Vladimir Mitev: Media transfrontalieră în regiunea Inițiativei celor Trei Mări ar putea oferi o cale de ieșire din polarizare

Vladimir Mitev a luat cuvântul în cadrul evenimentului secundar al Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări 2023 de la București, organizat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Ministerul Educației din România, dedicat provocărilor la adresa democrației în regiunea Inițiativei celor Trei Mări.

Discursul său a gravitat în jurul polarizării în Bulgaria și în media bulgară. El a explicat de ce polarizarea este o provocare pentru societatea bulgară în condițiile în care prezența la vot la alegerile parlamentare din 2 aprilie 2023 a fost de doar 40%, iar mult mai puțini au votat pentru actuala formulă guvernamentală. În opinia sa, atunci când societățile sunt polarizate, reformele se confruntă cu mari constrângeri, deoarece orice încercare de modernizare se încadrează în schisma societății și poate genera adversitate nu doar pentru politică, ci și pentru tendința care promovează “opțiunea democratică” sau “UE”.

De asemenea, media bulgară tinde să fie incapabilă să formeze o patra putere independentă și să fie arbitru în dezbaterile publice polarizate în curs de desfășurare. În schimb, mass-media bulgare sunt acaparate de aceeași polarizare, iar solidaritatea între jurnaliștii din diferite mass-media este limitată. Întrucât oamenii de presă tind să reproducă puterile politice, economice și geopolitice din societatea bulgară, unii dintre colegi sunt acuzați că sunt bursieri (fiind pe statul de plată al fundațiilor occidentale), iar alții sunt numiți rublagii (“luători de ruble”)  – deoarece se presupune că promovează interesele estice.

Media transfrontaliere ar putea fi o scăpare a polarizării, deoarece prin natura lor sunt cu un picior în afara vieții sociale polarizate la nivel național. De asemenea, ele pot oferi șansa ca cunoștințele, experiența și energia din alte țări din regiune să fie internalizate, ajutând astfel atât cititorii, cât și autorii să fie mai independenți și să aibă un nivel mai mare de autonomie, într-o societate în care orice încercare de schimbare se dovedește a fi cooptată de unul sau de celălalt pol.

În final, Vladimir propune ca Inițiativa celor Trei Mări să ia în considerare nu doar existența unor fonduri de inovare sau de investiții, ci și crearea unui fond media sau a unor proceduri și practici de sprijinire a presei transfrontaliere și a jurnalismului transfrontalier. Este o mare discuție despre cum ar putea mass-media sprijinite în acest fel să evite să devină parte a discursului public polarizat, dar, în opinia lui Vladimir, există un principiu de gândire care ar trebui luat în considerare – nu “ori… ori”, ci “și… și”, în ceea ce privește polii din societate, a căror acceptare ar putea permite transformarea lor.

Cuvântul de deschidere aparține moderatoarei Ioana Melenciuc, președintele Institutului Național de Administrație (România), iar cuvintele finale de mulțumire pentru colaborarea dintre Vladimir Mitev și comunitatea academică românească aparțin rectorului SNSPA, Remus Pricopie (SNSPA fiind abrevierea pentru Școala Națională de Studii Politice și Administrative).

Ioana Melenciuc, Institutul Național de Administrație (România): Ei bine, ne îndreptăm spre ultimul expert. Ultimul, dar nu cel din urmă, bineînțeles. Este vorba de Vladimir Mitev – un jurnalist din Bulgaria, de la Cross-border Talks, un prieten drag al nostru. Te rog, Vladimir, ai cuvântul.

Vladimir Mitev, Cross-border Talks: Mulțumesc. Și le mulțumesc organizatorilor pentru această invitație.

Discursul meu se va referi la unele aspecte care au fost deja atinse de alții, în special în primul panel: problema polarizării și, de asemenea, spațiul public european.

În opinia mea, Bulgaria suferă de o polarizare puternică în acest moment. Și, bineînțeles, societatea bulgară este marcată de o formă de viață socială de tip in-grup (gașcă). În Europa de Vest, acest tip de societate este numit de obicei tribal. Problema triburilor a mai fost ridicată în mod tradițional și acolo. Iar în cazul Balcanilor, de obicei, se numește mafie, poate nu obligatoriu în sens criminal, dar în sensul că oamenii trăiesc cumva prin aceste in-grupuri și își pierd individualitatea, etcetera.

