Interviu realizat de Vladimir Mitev, BNR, 3 februarie 2024
Vesela Vladkova, sâmbătă 150: De la Atena la Bruxelles – fermierii furioși au scos tractoarele din câmpuri și au blocat străzi, autostrăzi și piețe. În Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Italia, Polonia, România – punctul comun al protestului lor este nemulțumirea față de prețurile ridicate ale carburanților și față de cerințele exorbitante ale UE în materie de mediu.
„Știm că trebuie să ne adaptăm producția la schimbările climatice, dar Bruxelles-ul ne inundă constant cu noi și noi cerințe”, spune Hendrik Vandam, președintele Camerei Belgiene a Agriculturii. Acest lucru face ca producția să fie mai scumpă și nimeni nu spune cine va plăti nota de plată – fermierii, contribuabilii sau consumatorii.
Protestul nu se referă doar la bani – revărsarea de nemulțumire este o expresie a dezacordului fundamental cu această politică. Să aruncăm o privire la România vecină, unde, aseară, protestele fermierilor și transportatorilor au luat sfârșit în urma unui acord cu guvernul. Se așteaptă ca luni să se înființeze un comitet interministerial care să lucreze cu protestatarii pentru a identifica și a lua măsurile necesare până ieri pentru a satisface cererile formulate – privind subvențiile pentru motorină, prețurile asigurărilor, viteza de plată a subvențiilor și inspecția mărfurilor la punctele de trecere a frontierei.
Timp de trei săptămâni, protestele au continuat în România, cu convoaie de tractoare și camioane de mare tonaj, cu blocaje rutiere pe drumurile spre București și alte orașe mari din țară. Despre nemulțumirile din România vă va vorbi Bogdan Iancu, sociolog și profesor la Universitatea Națională de Științe Politice și Administrație Publică. El a fost contactat de colegul de la Radio Bulgaria, Vladimir Mitev.
Bogdan Iancu: Fundalul acestor proteste este războiul din Ucraina. Mulți fermieri români au rămas cu produsele nevândute în depozite. Când s-a ajuns la un acord privind exportul de cereale, îngrășăminte și alte produse ucrainene, transportatorii români s-au orientat spre transportul produselor agricole ucrainene, iar fermierii locali nu au mai putut să-și vândă marfa învechită.
Protestatarii au însă și alte probleme legate de politica agricolă din ultimii ani. Aceștia vorbesc despre tăierea unora dintre privilegiile de care se bucură fermierii din întreaga Europă. Se știe că acest sector a fost suprasubvenționat, iar acum o serie de stimulente sunt eliminate.
Iar nemulțumirea transportatorilor se datorează, în principal, creșterii costului polițelor de asigurare, precum și cererilor de salarizare mai bună în transportul internațional. Ceea ce au în comun fermierii și transportatorii este că vor să-și apere poziția de două sectoare cheie în economia românească.
Ați menționat războiul din Ucraina și importul de produse agricole ucrainene ca fiind un motiv important al protestelor. Ce rol joacă cerințele de conformitate cu standardele ecologice din ce în ce mai stricte ale UE?
Acest lucru nu este neapărat menționat în mod explicit de către protestatari în timpul demonstrațiilor din piețe, dar nemulțumirea față de politicile ecologice din agricultură se revarsă pe rețelele de socializare. Există grupuri pe diverse platforme care se opun în mod clar standardelor de mediu din UE. De exemplu, fermierii sunt nemulțumiți de faptul că trebuie să lase un anumit procent din câmpurile lor necultivate pentru a reface solul și consideră că nu primesc o subvenție pentru aceste suprafețe. Dar nu este așa – subvenția include și suprafața necultivată.
Una dintre problemele pe care le văd, în calitate de persoană care a cercetat acest sector în ultimii 10 ani, este că multe dintre măsurile din agricultură nu sunt discutate cu asociațiile de fermieri. Nu există niciun dialog. Din punctul meu de vedere, aceasta este o problemă gravă.
Cum explicați faptul că fermierii din mai multe țări europene au intrat în grevă aproape simultan? Ce îi unește și ce îi deosebește?
Ceea ce îi unește, în mare măsură, este problema prețurilor la carburanți. Acest lucru ne aduce înapoi la cauza principală – războiul din Ucraina. Știm cu toții că costurile energiei au crescut vertiginos din cauza războiului. Dar un număr mare de agricultori au fost totuși compensați pentru asta. Cu toate acestea, aceste compensații probabil că nu au fost pe măsura așteptărilor lor.
De altfel, este dificil de articulat motivele protestelor și reacția guvernului, deoarece în contextul acestui război, există o lipsă de date actualizate. Este dificil să se formuleze niște politici ușor de implementat. Fermierii români sunt nemulțumiți de creșterea accizelor la carburanți. Totuși, ceea ce distinge protestele de aici și din alte părți este coloratura naționalistă pe care protestul a căpătat-o în România. La demonstrații, asistăm la o scenă butaforică, cu oameni care protestează îmbrăcați în costume.
Liderul partidului naționalist SOS, senatorul Diana Șoșoacă, a convocat un protest la București în ianuarie, dar acesta nu s-a transformat într-o demonstrație de masă. Există pericolul ca naționaliștii să deturneze protestul agricultorilor?
Influența doamnei Șoșoacă este puternică în mediul online, pe rețelele de socializare, unde are mulți adepți. Deocamdată, însă, aceștia nu ies să o susțină în piețe. Totuși, acest lucru se poate schimba.
Foto: Fermierii și transportatorii protestează în apropiere de Siret, la granița cu Ucraina (sursa: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
