În data de 29 septembrie 2023, la teatrul din Giurgiu, ONG-ul românesc Pro Democrația a organizat o discuție cu autoritățile locale despre utilizarea platformei online de consultare cetățenească e-participare. A doua parte a evenimentului a fost dedicată posibilităților de extindere a platformei la orașul bulgar de peste Dunăre – Ruse. Vladimir Mitev din Ruse a împărtășit câteva considerații generale de care ar trebui să se țină seama într-un astfel de demers – de exemplu, să rămână independent, pe cât posibil, de polarizarea care caracterizează societatea bulgară în ultima vreme. Din partea română, la discuție au participat Viviana Anghel de la Pro Democrația, Ionel Muscalu – viceprimarul municipiului Giurgiu, Ioana Ciocoiu din partea comunității Cetățeni Activi din Giurgiu și Iuliana Iliescu de la Pro Democrația. La finalul discuției, o cetățeană din Giurgiu a comentat starea centrului orașului, iar Ionel Muscalu i-a răspuns.
Viviana Anghel: Vă propun să mergem mai departe și să-l invităm alături de noi pe domnul Vladimir Mitev, jurnalist și factor de opinie din Ruse și pe doamna Ioana Ciocoiu, coordonator Cetățeni Activi Giurgiu, pentru a continua discuția, de data aceasta focalizată pe cooperarea transfrontalieră prin intermediul aplicației mobile de e-participare. Dorim să vă anunțăm că mergem mai departe cu aplicația și de data aceasta ne vom focaliza pe problemele comune din euroregiunea Giurgiu-Ruse. Am constatat că sunt puncte de interes comun și de mult timp am avut o acțiune civică, un happening social susținut, sprijinit de mulți giurgiuveni și cetățenii ai orașului Ruse. Aș dori să-i dau cuvântul domnului Mitev să vorbească despre oportunitatea aceasta de a consulta giurgiuvenii și bulgarii din Ruse pe chestiuni de interes comun. Nu mă opresc numai la problema resurselor comune, de mediu, dar și cum administrăm Dunărea, de exemplu. Mă refer aici și la chestiuni de cooperare transfrontalieră în materie de cultură sau economie și după cuvântul domnului Mitev aș vrea să aflu și dispoziția autorităților din Giurgiu. Sunt curioasă care este cel mai de succes proiect din ultimul an cu Ruse.
Ionel Muscalu: Avem destule.
Vladimir Mitev: Mulțumesc de invitație. Într-adevăr, e o idee foarte bună să fie creat pentru cetățeni un spațiu transfrontalier de discuții, consultări și poate chiar decizii.
Eu am încercat să descarc aplicația de pe telefonul meu, locuind în Ruse. Nu am reușit pentru că din ce înțeleg este o limită, nu se poate descărca dincolo de România, Deci nu pot vorbi atât de concret despre aplicație, ci în ce feluri ea poate fi de folos. În mod concret, dar cred că cazuri precum cel legat de incinerator sau niște proteste transfrontaliere sau poate Podul Prieteniei și așa mai departe, sunt cazuri care reprezintă un interes comun pentru oamenii din zona noastră. Ne pot face mai apropiați. Ne pot face mai europeni. Realitatea e că încă evoluăm spre o mai bună cunoaștere între zonele noastre. Între popoarele noastre există o distanță, discutând la modul general. Un exemplu este cazul unui generator. Primele reacții din Ruse a fost că românii, românii cu toți, ne doresc ceva rău, fiindcă a fost propus acest proiect și abia după ceva timp s-a înțeles că poate interesele giurgiuvenilor și cetățenilor din Ruse sunt comune pe acest subiect și inclusiv au început protestele care sunt comune.
Deci cred ca o astfel de aplicație deschisă și care are încrederea populației sau cetățenilor din ambele orașe poate ajuta la o mai bună cunoaștere între cetățenii din țările și din orașele noastre, poate crește încrederea. Și încrederea e o mare provocare, în opinia mea, când privim la relațiile româno-bulgare, chiar dacă suntem în aceleași sisteme de integrare internaționale. Cred că încă aflăm cum să ne cunoaștem mai bine și cum să avem mai multă încredere. Și cred că e nevoie, pe lângă faptul că autoritățile noastre se cunosc foarte bine la nivel local și au aceste mecanisme și practici de cooperare, e nevoie și de un element cetățenesc în acest proces de viață transfrontalieră și în acest sens văd pozitiv demersul. Interesant cum se va materializa mai exact, cum va fi trecută Dunărea și cred că spațiul media din Ruse ar putea fi, de asemenea, interesat să promoveze bune practici din tipul pe care le faceți la Pro Democrația.
