Lora Ingiova
Vladimir Mitev este editorul secției române a Radio Bulgaria și fondatorul blogului româno-bulgar Podul Prieteniei. Pe 24 mai 2023, gazda Blocului matinal de la Nova News, Lora Ingiova, i-a luat un interviu despre modelul de guvernare prin rotație din România. Vladimir Mitev a explicat cum s-a ajuns la această formulă, cum decurg negocierile privind implementarea rotației și a făcut o paralelă cu situația din Bulgaria.
În cele din urmă, rotația în guvernul român a fost amânată pentru ca mai întâi să fie rezolvată criza cu greva profesorilor români. Protestul acestora are sprijinul multor români, dar guvernul spune că nu are bani pentru a le mări salariile mici.
Lora Ingiova: Continuăm. Vladimir Mitev este pe linia noastră directă. Este un coleg – un jurnalist de la Radioul Național Bulgar. Vom vorbi cu el despre guvernul prin rotație din România. Este acesta un model funcțional? Cât de departe au ajuns românii în organizarea unui astfel de model de guvernare? Se pare că noi, în Bulgaria, nu găsim apa caldă. Bună ziua, domnule Mitev, și sărbători fericite!
Vladimir Mitev: Vă mulțumesc!
Spuneți-ne ce se întâmplă! Practic, în momentul de față, în România, o astfel de guvernare nu a funcționat încă. Sunt încă lucruri care se clarifică. Presupun că există și o competiție politică pentru locurile de miniștri. Și care este situația acolo?
De fapt, suntem în mijlocul negocierilor pentru acordul privind noul guvern, unde viitorul guvern va fi condus de Marcel Ciolacu de la Partidul Social Democrat. Permiteți-mi să reamintesc telespectatorilor noștri că România are în prezent un guvern format din trei partide: Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și UDMR. Aceștia au convenit, la sfârșitul anului 2021, ca prim-ministru să fie un reprezentant al Partidului Național Liberal, generalul Nicolae Ciucă. Înțelegerea a fost ca după 18 luni să schimbe locurile și să se prezinte liderul Partidului Social Democrat. Problema, așa cum ați spus și dumneavoastră, este că există un minister cu resurse economice mai mari, cu posibilități mai mari de a aloca fonduri și de a obține influență politică prin redistribuire. Și, prin urmare, există o luptă între cele trei partide pentru a vedea cine ar trebui să preia aceste ministere. Iar ultimele informații, care sunt de acum câteva zile, sunt că, de exemplu, partidul maghiar este reticent să se alăture unui astfel de nou guvern, deoarece își dorește foarte mult să obțină Ministerul Dezvoltării Regionale, în timp ce celelalte partide sunt, de asemenea, reticente în a-și păstra candidații.
Deci există o dispută pentru posturile ministeriale. Există astfel de discuții și controverse între ele în acest moment. Îmi cer scuze că vă întrerup. Totuși, de ce a ajuns România la acest model și nu există o altă variantă în care statul să funcționeze, în care activitatea legislativă a parlamentarilor să fie activată. De fapt, la noi, în general, acesta este argumentul: trebuie să aprobăm bugetul, trebuie să ne uităm la prioritățile noastre pentru zona euro, pentru Schengen și așa mai departe, și așa mai departe.
Așa este. La fel, în România, există fonduri europene care trebuie absorbite, iar dacă nu sunt absorbite, țara nu se dezvoltă cu viteza necesară. Știți că România a avut o creștere economică mare în ultimii ani. Ea se datorează finalizării acestor fonduri europene care au intrat în economie. Însă, înainte, așa cum am menționat, la sfârșitul anului 2021, mai exact în septembrie, a apărut o criză politică. Atunci guvernul era format dintr-un partid care este mai degrabă legat de sectorul corporatist și care are o agendă anticorupție. Se numea USR-Plus. Acesta a guvernat împreună cu Partidul Național Liberal și cu banii poporului maghiar. Au apărut dispute legate de gestionarea resurselor. Anterior, ministrul Sănătății din acest partid Uniunea Salvați România, Vlad Voiculescu, pe care unii dintre noi îl cunosc ca fiind personajul principal al filmului „Colectiv”, ca exemplu de politician de tip nou și așa mai departe… a fost forțat să părăsească guvernul. Știți cum e Ministerul Sănătății, legat de bani mulți. În mod similar, Uniunea Salvați România a încercat să oprească introducerea unui plan de investiții în România de către Partidul Național Liberal, acuzându-l că vrea să dea bani pentru cercurile sale de companii și așa mai departe. Apoi, această criză a apărut pur și simplu pentru că porțiunile în general ale puterii nu au putut fi distribuite într-un mod care să mulțumească pe toată lumea. Și atunci, cu intervenția, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, s-a ajuns la o formulă care nu a fost atât de mult așteptată.