Totuși, în condițiile specifice ale lumii noastre de astăzi, avem o situație în care președintele american împarte lumea în democrații și regimuri autoritare. Și avem o situație în care președintele rus atacă Ucraina. Iar în interiorul Uniunii Europene, contradicția dintre forțele pri-Comisia Europeană și cele suveraniste a fost, de asemenea, puternică în ultima vreme. Deci, în contextul internațional actual, toate aceste contradicții întăresc cu siguranță cultura dominației reciproce, care există în societatea bulgară. Și, din punctul meu de vedere, aceasta ridică unele provocări, dacă nu chiar probleme, pentru democrație.

În primul rând, permiteți-mi să încep cu acest lucru, că la ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc la 2 aprilie 2023, prezența la vot a fost de numai 40%. Și asta înseamnă că guvernul, care a fost format în cele din urmă, are sprijinul a poate 20% din toți alegătorii, sau chiar mai puțin, pentru că, de fapt, alegătorii acestor grupuri de partide care l-au format, au votat din dorința de a vota împotriva celuilalt partener din coaliție, care prin urmare a fost formată. Deci, aceasta este poate o problemă – faptul că, în condițiile polarizării, mulți oameni devin apatici și se dezinteresează de politică. Ei o lasă pe seama unor propagandiști sau instigatori foarte angajați și influenți în rețelele sociale. Iar acesta este un potențial pericol, pentru că la un moment dat, poate că s-ar schimba condițiile internaționale. Și atunci ceea ce reprezintă opțiunea pro-europeană sau pro-democratică ar putea fi atacată de o anumită mobilizare din partea acestor oameni dezamăgiți.

În al doilea rând, suntem într-o situație în care regiunea noastră trece prin modernizare și a existat acest așa-numit Plan Național de Redresare și Reziliență, care vizează anumite reforme. Cu toate acestea, atunci când ai o societate polarizată, orice încercare de a aduce unele reforme serioase, cum ar fi tranziția verde sau, în cazul Bulgariei, eforturile de a apropia țara de zona euro, este imediat scufundată în aceste contradicții polarizate între, să spunem, Europa de Vest sau suveraniști sau cum vreți să le spuneți, Comisia Europeană și elitele autohtone. Deci, în această situație, energia pentru schimbare și capacitatea guvernului de a promova schimbarea în societate este limitată, deoarece nu lucrează cu întreaga societate și poate că lucrează doar cu o parte din ea. Iar dacă se depune prea mult efort pentru anumite reforme și rezistența este puternică, există riscul de a rupe societatea.

Cu toate acestea, pentru mine, poate că este vorba de specificul meu, dar mă interesează mai ales al treilea aspect negativ al acestei polarizări, care este legat de spațiul mediatic. În cazul Bulgariei, este foarte evident că mass-media noastră nu este capabilă să formeze o formă de existență independentă și să devină a patra putere arbitru între toate polurile. Media sunt, de asemenea, preluate de această polarizare. Avem unele mass-media care sunt poate mai profesioniste, dar care tind să fie finanțate de fundații precum America pentru Bulgaria sau de unii oligarhi care au fost considerați de partea bună. Și avem alte media, care poate că apelează cumva mai mult la tendințele populiste sau la tendințele autohtone și la capitalul național etc. Și, ca urmare a acestui fapt, noi, jurnaliștii, nu prea avem o solidaritate puternică între noi și avem tendința de a ne eticheta unii pe alții și de a-i reduce pe colegii noștri fie la bursieri (grantagii), ceea ce înseamnă că oamenii își iau banii sau salariile de la fundații occidentale, fie la așa-numiții “luători de ruble” (rublagii) – oameni care promovează, să spunem, interese estice. Și cred că acesta este, desigur, un aspect negativ, deoarece jurnalismul și mass-media ar trebui să fie un spațiu independent care ar trebuie să fie critic față de orice tendință din societate. Și, încă o dată, dacă ne uităm la ideea de reformă și schimbare, este nevoie de mai multe mass-media și mai mulți jurnaliști sau mai multe voci pentru a putea vorbi tuturor părților din societăți și nu doar unui singur grup selectat, care este camera lor de ecou.