Ionel Muscalu: Mulțumim. Preiau eu legătura, ca să zic așa, pentru că am ce spune în acest domeniu. În primul rând, da, aplicația fiind una independentă, fiind o aplicație care nu aparține nici de Primăria Giurgiu, nici de Consiliul Județean, nici de nimeni, ci este una absolut independentă, nepolitizată, poate să capete încrederea cetățenilor. Pentru că ce spuneam mai devreme se reîntoarce. Cred că Giurgiu și Ruse sunt două comunități unice. Mie îmi place să fac clasamente, pentru că ne place să fim pe primul loc. Iar Giurgiu și Ruse să știți că au loc foarte multe lucruri pe care le facem în comun de multă vreme.
La Consiliul Județean există o comisie mixtă de agricultură, unde lunar se întâlnesc fie la Giurgiu, fie la Ruse. Deci, lunar înseamnă în fiecare lună și se întâlnesc de douăsprezece ori pe an cu oameni din cele două comunități din cele două regiuni, cu oameni de afaceri, cu instituții, și discut acolo toate problemele legate de interesele și problemele comune. Pentru că, pe de-o parte, sigur că sunt afacerile din agricultură, pe de altă parte sunt problemele comune. Vedem acum că a fost un an greu pentru agricultori referitor la cereale. Alte dăți sunt probleme legate de pesta porcină sau aviară. Ele nu sunt altfel la Ruse decât la Giurgiu. Și la Giurgiu, și la Ruse sunt aceleași probleme.
Și, pe de altă parte, această ședință comună pe care noi am cerut-o de anul trecut și am și început să o facem, Consiliul Local din Ruse și Consiliul Local din Giurgiu, nu cred că se mai face nicăieri în altă parte sau în altă țară, de o parte sau alta a granițelor și acolo discutăm lucrurile care sigur sunt cele mai interesante, importante pentru comunitate, pentru că nu discutăm despre starea vremii, discutăm despre cum să facem ca să nu se mai stea mult în Vamă, discutăm despre cum se poate face accesul mai ușor pentru locuitorii din cele două orașe. Am discutat despre Schengen și am făcut proteste comune privind această temă.
Am discutat despre incinerator înainte ca oamenii să iasă în stradă și acuma trebuie să mai spunem un adevăr pe care eu îl văd și nu-mi place să mă ascund după ceva. La voi sunt alegeri în Bulgaria, văd că oamenii dintr-o dată devin foarte interesați și foarte inflamați de orice subiect de pe partea cealaltă sau de oriunde, pentru că așa se întâmplă în alegeri, oamenii devin puțin mai nervoși. Pe de altă parte, și la noi sunt oameni politici care își doresc să ia și ei ceva din povestea asta și să își atragă o parte pozitivă pentru a spune „noi am făcut ceva împotriva acestui incinerator”. Până una alta, Consiliul Local din Giurgiu a votat în unanimitate ca într-un gol legislativ, pentru că la un moment dat, cineva, printr-un ordin de ministru, a scos limita aceea de distanță care trebuia să existe de cinci sute de metri vizavi de comunitate. Deci ei nu ar fi putut să facă niciun incinerator în condițiile respectivului ordin, care pe urmă, prin acel gol, s-a putut face și dintr-o dată ne-am dat seama că cineva a făcut această chestiune. A scos un paragraf dintr-o lege și incineratorul putea să apară.
Ei bine, nu suntem nici tâmpiți. Vă spuneam ceva mai devreme că sunt și profesioniști din administrația locală și eu cred în asta. Și atunci am votat cu toții, de la toate partidele din Consiliul Local ca această limită să fie de un kilometru, nu de 500 de metri, ci de un kilometru, delimitat de locuire în municipiul Giurgiu. Deci, astăzi, pe baza la ceea ce s-a depus la primărie, nu se face acest incinerator. Culmea este că, după ce noi am făcut această hotărâre, au început protestele. Nu înainte. Deci aici e chestiune de comunicare, da. Oamenii nu știu, de fapt nu se informează, se lasă informați de diverși lideri și atunci informația publică poate fi manipulată.
