Lili Granitska, Mediapool, 19 iulie 2023
Săptămâna trecută, prim-ministrul bulgar Nikolay Denkov a avut o întrevedere cu omologul său român Marcel Ciolacu la București. Principalele subiecte de discuție au fost Schengen, războiul din Ucraina, consolidarea flancului estic al NATO și proiectele comune de infrastructură. Cu această ocazie, discutăm cu ambasadorul României în țara noastră, Brăndusă Ioana Predescu.
Care sunt proiectele de infrastructură prioritare între cele două țări pe care România dorește să le implementeze?
La începutul anului 2023. România și Bulgaria au decis să creeze un nou cadru consolidat pentru relațiile lor bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Acesta include îmbunătățirea semnificativă a conectivității peste frontiera comună în domeniul transporturilor, infrastructurii, energiei, telecomunicațiilor etc.În ceea ce privește infrastructura de transport, cele două guverne lucrează la dezvoltarea mai multor proiecte pentru a crește mobilitatea la nivel regional și pentru a exploata pe deplin potențialul de transport al Dunării.Construirea unui nou pod peste Dunăre se află, desigur, pe agenda discuțiilor dintre cele două țări. În prezent se face o analiză amănunțită pentru construirea unui al treilea pod peste Dunăre în zona Giurgiu-Ruse. Se lucrează la definirea aspectelor tehnice care vor fi incluse în acordul care va fi semnat între cele două părți.
În paralel și în strânsă legătură cu aceasta, se lucrează în continuare la implementarea proiectului FAST DANUBE, care vizează asigurarea navigabilității pe tot parcursul anului pe Dunăre și a cărui relevanță a crescut semnificativ în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și al necesității de a identifica noi rute de tranzit pentru cerealele ucrainene (luni, 17 iulie 2023, Rusia a anunțat că își suspendă participarea la acordul care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră).
Proiectul de deschidere a unui nou punct de trecere a frontierei cu feribotul în zona Giurgiu-Ruse se află, de asemenea, într-un stadiu avansat. Un acord în acest sens a fost semnat la 29 aprilie 2022 între miniștrii transporturilor din cele două țări, iar punctul de trecere a frontierei va fi operațional în curând. Acest lucru va contribui semnificativ la facilitarea traficului într-una dintre cele mai aglomerate zone ale frontierei româno-bulgare.Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte comune româno-bulgare în domeniul transporturilor, a căror implementare, suntem convinși, va contribui la fluidizarea traficului în zona de frontieră comună.Credem că un dialog continuu între cele două ministere ale transporturilor are potențialul de a impulsiona și mai mult progresul unor astfel de proiecte, care sunt de mare importanță pentru ambele țări și pentru întreaga regiune.
România este o țară de frontieră în ceea ce privește războiul din Ucraina. Este divizată societatea românească în ceea ce privește sprijinul militar pentru ucraineni? Ce măsuri de securitate luați în zonele de frontieră?
România condamnă cu fermitate războiul de agresiune ilegitim și ilegal al Rusiei în Ucraina, pe care îl consideră o agresiune împotriva întregii comunități democratice și a ordinii internaționale bazate pe reguli.Țara noastră este extrem de interesată și angajată în a ajuta Ucraina să câștige acest război și să înfrângă strategic Rusia. Aceasta este contribuția României la apărarea propriilor interese, la salvgardarea democrației globale și a arhitecturii de securitate euro-atlantice.
Sprijinul României pentru Ucraina este semnificativ și multidimensional și va continua să fie implementat în acești parametri. Mă refer nu numai la sprijinul bilateral sau la inițiativele UE în relația cu Ucraina – asistență militară și financiară, sancțiuni împotriva statului agresor -, ci și la sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei pentru o aderare cât mai rapidă la Uniunea Europeană, alături de Republica Moldova, precum și la sprijinul pe care România l-a acordat și îl va acorda în continuare Ucrainei în vederea integrării acesteia în NATO, precum și la faptul că suntem membri ai Grupului principal de inițiativă pentru înființarea unui Tribunal Internațional pentru pedepsirea agresiunii militare criminale comise împotriva Ucrainei.Reacția poporului român la suferințele provocate ucrainenilor prin agresiunea Rusiei este în sine un indiciu – solidaritate, empatie și sprijin. De fapt, aceasta este singura reacție posibilă în fața uriașei tragedii umane, a sacrificiului uman și a distrugerilor fără precedent care au loc în Ucraina.
Bulgaria și România sunt încă în afara spațiului Schengen. La un moment dat, s-a vorbit chiar de decuplarea celor două țări. Cum evaluează Bucureștiul șansele ca cele două țări să adere împreună la Schengen?
