Dimităr Dimitrov: Dacă toate opțiunile de aderare la Schengen sunt epuizate, guvernului bulgar îi rămâne să meargă pe un mini-Schengen cu România

Interviu cu președintele Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria pe tema ideii de eliminare a controalelor la frontiera dintre Bulgaria și România

Autorii petiției românești, inițiată de Răzvan Niculescu, care a devenit o rezoluție europeană de presiune asupra Austriei în ceea ce privește poziția sa față de aderarea României și Bulgariei la Schengen (sursa: Rzvan Niculescu)

Vladimir Mitev

Dimităr Dimitrov este directorul executiv al Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria. În decembrie 2022, el și organizația sa și-au declarat sprijinul pentru abolirea controalelor la frontieră între Bulgaria și România. Blogul Podul Prieteniei a vrut să afle cum vede aceeași idee aproximativ un an mai târziu.

Dimitar Dimitrov: Avocații noștri ne spun că Bulgaria și România au tot dreptul să elimine controalele la frontierele dintre ele

Care este atitudinea Camerei Transportatorilor Rutieri din Bulgaria față de mini-Schengenul bulgaro-român și care sunt motivele economice, politice și de altă natură ale atitudinii dumneavoastră față de acesta?

Atât noi, cât și majoritatea țărilor europene, considerăm că Bulgaria și România îndeplinesc cerințele pentru aderarea la Schengen. Comportamentul Austriei și al Olandei este discriminatoriu față de ambele țări și nedrept. Cu toate acestea, atâta timp cât țările se joacă de-a politica și diplomația, consecințele economice pentru cele două țări noastre și pentru întreaga Uniune Europeană sunt enorme. Pentru că încăpățânarea are un preț, dar acesta este plătit de consumatorii europeni. Fiecare camion de mare tonaj pierde 10 euro pe oră în timp ce stă fără rost și inutil la frontieră. România își estimează pierderile la 10 miliarde de euro pe an.

Europa trebuie privită în ansamblul ei. Nu aceasta este ideea Uniunii. Iar imaginea de ansamblu arată că transportul în partea de est a continentului se confruntă cu provocări foarte serioase – războiul din Ucraina a dus la oprirea feriboturilor în Marea Neagră din cauza riscurilor și la refuzul companiilor de asigurări de a asigura mărfurile. Acest lucru a crescut fluxul de vehicule grele de marfă pe uscat și a pus la grea încercare punctele de trecere a frontierei. Această situație nu poate conitnua, trebuie luate și puse în aplicare soluții chiar și temporare, deoarece ruta mărfurilor dinspre Est spre Europa Centrală și de Vest trece prin Balcani.

Mini-Schengenul bulgaro-român este o reacție logică la această criză și este răspunsul nostru la refuzul nedrept pe care l-am primit, și de mai multe ori. Europa trebuie să decidă dacă Balcanii fac parte sau nu din continent. Dacă are dificultăți, să se întoarcă la istorie și să examineze importanța strategică și poziția țărilor noastre. Nu vreau să folosesc termenul de “factor convingător”, pentru că nu acesta este limbajul pe care ar trebui să îl folosim, dar faptele sunt clare – Bulgaria și România îndeplinesc toate cerințele pentru admiterea în Schengen și totuși sunt refuzate. În această situație, Bulgaria și România pot încheia un acord între ele, sau chiar cu alte țări, iar Comisia Europeană va fi informată în acest sens.

Piața trebuie să-i asculte pe consumatori. Iar aderarea noastră la Schengen va avea un efect asupra lor, deoarece va reduce costurile de transport, care formează prețul oricărui bun. Acest lucru ridică o întrebare rezonabilă cu privire la motivele Austriei și Olandei, la poziția lor agresivă față de țările noastre și la tăcerea blândă a celorlalte state membre.

Care ar fi beneficiile eliminării controalelor la granița dintre Bulgaria și România – în cifre și în ansamblu? Ce vă așteptați ca un mini-Schengen bulgaro-român să schimbe pentru cele două țări, pentru întreprinderile lor și pentru cetățenii/persoanele obișnuite? Ce ar avea de pierdut în urma implementării unei astfel de idei?