Am încercat să răspund la întrebare.
Vladimir Mitev: Voiam doar să spun că, într-adevăr, societatea bulgară în prezent e foarte polarizată, nu doar în legătură cu alegerile locale, în principiu, în ultima perioadă, din mai multe pricini naționale și internaționale. Este o polarizare în societate bulgară și de asta ceea ce a spus domnul Muscalu despre faptul că un asemenea efort trebuie să fie cât mai puțin politizat este ceva care pentru mine are sens. E foarte dificil, desigur, dar când ceva se face pentru cetățeni, trebuie făcut pentru toți. Deci probabil e nevoie de informare, de mai multă conștientizare, de cunoaștere a legilor sau practicilor. E muncă inclusiv și pentru presă, care promovează sau relatează despre aceste evoluții legate de viața locală și transfrontalieră. Și în acest sens, inițiativa Pro-Democrația poate fi reușită dacă reușește să rămână în afara polarizării puternice din Bulgaria, care are loc în prezent, dar probabil se va încheia la un moment dat.
Ionel Muscalu: Vă mai dau un singur răspuns și nu mai intervin, că lumea se plictisește de mine. Știm, și noi suntem atenți la viața politică și economică din Bulgaria, pentru că suntem împreună în această Uniune Europeană și trebuie să luptăm împreună pentru drepturile noastre. La voi e mai greu că ați avut șapte alegeri în ultimii patru ani, adică așa ceva la noi mai rar. Să se schimbe guvernul de șapte ori și șapte prefecți și așa mai departe. Este foarte greu să existe înțelegere în acest sens. Încă o dată, vreau să spun că instrumentul ăsta cred că e bun deoarece este nepolitizat. Mulțumesc.
Ioana Ciocoiu: Eu sunt reprezentanta unui grup de voluntari în cadrul unui proiect desfășurat de organizația Societatea Academică din România. Proiectul se numește Cetățeni Activi pentru servicii publice de calitate și nu întâmplător am fost invitați și noi. Ne-am ocupat de serviciile publice de calitate. Am fost foarte încântați și am fost alături de Pro Democrația când s-a lansat această aplicație. Am încercat și noi să sprijinim prin diseminarea unor informații pe toate căile posibile. Și am avut emoții alături de dumnealor. Urmăream numărul de înscriși de la o zi la alta. Activitățile noastre s-au desfășurat de-a lungul anului trecut, adică de un an de zile. Ieri am avut activitatea de închidere de proiect, dar asta nu înseamnă că acest grup deja format nu va continua cu activitățile pe domeniul social din Giurgiu. Cu ocazia asta chiar vă invităm să mărim numărul acestor voluntari. Activitatea este voluntară. Între timp, noi încercăm să desfășurăm activitățile în cadrul unei organizații, să aplicăm proiecte și să desfășurăm activități în beneficiul vieții tuturor cetățenilor giurgiuveni.
De asemenea, sunt foarte încântată că îl văd pe Vladimir aici. Noi am mai avut colaborări, colaborăm în continuare. Grupul nostru de voluntari colaborează cu grupuri din societatea civilă din Ruse. Sunt activități benefice pentru ambele orașe, cu efecte spectaculoase în legăturile de prietenie care s-au creat între noi și prietenii din Ruse. Dacă aveți alte sugestii, alte întrebări, vă stăm la dispoziție.
Viviana Anghel: Da. Noi o să dezvoltăm aplicația în sensul acesta și ne bazăm în continuare pe sprijinul partenerilor din Ruse și pe parteneriatul acesta onest care s-a creat cu autoritățile din Giurgiu și așteptăm să cunoaștem și autoritățile din Ruse.
Ionel Muscalu: După alegeri.
Viviana Anghel: Sigur, după alegeri, nu putem aștepta ca din prima zi să se decanteze spiritele. Aș dori să fac o mențiune. Există totuși o diferență între consultarea publică cu cetățenii și consultarea cu experții, cu părțile interesate. Și aici cred că asta face diferența, în sensul că dăm șansa unei consultări largi cu cetățenii, pentru că a doua variantă este operaționalizată în mod frecvent de autorități. Cel puțin așa o cunoaștem la elaborarea actelor normative, în special al celor cu impact social și economic. Se procedează la consultări cu părțile interesate și cu experții. Deci instrumentul nostru este cel cetățenesc, în sensul acesta larg. Cam acestea au fost discuțiile.
