Georgi Markov, BNR
La 7 decembrie 2023 Vladimir Mitev a fost intervievat în cadrul emisiunii „Ceva mai mult” de la programul de actualități al Radioului Național Bulgar, cu ocazia cercetării sale despre politica externă a României în context geopolitic și Bulgaria, publicată de Institutul Diplomatic Bulgar.
Vladimir a comentat că în Bulgaria există o viziune oarecum învechită despre România – de exemplu, nu toată lumea realizează că relațiile româno-maghiare sunt foarte bune sau că suveranismul românesc are sprijinul în prezent a 25% din societate. El a adăugat că circumstanțele din regiune încurajează o interacțiune mai strânsă între Bulgaria și România. Cu toate acestea, provocarea în această relație este de a crea condițiile pentru ca popoarele celor două țări să dea un impuls relației, să se cunoască reciproc, să construiască încredere și astfel să crească potențialul relației. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea așa-numitelor „punți ale prieteniei” – persoane și organizații în care ambele țări au încredere și care, prin natura lor, dinamizează relația dintre ele.
Vom vorbi despre politica externă a României în context geopolitic și despre Bulgaria în următoarele minute. Ne luăm după proiectul de cercetare aplicată omonim al Institutului Diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe. Proiectul cuprinde două studii pe această temă – al expertului de la Institutul de Studii Balcanice cu Muzeul de Tracologie al Academiei Bulgare de Științe, asistent șef doctor Aneta Mihailova și al jurnalistului de la secția română a Radio Bulgaria Vladimir Mitev. Vladimir este deja interlocutorul nostru. Bună seara.
Bună seara.
Domnule coleg Mitev, ce v-a provocat să faceți această cercetare și ați putea să explicați ascultătorilor noștri ce caracterizează politica externă a României – o țară ale cărei procese politice le urmăriți cu mare atenție de foarte mult timp?
În primul rând, studiul este un fapt, pentru că Institutul Diplomatic și-a permis să invite autori externi.
Iar eu personal, văzând această invitație, am decis că am ceva de contribuit – mai ales pentru că mi se pare că înțelegerea noastră despre România în societatea bulgară în general este puțin depășită sau cumva unilaterală. Încă se pune accentul pe acest element euro-atlantic al României, care este, desigur, foarte prezent în politica sa externă. Dar România este mult mai complexă decât atât. Vedem, de exemplu, că relațiile cu Ungaria au fost destul de bune în ultima vreme. Vedem tendința suveranistă din România. În momentul de față, probabil că aproximativ 25% din societatea românească tinde să voteze pentru partidele suveraniste. Adică, România este mult mai diversă, mult mai eterogenă și nu o putem simplifica la un singur lucru nici când vine vorba de politica externă a României.
Sigur, aspectul de securitate este important pentru orice țară, oricare ar fi ea, și mai ales când este în NATO. Dar cred că o parte din contribuția acestui studiu pe care l-am făcut este că se concentrează și pe dinamica economică ca factor. Există multe, într-adevăr multe investiții străine vest-europene în România, iar acest lucru permite țării să aibă o deschidere foarte diferită în diferite direcții.
Cu toate acestea, unde este locul Bulgariei în politica externă a României? Vă întreb pentru că, din câte știu, studiul dumneavoastră urmărește această problemă. Și știți chiar dumneavoastră că în Bulgaria ne place foarte des să spunem că „aici e așa, dar uite, în România e așa”. Adică, România este un exemplu pozitiv.
Cred că locul Bulgariei în politica externă românească, ca și locul României în politica externă bulgară, a crescut în ultima vreme, iar această tendință va continua. Acest lucru a fost provocat, desigur, într-o oarecare măsură, de războiul din Ucraina și de provocările pe care acesta le-a ridicat pentru a ne conecta mai mult în regiunea noastră. Vedem că prim-miniștrii României, Bulgariei și Greciei au o interacțiune foarte bună și se întâlnesc în mod constant pentru a promova proiecte de infrastructură și conectivitate între orașele și porturile lor.