Vă reamintesc că, în contextul vizitei Președintelui României, Klaus Iohannis, la Sofia, la 15 martie anul acesta, la invitația Președintelui Bulgariei, Rumen Radev, cei doi șefi de stat au semnat un document care ridică cooperarea dintre cele două țări la nivelul unui parteneriat strategic și au convenit să continue eforturile comune pentru aderarea la spațiul Schengen în acest an.România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile de aderare la spațiul Schengen și, cu siguranță, România va continua să colaboreze cu partenerii săi europeni pentru a găsi o soluție constructivă în vederea atingerii acestui obiectiv până la sfârșitul acestui an.
România a fost prima care a introdus principiul rotației prim-miniștrilor. Ce arată această experiență în țara dumneavoastră?
Situațiile excepționale necesită soluții inovatoare, inclusiv în politică. Rotația guvernamentală a fost soluția găsită de partidele politice românești pentru a asigura stabilitatea și eficiența guvernării într-un context geopolitic complex, cu multiple provocări de securitate, în care urmărirea intereselor naționale a necesitat soluții eficiente de coordonare a actorilor politici.În toată această perioadă, România a beneficiat de această soluție și are în continuare un guvern stabil. Prin urmare, putem considera că rotația guvernului este un mecanism politic implementat cu succes. Mai mult, acesta a asigurat predictibilitatea și eficiența acțiunilor guvernului și a contribuit la dezvoltarea țării într-o perioadă foarte dificilă.
Economia românească a făcut pași uriași în ultimii ani, iar Bucureștiul nu se mai află la coada clasamentului UE în ceea ce privește nivelul de trai, în timp ce Bulgaria nu se poate dezlipi. Care sunt factorii acestui succes? Ce a făcut România pentru a obține acest rezultat impresionant?
Există mai multe elemente care stau la baza performanței pozitive a economiei românești, iar acestea se regăsesc atât în politicile și mecanismele economice, cât și în mediul politic și de afaceri din țară.Buna lor funcționare și stabilitatea au făcut posibilă stăpânirea eficientă a crizei provocate de războiul din Ucraina și chiar exploatarea unor oportunități comerciale apărute în noul context geopolitic.Creșterea economică poate fi explicată prin creșterea semnificativă a formării brute de capital fix, prin creșterea consumului privat, prin absorbția fondurilor europene, dar și prin atragerea de investiții directe.De remarcat că investițiile străine directe în România au crescut cu 33,37% în 2022, până la 10,698 miliarde de euro, față de 8,021 miliarde de euro în anul precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a României (pentru comparație, anul trecut, investițiile străine directe în Bulgaria s-au ridicat la 2,378 miliarde de euro, în creștere cu peste 86% față de anul precedent, conform datelor BNB).De asemenea, economia românească a reușit să facă față mai bine crizei prețurilor la energie deoarece dispune de resurse proprii și este una dintre țările cu cea mai mică dependență energetică de alte surse, inclusiv de Federația Rusă.
Compania bulgară de asigurări Euroins a acuzat organismul de supraveghere a asigurărilor din România de corupție și abuz în legătură cu falimentul filialei sale din România. Sunt justificate aceste acuzații?
Este dincolo de orice îndoială că autoritățile și agențiile românești acționează în deplină transparență și în conformitate cu legislația românească și europeană.Este regretabil faptul că o companie cu o reputație și o valoare de piață atât de mare în țara sa de origine s-a aflat într-o astfel de situație prin intermediul filialei sale din România, fapt confirmat și de Agenția Europeană de Supraveghere.România rămâne deschisă la investiții străine în toate domeniile, mai ales când acestea vin din țări cu care suntem parteneri în Uniunea Europeană și vecini foarte buni, cum este Bulgaria.
Mulți români vizitează stațiunile bulgărești. Ce arată datele dumneavoastră despre numărul de turiști români? De ce Bulgaria este una dintre destinațiile preferate?
De mai bine de 10 ani, România continuă să fie țara cu cei mai mulți turiști în Bulgaria. Potrivit statisticilor bulgare, în 2022, 819.841 de turiști români dintr-un total de 7.621.234 au fost înregistrați în unitățile de cazare din Bulgaria. Aceasta reprezintă o creștere de 54,7% față de anul 2021. Tendința continuă și în anul în curs. În primul trimestru al anului 2023, numărul turiștilor români a crescut cu 75,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Datele arată că 51 006 turiști români dintr-un total de 1 362 785 de străini au vizitat Bulgaria în perioada ianuarie – martie a acestui an.Considerăm că prezența mare a turiștilor români în Bulgaria se datorează proximității, apartenenței la același spațiu european, culturii și istoriei comune, similitudinii caracteristicilor culinare, avantajelor climatice ale amplasării litoralului bulgăresc, lungimii coastei și, nu în ultimul rând, raportului calitate/preț al produselor și serviciilor bulgare.
Foto: Ambasadorul român la Bulgaria E.S. Brândușa Predescu (foto: Ambasada României la Sofia)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
