David Bisset: Mini-Schengen-ul româno-bulgar ar putea crește puterea de negociere a celor două țări

Vladimir Mitev

David Bisset este cercetător și strateg la Equilibrium – cel mai mare ONG din sectorul serviciilor sociale din Bulgaria. Originar din orașul Rousse, el discută cu Vladimir Mitev despre specificul societății bulgare. În cea de-a treia parte a discuției, cei doi discută despre mini-spațiul Schengen româno-bulgar – o propunere, care are un oarecare sprijin în diferite sectoare ale celor două societăți, dar care nu este încurajată la nivel de stat. Oare mini-Schengen va izola cele două țări și le va condamna la o viață la periferia UE? Sau le va apropia de UE prin propriul dinamism, depășind starea de periferie eternă?

Bine, voi încerca să amestec întrebările privind populismele regionale din Europa Centrală și de Sud-Est și relațiile româno-bulgare, inclusiv chestiunea Mini-Schengen și întrebarea pe care tocmai am discutat-o. Cred că a avea relații cu o țară vecină nu poate oferi o mulțime de bani, dar ar putea oferi un anumit tip de capital social sau experiență și cunoștințe care vor da putere și care vor permite ca modelul bulgar de a te dezvolta stând în locul tău să fie urmat. Cred că, fără acest element al relațiilor cu țara vecină, aș fi unul dintre acei mulți oameni care se plâng constant de lucrurile din Bulgaria: lipsa de rezonanță, lipsa de orice. Încă mă mai plâng uneori, dar cred că o fac la scară mică, pentru că am această sursă de energie din relațiile cu România, iar asta funcționează.

Cât de viabil și aplicabil este acest model de responsabilizare pentru bulgari, chiar și pentru cei din nordul Bulgariei, care este o zonă subdezvoltată? O problemă pe care o văd este că în mass-media noastră se pune un mare accent pe gândirea național-centrică despre cine suntem sau care sunt interesele țărilor noastre. Există o anumită graniță de experiență. Poți să călătorești în România, dar ai acest zid al experienței care te împiedică să te amesteci cu adevărat sau să înveți multe de la români. Ei par să fie ținuți mereu la distanță, așa cum ați spus.

Există o oarecare neîncredere. Este un lucru pe care cred că țările și societățile noastre trebuie încă să îl depășească, pentru că se pierde prea multă energie în dominarea reciprocă sau în respingerea planelor. Se pune accentul pe ceea ce nu funcționează în relații, etc. Așadar, mă întrebam… ați menționat ideea unui mini-Schengen. Din punctul meu de vedere, mini-Schengenul este un exercițiu de deschidere către vecin, care ne poate da cu adevărat putere, deoarece se va baza pe încredere, învățare, înțelegere, având standarde mai bune etc. Ce părere aveți despre mini-Schengen? Care sunt părțile pozitive și negative ale acestei idei?

Cred că găsește un sens puternic în a vedea resursele și atuurile pe care cele două țări le au în comun. Dacă vorbim despre România și Bulgaria, avem Dunărea care reprezintă cea mai mare parte a graniței dintre cele două țări. În momentul de față, pasajele dintre cele două țări de peste Dunăre abia dacă sunt potrivite pentru acest scop. Nu cred că fluviul este exploatat îndeajuns de mult ca rută pentru transferul de mărfuri în masă sau de oameni, de altfel. Un fel de relație mini-Schengen ne-ar deschide ochii asupra potențialului local.

Am folosit cuvântul autodeterminare mai devreme în discuția noastră. Cred că trebuie să învățăm cumva ce putem realiza împreună la nivel local, folosind resursele locale, cunoștințele locale, în loc să ne lăsăm ghidați de forțe mai mari precum Uniunea Europeană sau puterile centrale din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem ce putem face pentru noi înșine aici, în această regiune. Trebuie să vedem ce avem de oferit ca grup de la periferie, astfel încât Bulgaria, România și, poate, unii dintre ceilalți parteneri să poată deveni ceva mai mult decât suma părților individuale. Trebuie să vedem ce industrii și ce avem în comun. Noi, ca grup de țări, trebuie să începem să ne valorificăm punctele forte, în loc să ne concentrăm mereu pe dependențele noastre față de Uniunea Europeană.