Cred că România a arătat în ultimii ani că este foarte interesată de legătura de gaz dintre Grecia și Bulgaria, care deja livrează gaze naturale către România și Moldova. Și-a manifestat interesul de a face Dunărea navigabilă și de a ajuta Bulgaria să facă din Dunăre un fluviu navigabil pe tot parcursul anului. Altfel spus, există o tendință în politica externă românească de a poziționa Bucureștiul ca un partener local al unor viziuni vest-europene pentru regiune. În cazul Dunării, este vorba de Strategia Dunării și de Austria. În alte cazuri, alte parteneriate. Dar iată ce cred eu: tendința generală este că relațiile româno-bulgare se vor dezvolta în mod pozitiv și trebuie să răspundem la acest lucru ca popor și ca cetățeni și să ajungem și noi să îi cunoaștem mai bine.
Ați subliniat într-o oarecare măsură care sunt domeniile în care există o cooperare stabilită în prezent, dar în ce alte domenii își pot consolida cooperarea cele două țări? Mă gândesc la domenii care țin de domeniul politicii externe.
Putem vedea că există cooperare la nivelul experților în domeniul securității și, în general, în domeniul apărării, care este pe linia NATO și așa mai departe. Vedem că, din punct de vedere economic, comerțul este destul de dezvoltat între cele două țări, dar cred că ceea ce lipsește sau poate ar putea fi încurajat mai mult de către guverne sunt legăturile dintre națiuni, dintre cetățenii înșiși și dintre oameni. Cred că de aici ar putea veni, de fapt, impulsul pozitiv pentru o schimbare în aceste relații. Pentru că o parte a problemei este că oamenii nu se cunosc foarte bine unii pe alții sau au anumite stereotipuri și prejudecăți.
Permiteți-mi să vă reamintesc că secțiunea română a Radio Bulgaria există de puțin peste un an și, de asemenea, de puțin peste un an, BTA a deschis un birou corespondent la București. Dar înainte de asta a existat un flux mai limitat de informații între cele două țări și pentru mult timp au rămas vii unele percepții vechi despre cealaltă națiune de peste râu, care au fost un fel de piedici. Și cred că atunci când legăturile dintre oameni și capacitatea lor de a crea prietenii, să le spunem așa, dincolo de graniță, vor crește, atunci potențialul relațiilor româno-bulgare va deveni mult mai mare și, prin urmare, politicienii, diplomații, în general oricine dorește să dezvolte aceste relații va avea oportunități mai mari.
Și aș mai adăuga la ceea ce ați spus despre mass-media, inclusiv despre Radioul Național Bulgar, din care face parte și Radio Bulgaria, că site-ul pe care, din câte știu, încă îl mențineți (Podul Prieteniei – n.r.) – este specializat și în a pune la dispoziție informații despre viața din România și, deci, tot ceea ce se întâmplă în Bulgaria, transmiteți publicului român.
Da. În studiu, menționez exact acest lucru ca un bun exemplu, exact ca un semn că țările își dau seama în cele din urmă că trebuie să comunice la un anumit nivel cu cetățenii lor și cu cealaltă țară și cu cetățenii lor despre cealaltă țară. În mod evident, există o conștientizare a faptului că această relație trebuie să avanseze, că vechile înțelegeri trebuie actualizate și că trebuie să se vadă imaginea actuală. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple – citez din nou cercetările mele – este nevoie de ceea ce se numește punți de prietenie. Acestea sunt persoane sau organizații care au încrederea ambelor părți și sunt acele persoane sau organizații. Cred că acestea apar oarecum spontan, dar în măsura în care există sau apar, dacă sunt încurajate, ele pot transforma relațiile din regiunea noastră.
Acesta este modul în care vom încheia. Vă mulțumesc. Jurnalistul Vladimir Mitev, de la secția română a Radio Bulgaria, a fost unul dintre interlocutori. Împreună cu el am comentat proiectul de cercetare aplicată al Institutului Diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe privind politica externă a României în context geopolitic și a Bulgariei.
Foto: Președintele bulgar Rumen Radev (dreapta) și omologul său român semnează o declarație comună pentru un parteneriat strategic între cele două țări (sursa: Președinția României)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