Aș dori să o invit din nou pe colega mea Iuliana Iliescu și să tragem concluziile. Așa, ca simplu cetățean activ, dar neimplicat în problemele astea istorice din Giurgiu. Pentru că ea este adoptată. Mulțumim!
Iuliana Iliescu: Mulțumesc. Da, cumva la Giurgiu, pe parcursul a 14 luni cât am implementat proiectul, a devenit cumva a doua casă. Cum noi, București-ul, nu am cunoscut oameni mai frumoși, suntem aici și mă bucur că am legat prietenii. Și atunci când implementăm un proiect, mie, ca manager de proiect, îmi place să îl duc mai departe. De regulă, finanțările sunt punctuale și cam aici se termină, pentru că mai avem resurse, însă noi ne gândim cum să avem cumva o direcție și asta ne bucură, pentru că o putem duce încet-încet mai departe, având alături de noi și parteneri instituționali din Giurgiu, dar și din Ruse. Deci vă mulțumesc mult. Pe ultima sută de metri a reușit să vină alături de noi și chiar să vorbim acum, după finalizarea proiectului. Ce putem face mai întâi, mai departe? Care ar fi etapele?
În concluzie. Proiectul a fost unul de succes. Ne bucurăm că am venit cu o idee inovativă, pentru că întotdeauna în proiecte se caută inovație. Cumva, acest lucru se întâmpla, dar într-o altă manieră. Sau această consultare a cetățenilor: noi am vrut să fim la un click distanță. Am reușit prin intermediul acestei aplicații și să știți că aplicația mai oferă și instrumentul acesta de informare, în care noi, împreună cu partenerii, transmitem știri punctuale. Sunt niște informări punctuale despre ce se întâmplă, având în vedere că tot discutați despre problema crinilor când au început aceste acțiuni de verificare și așa mai departe de către primărie, am primit o informare și noi am transmis-o.
Acum să știți că fiind aplicație prin tehnologie, o să vă rugăm din când în când să o mai actualizați, pentru că și noi, de fiecare dată când le transmitem, ne întrebăm s-a primit sau nu s-a primit notificarea? Trebuie actualizată și să primiți notificările în timp real sau intrați și vedeți ce s-a mai urcat acolo. Așa cum am menționat mai devreme, în discuția cu domnul președinte s-a lansat și consultarea din partea Consiliului Județean Giurgiu. Intrați, vă rugăm, aveam la dispoziție o lună, dar putem să extindem în dependență de interese și de cum merg lucrurile să votați sau vă transmitem și o modificare în acest sens, de informare că a început consultarea și când se finalizează, să vedem care sunt rezultatele. Aveți materialele în aceste pliante de informare despre proiect. Vă rugăm dumneavoastră care sunteți aici și deja știți despre aplicație, ați descărcat-o, ați utilizat-o, vă mai jucați cu ea, puteți apăsa orice buton. Nu se strică nimic, să știți. În caz că nu merge, aveți opțiune de mesaj. Dați-ne un mesaj acolo și noi remediem problema. Transmiteți dacă acest pliant, care are și un cod QE, vecinilor, prietenilor și membrilor de familie, să descarce cât mai mult, pentru că este în interesul cetățeanului din Giurgiu, interesul dumneavoastră. Și, cum spuneam, de când am lansat aplicația, avem și categoria în care cetățeanul poate să vină cu inițiative. Deci e următorul nostru pas. Dar îl vom dezvolta pentru că e nevoie de mai mult timp, noi am lansat consultările care vin din partea administrației publice, așa cum era și prevăzut acest parteneriat de către societatea civilă, dar văd că vine și din partea dumneavoastră. Adunând cât mai multe inițiative și cât mai multe sugestii și comentarii, putem ști ce își dorește comunitatea și în ce direcție putem merge împreună cu autoritățile locale. Acestea fiind spuse, mulțumim tuturor celor care ați rămas cu noi. Dacă sunt întrebări, desigur, putem să discutăm și după finalul acestui eveniment, la un pahar de vorbă. Vă mulțumesc! Să aveți o zi minunată în continuare și să votați cât mai mult în această aplicație. Să o promovați și mai venim la dumneavoastră, eu care sunt adoptată. Mai venim. Ne-am gândit și o să vă placă și la maxim. Absolut! Abia aștept să ajungem și la Ruse.
Ionel Muscalu:Giurgiuvenii se duc des la Ruse, mai des la restaurant.