În cazul Bulgariei, acest lucru se vede și în cazul organizațiilor profesionale ale jurnaliștilor, una dintre ele, Asociația Jurnaliștilor Europeni, fiind aparent foarte bine legată de organizațiile media occidentale, iar cealaltă – Uniunea Jurnaliștilor Bulgari, care este mai atractivă pentru vechea generație, este mai deschisă către țări precum China, Vietnam și Rusia.

Văd aici un anumit potențial pentru inițiativa celor Trei Mări și pentru inițiativele de cooperare regională de a aduce schimbări într-o astfel de situație de mare polarizare. Și cred că acest lucru s-ar putea întâmpla prin mai multe proiecte și mai mult sprijin pentru așa-numita presă transfrontalieră.

Am fost prezentat ca fiind una dintre vocile și editorii publicației Cross-border Talks, care este o publicație publicată de o fundație poloneză numită Fundația Naprzod. Dar aceasta este de fapt o cooperare polono-ceho-bulgară-română între jurnaliști. Și mai sunt implicat și într-o a doua media, care este de esență bulgaro-română. Publică materiale în română, bulgară și engleză. Se numește Podul Prieteniei.

În ambele cazuri, aceste media îmi permit, ca autor și jurnalist, să mă situez cumva un pic în afara polarizării noastre puternice, să mă deschid către regiune și să învăț de la ea. Și cred că aceasta ar putea fi o modalitate de a promova un mod de gândire mai democratic, mai tolerant și mai modern în societățile noastre. Atunci când suntem conștienți de ceea ce se întâmplă în regiunea noastră sau în țările vecine, atunci când suntem capabili să fim puțin detașați, să privim cu anumită distanță la pasiunile noastre naționale puternice și poate că vom fi capabili să creștem cu adevărat în pace și să devenim mai sofisticați în gândirea noastră. Așadar, propunerea mea este ca Inițiativa celor Trei Mări să nu se gândească doar la fonduri de inovare sau la fonduri de investiții, ci poate că ar putea discuta pe plan intern și ideea unor fonduri media sau a unor posibilități de cooperare între mass-media din regiune. Cu toate acestea, este important ca, cel puțin din punctul meu de vedere, principiul de susținere a acestor mijloace de comunicare să nu fie cel care promovează polarizarea. Așadar, pentru mine, este foarte interesant să alegem într-un fel nu “ori… ori” – o parte sau alta, ci să alegem ambii sau oricare dintre polii din societățile noastre și să fim capabili să le schimbăm. Vă mulțumesc.

Remus Pricopie, rector SNSPA: Vă mulțumesc tuturor. Mi-ar fi plăcut să am suficient timp pentru discuții, mai ales pentru că provin din lumea academică, unde ne place să punem întrebări de du-te și vino. Mi-ar plăcea să vorbesc despre Walter Lippmann și despre sfera publică și despre multe alte subiecte. Deci, cu siguranță, avem șansa de a face acest lucru în această zi în timpul prânzului, dar și în cadrul cooperării noastre viitoare. Pentru că mă bucur că ați menționat că sunteți aproape de comunitatea noastră academică de foarte mulți ani, iar noi suntem mândri și onorați să vă avem aici.

De asemenea, voi adopta o poziție pesimistă. Știți, mi-a spus un diplomat american: “Voi, academicienii, încercați să explicați totul și să găsiți o logică în eveniment, când, de fapt, societatea uneori nu este coerentă și nu există neapărat o logică în spatele ei.” Poate că acest prieten diplomat al meu are dreptate, poate că nu. Și din acest motiv am încercat astăzi să combinăm perspective diferite și să avem politicieni, diplomați, academicieni, cercetători, jurnaliști.

Foto: Vladimir Mitev a luat cuvântul la evenimentul paralel al Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări privind provocările la adresa democrației în regiune (sursa: Mihai Isac)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author