Klaus Iohannis avea mesaje împotriva Partidului Social Democrat și îl făcea vinovat de relele din România. Vă aduceți aminte că în perioada 2016-2019 au existat conflicte între Partidul Social Democrat condus de Liviu Dragnea și ceilalți. În cele din urmă, s-a ajuns la o formă în care cele mai mari două partide tradiționale, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, care sunt legate de tranziție, s-au reunit la guvernare și, împreună cu partidul maghiar, au găsit un fel de acord cu privire la modul de alocare a fondurilor care erau disponibile.
Dumneavoastră, ca un adevărat profesionist, ați intrat în detalii destul de serioase. Cu toate acestea, aș dori să comparăm acest model, care este aici în Bulgaria, cu ceea ce vedeți, observați și raportați ca jurnalist în România, și care este încă în curs de negociere. Dar cum arată acest model pentru dumneavoastră în România? Noi avem un orizont de 18 luni. Avem un prim-ministru pentru primele 9 luni. În acest caz va fi academicianul Nikolai Denkov. După aceea, conform Constituției bulgare, procedura va începe din nou. Academicianul Djankov trebuie să demisioneze la sfârșitul acestor 9 luni pentru a începe articolul 99, și anume procedura de mandat, și probabil că se va întâmpla mai repede decât vedem acum. Dar cum va fi format același cabinet cu un nou prim-ministru în România? Care este situația? Înțeleg că nu vă aflați în România în acest moment, dar cu siguranță urmăriți aceste evoluții. Lucrați pentru România.
Permiteți-mi să spun că în România aranjamentul pentru o schimbare de 18 luni și un guvern va fi cu siguranță diferit. Doar că negocierile sunt de așa natură încât nu doar premierul va fi înlocuit, ci și o parte din componență.
Asta este altceva.
Este posibil ca o parte dintre miniștri să rămână în funcțiile lor. De exemplu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care este un fost prim-ministru, este acum foarte dornic să își păstreze poziția, pentru că la Ministerul Transporturilor se alocă și fonduri mari. Deci, poate că vor fi unii miniștri care își vor păstra funcțiile, dar se vorbește de un nou cabinet. Și, așa cum am spus, în acest moment, este posibil ca partidul maghiar să nu intre nici măcar în el. Este important de spus că, în acest moment, există un protest de grevă al profesorilor din învățământul secundar, care se află deja în educație și care, de asemenea, încetinește cursul negocierilor. Acordul de principiu este de a schimba guvernul vineri, dar până acum nu avem fum alb din coșul de fum. Deci discuțiile sunt că este posibil. Poate chiar ar trebui să mai așteptăm puțin pentru a rezolva această criză apărută cu profesorii, deoarece aceștia cer salarii mai mari.
Am înțeles bine că acum este momentul de rotație?
Așa este.
Să vedem dacă acest model funcționează și până unde vor merge aceste certuri…
Este posibil ca rotația să fie amânată pentru a rezolva această criză politică, care este în viața reală și care nu a fost prevăzută pe hârtie când au convenit în 2021.
Ce părere aveți despre procesele din Bulgaria acum, în calitate de spectator? Vorbind de România, dacă este punctul dumneavoastră de vedere, vom putea face să funcționeze un astfel de model? Va fi mai ușor pentru noi? Sunteți cu siguranță entuziasmat și urmăriți declarațiile politice de aici.
M-a frapat faptul că în România nu pare să existe o ideologie clară care să unească aceste partide care sunt acum la guvernare, cu excepția, poate, a faptului că sunt de un tip similar – așa-numitele partide de tranziție sau partide clientelare, de tip vechi. Știți, există această retorică în țara noastră că a apărut un nou tip de partide, versus partidele vechi. Dar aici, în Bulgaria, cel puțin deocamdată, mi se pare că există o încercare a politicienilor de a îmbrăca această uniune într-un fel de haină care să o facă să pară că există o idee în spatele ei, de exemplu, ideea europeană.
Astfel, vedeți o unificare pe linii euro-atlantice, o direcție de dezvoltare pentru Bulgaria, ceea ce face ca această configurație să fie mai omogenă.
Cred că este vorba despre controlul resurselor peste tot, dar este vorba doar de faptul că politicienii noștri încearcă și mențin o narațiune conform căreia există ceva mai presus decât o simplă luptă pentru niște bani care trebuie absorbiți.
Mi-a plăcut foarte mult cum ați spus-o. Bine, și vom urmări să vedem unde merge acest model cu noi, și când anume și cum va funcționa, în ce proiect anume? Ieri, academicianul Denkov a spus în emisiunea de la Nova că ei rămân la proiectul de listă pe care l-au prezentat puțin mai devreme la GERB și pe care GERB l-a respins. Dar vom vedea probabil că vor fi schimbări de personal. Vă mulțumim foarte mult, domnule Mitev, pentru că sunteți alături de noi în direct. Ne vom baza din nou pe dumneavoastră când vom vorbi despre România și despre ceea ce se întâmplă acolo. Vladimir Mitev, jurnalist BNR pentru România, despre guvernul prin rotație din România și dacă este un model funcțional. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în România. De acolo putem trage concluzii.
Foto: (sursă: Pixabay, CC0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram Este Aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
