Rămâne întrebarea cine își va asuma responsabilitatea pentru exploziile de la stația GPL din Crevedia

Gheorghi Markov, Radioul Național Bulgar, 29 august 2023

Gheorghi Markov, de la emisiunea Orizont de la Radioul Național Bulgar, discută cu Vladimir Mitev despre incidentul de la Crevedia:

– cum sunt reglementate și controlate stațiile GPL în România;

– cine își va asuma responsabilitatea politică pentru accident;

– de ce procuratura militară a demarat o anchetă privind acțiunile pompierilor în timpul intervenției lor la Crevedia;

– ce îi face pe mulți români să facă o paralelă între incidentul de la Crevedia și incendiul din 2015 din Clubul Colectiv, care a făcut 64 de victime.

În România, ancheta privind cauzele care au dus la exploziile de sâmbătă seară de la o stație GPL din Crevedia continuă. În paralel, se fac verificări dispuse pentru funcționarea stațiilor GPL din țară. Până în prezent, este clar că stația GPL unde au avut loc exploziile funcționa fără autorizație de mai mulți ani, ceea ce, la rândul său, ridică întrebări cu privire la modul în care sunt controlate astfel de locuri. Fără îndoială, ceea ce s-a întâmplat ridică și alte întrebări. Cine sunt aceștia? Vom încerca acum să evidențiem aceste întrebări împreună cu colegul nostru de la redacția română a Radio Bulgaria, Vladimir Mitev. Bună ziua.

Bună ziua.

Să începem cu întrebarea dacă autoritățile din România le vor răspunde oamenilor de ce au rămas tăcute la sesizările făcute de cetățeni că postul în cauză, unde a avut loc incidentul, a rămas fără licență de cel puțin trei ani și totuși a continuat să funcționeze și să spună apă. Cum este reglementat, de fapt, controlul acestui tip de instalații în România?

Vedem că premierul României, Marcel Ciolacu, a dispus astfel de controale în toată țara, iar instituțiile implicate în aceste controale sunt foarte diferite și vedem că sunt multe instituții diferite care au atribuții. De exemplu, există o companie națională pentru controlul cazanelor, echipamentelor de ridicat, recipientelor sub presiune, care acordă autorizații și controlează instalații precum cea de la Crevedia. Există un inspectorat pentru situații de urgență care este responsabil pentru siguranța în exploatare a acestor locuri. Există un inspectorat al muncii, care este responsabil pentru relațiile de muncă, iar acest lucru este, poate, de asemenea, important, deoarece se trece cumva cu vederea faptul că în acest caz au existat lucrători nepalezi care lucrau în această stație GPL. Există Agenția Națională de Mediu, care se ocupă, de asemenea, de activitatea de mediu relevantă. Există, de asemenea, serviciile de trafic, ANAF și așa mai departe.

Dar ceea ce m-a frapat acum este faptul că, diverse instituții încearcă să spună ce au făcut și cum au avertizat sau, respectiv, să transfere responsabilitatea în altă direcție. A fost un anunț al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, care știți că se află sub conducerea lui Raed Arafat o figură destul de cunoscută în Bulgaria pentru serviciul medical de urgență SMURD. Face parte din acest inspectorat, care a raportat că a făcut diverse sesizări către o serie de autorități locale din acest județ la spitalul unde a avut loc incidentul: către guvernator, consiliul județean, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția de Protecție a Mediului, Primăria și Registrul Comerțului. Și au avertizat în toate aceste cazuri că el operează o unitate fără licență.

Întrebarea este cine își va asuma responsabilitatea. Până în prezent, ceea ce vedem din partea guvernului este că încearcă cumva, prin intermediul instanțelor și al procuraturii, să identifice acest vinovat, ceea ce, desigur, va dilua lucrurile în timp. Nu va fi vorba tocmai de o responsabilitate politică, ci de o responsabilitate penală.

Ați anticipat într-un fel următoarea mea întrebare. Aceasta se referea tocmai la faptul dacă, în acest caz, cineva va plăti un preț politic, dacă se va ajunge la acest aspect al problemei. Dar, din câte am înțeles, acest lucru nu este într-un fel pe ordinea de zi, cel puțin în acest moment.

Trebuie spus că, în România, în acest moment, premierul provind din Partidul Social Democrat, iar în România a existat în mod tradițional un clivaj dreapta-stânga, în linii mari. Partidul Social Democrat are adesea o imagine proastă în rândul populației urbane și a clasei de mijloc. Totuși, acest lucru pare să se schimbe în ultima vreme, în măsura în care este și continuă să fie prima forță politică din țară. Iar de când Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru, au existat deja mai multe scandaluri. Acesta este unul dintre ele, în care se poate vedea că, probabil, într-un fel, acest județ Dâmbovița, care se află sub conducerea Partidului Social Democrat, permite încălcări ale legii și permite ca acest tip de unități să funcționeze, să genereze bani. Am vorbit deja la postul național de radio că proprietarul localului era fiul unui primar din Caracal, care este un primar din partea Partidului Social Democrat și care este unul dintre cei mai importanți sponsori ai acestui partid. Și a existat și un interviu cu acesta în care s-a exprimat destul de dezinvolt că, din păcate, au murit două persoane, dar în ceea ce-i privește pe pompierii răniți, “e problema lor”. Altfel spus, a existat o anumită insensibilitate în reacția sa, având în vedere că, în mod evident, face bani frumoși din companiile pe care le conduc copiii săi și care par să se bucure de un fel de umbrelă.