Beneficiile sunt evidente – un transport mai rapid de mărfuri și pasageri, ceea ce se va reflecta imediat asupra prețului și va duce la reducerea acestuia. Trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult la preț și la optimizarea acestuia, deoarece conflictele militare afectează prețul petrolului. Carburanții sunt un factor principal în determinarea prețului serviciului de transport. Aceste procese nu depind de noi, dar reducerea birocrației inutile și a sarcinilor administrative care apasă asupra sectorului va duce la o reducere a costurilor directe, la o reducere a timpilor de așteptare prelungiți în mod artificial la punctele de trecere a frontierei. Să nu ne facem iluzii – așteptarea la frontiere nu sporește controlul. Este pur și simplu o pierdere de timp și de bani. Dacă Comisia Europeană dorește să sporească controlul, acesta este un subiect pentru o altă discuție, iar aceasta poate fi purtată într-un mod semnificativ și bazat pe parteneriat. Cu toate acestea, poziția Austriei și a Țărilor de Jos nu este nici de parteneriat, nici constructivă. Semnarea unui acord între Bulgaria și România ar da un semnal clar că suntem țări cu o poziție și că suntem puternice ca parteneri. Cred că acest lucru este în beneficiul, nu în detrimentul Europei.

Solicit membrilor Comisiei Europene să facă un raport obiectiv asupra presiunii migranților în Europa și asupra traseului migranților în acest moment. Să se uite la Italia, unde problema este mult mai serioasă decât potențiala problemă din Bulgaria și România. Haideți să vorbim deschis despre migranți și să găsim împreună o soluție. Restrângerea transportului de mărfuri și pasageri nu este o soluție, este o ascundere a problemei sub preș și o mișcare de diversiune politică.

În ce măsură există sprijin la nivel politic pentru această idee – unde găsiți înțelegere și cooperare pentru punerea ei în aplicare și ce argumente sunt folosite pentru a vă refuza acei politicieni care nu o susțin?

Avem relații minunate și înțelegere deplină din partea majorității europarlamentarilor bulgari. Credem că suntem un membru cu drepturi depline al UE și că avem drepturi egale pe piețele europene. Cel puțin așa spun documentele de aderare, dar se pare că nu le avem. Cred că întrebarea nu este dacă avem sprijin la nivel politic, ci care este poziția noastră națională în această privință. În acest moment, guvernul bulgar folosește toate mecanismele pentru a obține aderarea noastră la Schengen. Dacă se va dovedi că toate posibilitățile au fost epuizate, atunci își va îndrepta eforturile într-o altă direcție – spre un mini-Schengen.

Cum apreciați nivelul de susținere a acestei inițiative din partea României? Ce alte elemente ar putea conține o cooperare mai strânsă între Bulgaria și România?

Această cooperare este un fapt. La sfârșitul lunii aprilie, a avut loc o întâlnire a europarlamentarilor bulgari și români, pe care Bulgaria a găzduit-o. Au fost prezenți și primarii municipiilor dunărene și reprezentanți ai mediului de afaceri. Camera Bulgară a Transportatorilor Rutieri a fost un participant. Avem nu numai inițiativa, ci și expertiza. În ciuda tuturor acestor lucruri, cred că principalele eforturi ale ambelor țări vizează aderarea deplină la Schengen și acesta este motivul pentru care nu se depun toate eforturile posibile pentru a crea un mini-Schengen.

În ce măsură instituțiile europene, și în special Comisia Europeană, văd pozitiv un mini-Schengen bulgaro-român și ar încuraja o cooperare mai strânsă între Bulgaria și România în situația în care cele două țări rămân în semiperiferia internă a unei UE care pare din ce în ce mai mult pe mai multe viteze?

Ei au cu greu un punct de vedere pozitiv. Un mini-Schengen ar fi un eșec pentru Comisia Europeană și un eșec pentru ideea unei uniuni și a unei piețe unice. Într-un fel, înțeleg poziția Austriei și a Olandei – nu o accept, dar le înțeleg consecvența și argumentele. Nu înțeleg lipsa de reacție adecvată din partea celorlalte state membre. Dacă țările din cadrul UE încep să încheie acorduri între ele din cauza lenei, a lenei sau a lipsei de determinare din partea Uniunii, acest lucru îi compromite complet funcționarea. Prin urmare, raționamentul din spatele oricărei decizii este foarte important, la fel ca și evaluarea riscului și a efectului acestuia.

Foto: Dimităr Dimitrov (sursă:‌ Dimităr Dimitrov)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.