Iulia Iliescu: Deci e clar că vin cu idei. Închei eu cu aceasta, adresez o întrebare.
Cetățeană giurgiuveană: Întrebarea este mai degrabă o dorință. Iubesc orașul foarte mult. Vreau să fiu foarte concretă, în ceea ce privește orașul. Eu consider că mândria unui oraș este centrul orașului. Mândria unui primar este centrul orașului. Eu am fost administrator mulți ani în această zonă și am avut încercări și uneori chiar credeam că se va concretiza pentru a reabilita acest centru. Efectiv nu s-a făcut nimic. Nu vă spun cât s-a muncit pentru acest lucru. Acum câțiva ani de zile era primar domnul Barbu. Au venit de la București experți, ingineri, proiectanți. În sfârșit, am mers cu ei timp de câteva luni de zile în apartamente, la subsol, pe acoperiș, peste tot, pentru a face ceva pentru acest oraș, pentru această zonă a orașului, care este mândria orașului, acest centru. De aceea am specificat, pentru că mă doare. Eu vreau să vă spun că dacă mergeți pe jos, oamenii de obicei sunt grăbiți, sunt obidiți și merg cu capul în jos, dar dacă ridică ochii vede niște blocuri care par foarte vechi și un străin când vine în oraș se uită în jur. Așa cum fac și eu. Mă uit la arhitectură, cât e de curat, cât de frumos. Dar este jalnic. Am încercat și am reparat câteva acoperișuri, dar cu bănuți puțini nu se putea face mult. Efectiv, unii oameni au început să blocheze trotuarele. Este jale. Oamenii nu ridică ochii, dar un străin când observă, trebuie să vadă acest lucru. Îmi pare foarte rău și mă doare pentru că efectiv nu s-a făcut nimic. Ăsta e un aspect. Al doilea aspect e reprezentat de aceste parcări care sunt sub orice critică, de abia poți să mergi cu mașina prin lângă praf. Pietrele sar cu totul, iar dacă apare o ploaie, faci pur și simplu slalom printre lacuri. Deci este jenant ca un primar să accepte să nu facă nimic pentru noi.
Stați un pic pentru că acolo este zona, nu este a proprietarilor. Unde este zona dintre blocuri? Dar vreau să vă spun că este jenant când vine un străin și parchează, să vadă așa ceva. De ce să nu fim patrioți, să nu ne iubim orașul, dacă nu putem și nu avem aceste percepții, să fim cu adevărat arhitecți sau să ne cunoaștem designul mai bine, de ce nu apelăm la specialiști care să spună măi, uite cum arată? Nici nu ar fi extraordinar de mult, dar patriotismul cred că lipsește, pentru că nu mă doare și îmi pare foarte rău că de ceea ce văd. Dar eu mă bucur că sunt acum aici și cineva de la primărie este aici să audă. Eu am încercat să mai merg o dată la primar, era acolo. Și când am aflat că nu se va face nicio reabilitare și pur și simplu nu mi s-a dat voie să merg, mi-am zis ce motive au fost de a căzut acea reabilitare.
M-a durut, m-au durut însă și alte lucruri. Ce să vă spun, aveau un aspect mai frumos, cu flori. Adică trebuie să existe în lumea asta și în conducerea asta oameni care să acorde atenție detaliului estetic. Trebuie să mai fie și patrioți, să-i doară inima, dar să aibă și aceste calități de a vedea ceva frumos în orașul acesta. E păcat că portul este la fel, nu este ok cum arată căpitănia acolo. Este o chestie de tradiție, o istorie frumoasă. De ce să nu o facem așa cum trebuie? Să fie o mândrie pentru orășeni? Acestea sunt observațiile mele și sper că dacă cineva acolo are urechi, să audă și inimă care să simtă, să lupte.
Iuliana Iliescu: Mulțumim mult pentru intervenție!
Ionel Muscalu: Drept la replică nu e. Nu e un drept la replică, pentru că nici nu o să mai stau mult. Colega domnului Martina Ganceva e la primărie și așteaptă să-i dăm răspunsuri despre incinerator. Deci să vorbești despre patriotism în felul ăsta local, desigur că nu poate fi altfel. Mi se pare firesc. Mi se pare firesc, pentru că fiecare giurgiuvean este extrem de interesat de groapa din fața porții lui. Am avut multe întâlniri cu mulți giurgiuveni. Discutam despre reabilitarea unor străzi, foarte multe. Sunt 17 străzi extrem de importante din Giurgiu pe care toți inginerii din Giurgiu zic că le am reabilitat prost. Da, toți acești tineri ingineri sunt fără diplome, pentru că domniile lor au studii la fără frecvență.