Nu cred că acest exercițiu a avut loc vreodată cu adevărat. Avem tendința de a lucra în opoziție unii față de alții. Într-un anumit sens, am concurat ca dependenți de Uniunea Europeană sau de celelalte mari puteri, în loc să colaborăm și să facem o declarație comună în fața Uniunii Europene. Bulgaria și România vorbesc împreună ca dependenți. Concurăm ca țări individuale, nu ca un colectiv. Am fi mai bine dispuși să ne expunem cu adevărat cazul și să spunem ce avem de oferit Uniunii Europene. Există un mare potențial într-un fel de mini-Schengen în această parte a Europei. Dacă este gestionată în mod corespunzător, ne poate deschide ochii asupra a ceea ce putem realiza de fapt ca grup de țări și să ne folosim atuurile, punctele forte și resursele noastre naturale, oamenii noștri. Ținând cont de faptul că ambele țări au pierdut, din cauza exodului de creiere. Mulți dintre tinerii noștri tineri și cei mai talentați indivizi au părăsit Bulgaria și România. Poate că, dacă zona ar fi deschisă într-un fel de mini-Schengen, mulți dintre acești oameni care au plecat în străinătate se vor întoarce. Dându-și seama că există o mai mare posibilitate de a contribui cu ceva. Aici, în propriile lor țări, în loc să stea și să aștepte ceea ce Uniunea Europeană are de oferit.

Da. Permiteți-mi să clarific aici faptul că mini-Schengen este o inițiativă care a fost anunțată de unele consilii municipale din Bulgaria. Aceștia au cerut parlamentelor din cele două țări să elimine controalele la frontieră și a fost susținută de organizațiile filialelor companiilor de transport din cele două țări. Se pare că are o oarecare susținere în rândul membrilor Parlamentului European, o întrebare referitoare la această inițiativă fiind avansată de către europarlamentarul român – Marian-Jean Marinescu. Întrebarea a fost avansată către Comisia Europeană și, din câte am înțeles din răspuns, se pare că este o decizie care poate fi luată din punct de vedere juridic dacă țările decid.

Există această critică, că dacă cele două țări fac acest aranjament, într-un fel recunosc că nu vor fi acceptate prea curând în marele spațiu Schengen. Acest lucru este văzut ca un fel de resemnare sau de eșec de către unele persoane care, în principiu, acceptă că vom rămâne la periferie, deoarece căutăm o soluție în afara spațiului Schengen mare. Acesta este argumentul celor care sunt împotriva mini-Schengen. În același timp, există această opinie conform căreia periferiile rareori cooperează. De fapt, dacă cele două țări ar începe să coopereze în acest fel cu propria lor unitate, ar demonstra că nu sunt periferie. Ele vor dezvolta gândirea unui centru. Așadar, sunt curios care opinie este mai apropiată de a dumneavoastră în această privință? Care sunt cele două.

Cea cu care ați terminat, cred că România și Bulgaria au cooperat în acest mod din punct de vedere economic și cultural. Își demonstrează capacitatea comună de a face parte din spațiul Schengen mai mare. Arată că, în ciuda poziției lor geografice la periferia Europei, sunt de fapt competente să devină o mini-putere, din punct de vedere economic și cultural. Nu cred că vor crea vreodată vreun fel de miracol economic. Sau să înceapă să concureze cu unele dintre puterile economice mai puternice din Europa Centrală și de Vest, dar pot demonstra că sunt capabili să ia decizii utile cu privire la utilizarea resurselor locale, a competențelor locale în beneficiul propriilor populații.

Poate fi nepoliticos să spunem că mini-Schengen constituie o ușoară amenințare la adresa intereselor corporatiste occidentale. Dacă ar fi să fim cinici și am gândi în termenii în care puterile occidentale doresc să mențină ambele țări așa cum sunt, deoarece le susține slăbiciunea economică și dependența față de țări precum Germania, Franța sau Austria, mă rog. Cred că aceasta este o poziție foarte cinică de adoptat. S-ar putea să existe ceva adevăr în ea, dar cred că este prea extremă. Dacă ambele țări ar putea demonstra o capacitate mai mare pe cont propriu, ar putea încuraja de fapt investițiile străine pe o bază diferită. Astfel, corporațiile occidentale ar fi mai interesate să coopereze în colaborare și în parteneriat cu organizațiile românești și bulgare, în loc să vrea pur și simplu să vină să exploateze resursele locale și să extragă profit.

Poate că o situație de mini-Schengen ar face ca Bulgaria și România să fie mai competente pentru a păstra o proporție mai mare din acest profit în această localitate. Așadar, cred că ar putea pur și simplu să le sporească poziția de negociere, dacă vreți să o spuneți așa.

Foto: (sursă: Cross-border Talks)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici

About Author