Putem spune de ce a fost necesar ca procuratura să verifice activitatea pompierilor care au venit la locul exploziei la câteva minute după ce aceasta s-a produs? A devenit deja clar care dintre acțiunile pompierilor a dat naștere acestei anchete, care îngrijorează forțele de ordine pentru a verifica modul în care acești oameni și-au făcut treaba?

Explicația pe care o putem citi pe site-ul Hotnews, care este unul dintre cele mai importante site-uri românești, este că o astfel de verificare se declanșează automat. Aceasta a fost explicația care a venit chiar de la Parchetul Militar.

Adică, este o procedură.

Da, au spus că nu există în momentul de față dovezi că ar exista astfel de încălcări sau nepregătire, dar este o procedură standard de declanșare a unui astfel de control. 

Și poate că ar trebui să spunem că în precedentul incident similar, care a avut loc la Clubul Colectiv în 2015 – ascultătorii noștri își vor aminti că atunci au murit 64 de persoane, a existat un raport guvernamental care a spus că, într-adevăr, acele autorități de intervenție de urgență care au intervenit nu aveau pregătirea necesară, a existat haos, improvizație, etc. Adică, poate că este oarecum justificat să se facă o astfel de inspecție acum.

Apropo de incendiul de la Clubul Colectiv din 2015, nu pot să nu mă întreb de ce, după incidentul de sâmbătă, se fac tot mai des paralele cu această mare tragedie pentru statul român. Să ne amintim: atunci au murit peste 60 de oameni, dar aș adăuga că în clubul respectiv se aflau 400 de persoane, ceea ce înseamnă că, din informațiile pe care mi le amintesc la vremea respectivă, acel număr de persoane aflate înăuntru era de multe ori mai mare decât capacitatea localului, care era încă deschis, fără ieșiri de urgență. În urma incendiului au fost condamnate 13 persoane. Analiștii au numit acest incident de la Clubul Colectiv un caz emblematic al prețului pe care oamenii obișnuiți îl plătesc pentru corupția celor aflați la putere.

Trebuie amintit că 2015 a fost un an în care anticorupția în România se afla în epoca de aur, iar la acea vreme la putere se afla guvernul Partidului Social Democrat, care a fost forțat să demisioneze în urma protestelor imediat după incidentul de la Colectiv. Atunci s-a dezvoltat sloganul “corupția ucide”. Și asta pentru că, din nou, s-a descoperit că acest club Colectiv funcționase fără autorizațiile de siguranță necesare, iar apoi a fost găsit un personaj care era un primar de district din București, din partea Partidului Social Democrat, împotriva căruia s-a acumulat multă ură, pentru că se credea că a ajutat la această corupție care a luat vieți și așa mai departe. Și poate că ar trebui să facem o paralelă cu un alt lucru pe care ascultătorii noștri trebuie să îl fi observat și ei, dacă ne urmăresc cu regularitate feed-urile. România nu avea nici atunci capacitatea de a se ocupa de multe cazuri de arsuri. Există doar foarte puține paturi în România care să fie destinate persoanelor cu arsuri. Și atunci destul de mulți dintre cei care au fost răniți au fost transferați în spitale din Europa. Și vedem ceva de genul acesta acum. Chiar și acest lucru este raportat ca fiind poate singura îmbunătățire reală în raport cu reacția la cazul Colectiv, faptul că acum acest transfer are loc relativ repede imediat după incident. Și se așteaptă ca oamenii să vină pe această linie în Bulgaria. Doar că România, dintr-un motiv oarecare, în alte domenii de sănătate, poate acolo unde sunt mai mulți bani și mai mulți specialiști, a dezvoltat o anumită expertiză și capacitate. Dar arsurile continuă să fie ceva nedezvoltat. Chiar dacă Colectiv a fost un șoc pentru societatea românească și ar fi trebuit să declanșeze o reacție în acest sens, se pare că încă nu există nicio schimbare.

Dar multe întrebări rămân și după incidentul de la Crevedia. Sper ca societatea românească să primească răspunsurile pe care le așteaptă. Îi mulțumesc lui Vladimir Mitev, colegul de la redacția română a Radio Bulgaria de la Radioul Național Bulgar, pentru analiza făcută pentru 12+3.

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author