Probabil sunt multe lucruri pe care le-am făcut în acest an în Giurgiu și pe care văd că lumea nu le vede. Pe de altă parte, cu certitudine că multe dintre fațadele de aici, din centru, vor fi reabilitate. Doamnă, vă dau o veste bună. Chiar se lucrează acum la aceste proiecte, dar nu la bani, pentru că la Primăria Giurgiu, așa cum știți, nu sunt prea multe fonduri, iar specialiștii care au venit pe vremea domnului Barbu au plecat cum au venit. Așa că am adus noi, alți specialiști de la primărie care să reabiliteze mai ales zona aceasta, acei cu diplome, dar și cu diplome și profesioniști. Când vorbim de patriotism local, vorbim și de simboluri.
Și vorbeam ceva mai devreme despre faptul că în Giurgiu se reabilitează și se pune în valoare unul dintre cele mai frumoase locuri ale orașului și pe care Giurgiu chiar îl are. Pentru că am să vă informez: portul Giurgiu aparține APDF-ului. Tot ce se află acolo este al Ministerului Transporturilor. Degeaba suntem noi, giurgiuveni sau negiurgiuveni. Nu puteți face nimic acolo. Ba chiar mai mult decât atât, la un moment dat a fost un primar foarte puternic aici, în Giurgiu, semnat Lucian Iliescu, și am găsit o barieră la poarta acelui port pusă de către cei de la APDF, care au hotărât atunci că nu mai intră nimeni în port, nici giurgiuveni, nici bucureșteni, nici oricine ar fi. Și ne-am dus, am tăiat acea barieră în administrația publică. Sunt în administrația publică din 1996 și am știut toată istoria acestei primării și a comunității noastre și vă spun că după ce-am tăiat-o, ne-am trezit cu dosare penale, desigur, pentru că era firesc să fim acuzați de distrugerea unui bun public. S-a ajuns, în urma conflictului respectiv, la o înțelegere în care Primăria face curățenie acolo, pe domeniul care nu este al Primăriei și ne dau voie să intrăm acolo, dar fără mai mult decât atât. Noroc cu un om care este giurgiuvean, care se numește Marius Olteanu și care a fost directorul al APDF-ului, că a schimbat acum câteva luni băncile de-acolo. Și dacă vă uitați prin port, observați că s-au schimbat pic lucrurile, după care s a revenit la ce știm de zeci de ani de zile.
De zeci de ani de zile, la fel. De obicei vin directori din alte părți. Acesta fiind structurat, a reușit să mai schimbe ceva acolo. Asta cu patriotismul ține de tot orașul, nu doar de centru. Noi ne iubim tot orașul, nu putem să fim doar centrul orașului. Pentru că aveți dreptate, tot ceea ce este în spatele blocurilor și nu doar aici, ci și pe Șoseaua București și pe Șoseaua Tineretului și în spate la eu știu ce, pe la Obor sau dincoace, peste tot trebuie reabilitat, pentru că noi am găsit o ruină, o ruină în buget și acolo chiar Groapa Marianelor și datorii senzaționale neplătite de opt ani de zile, ceea ce pare de domeniul fantasticului sau Kafka și, pe de altă parte, toate gropile din șosea. Și revenind la groapa mea, mi-am adus aminte că un domn de pe strada Pictor Andreescu a venit și ne-a zis: ”Vă rog să-mi reparați groapa din fața porții. OK, unde locuiți?” ”Pe strada Pictor Andreescu”. ”Pai, domnule ai toată strada.” ”Nu mă interesează. Eu vreau groapa menționată.”
Iuliana Iliescu: Mulțumim mult. Problemele sunt cumva fără sfârșit și într-un fel vicios. Ce trebuie să facem este să ne unim și să facem împreună. Dacă vom discuta și vom rămâne doar aici, trebuie să mergem mai departe împreună, iar această aplicație este o oportunitate de informare publică. Absolut. Vom aloca resurse astfel. Mulțumesc mult, încă o dată! Să aveți o zi minunată și vă invităm la discuții. La ceva dulce-acrișor. Mulțumesc mult.
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
