în timp. Nu avem date țintă care să fi fost acceptate în mod oficial. Am putea prevedea că, dacă facem ceea ce avem de făcut ca sarcini pe această cale, Bulgaria ar putea face parte din Schengen în toamnă. Toate premisele diplomatice pentru acest lucru sunt deja îndeplinite. Avem acorduri cu Comisia Europeană și, de asemenea, cu partea olandeză cu privire la ceea ce trebuie să facem, în ce măsură, în ce profunzime. Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, sunt necesare cel puțin două legi, care trebuie adoptate de Parlament. Una dintre ele este faimoasa de acum lege privind răspunderea procurorului general, iar cealaltă este legea privind reforma organismului anticorupție. Așa-numitul KPKONPI.  

Apelul meu a fost întotdeauna ca aceste legi să fie adoptate, deoarece, de fapt, aceasta este o condiție necesară pentru ca Bulgaria să devină membră a spațiului Schengen. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi împreună cu România. Cu toate acestea, dacă realizăm o nouă amânare și, din nou, cele două legi fundamental necesare nu sunt adoptate, atunci există un risc și nimeni nu ar putea învinui nici România, nici Comisia dacă vor proceda în mod separat pentru România și Bulgaria. Acest lucru depinde de noi în acest moment.

Foto: Ministrul bulgar al afacerilor externe s-a bucurat de atenția presei la București (sursă: MAE Bulgar)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.

About Author